Tusac şi DNA-ul

DNA muşamalizează pentru Tusac. Procurorii au dosit Raportul Curţii de Conturi

DNA Constanţa a făcut uitat un raport al Curţii de Conturi din anul 2010, care confirmă săvârşirea unor fapte de natură penală de către fostul primar al Mangaliei, Claudiu Tusac. În Ordonanţa din 29 aprilie 2013, care închide mega-dosarul penal 21/P/2010, numele Curţii de Conturi este folosit o singură dată, în treacăt, deşi o constatare a acesteia stă la baza întregului demers penal. Ordonanţa prin care Tusac a primit trei NUP-uri şi două disjungeri a fost comunicată unui singur reclamant din 11, fapt care generează suspiciunea că s-a urmărit limitarea posibilităţii celor vătămaţi de a face plângere împotriva soluţiei.
Primarul care i-a dat afară pe consilieri, ca să fure nefluierat
Problemele penale ale fostului primar Tusac au început în 13 februarie 2009, când mai mulţi consilieri locali din Mangalia au depus la organul local de Poliţie o plângere colectivă, denunţându-l că a creat, prin abuz în serviciu, premise false pentru a dizolva Consiliul Local. Denunţătorii arătau că s-au opus iniţiativelor primarului de atunci, de a transfera serviciile publice ale localităţii către o asociaţie condusă de Consiliul Judeţean Constanţa. Neavând majoritatea pentru a-şi promova proiectele, Tusac s-a decis să conducă oraşul de unul singur, astfel încât a proclamat, cu de la sine putere, dizolvarea Consiliului. Rămas singur la butoane, fostul primar s-a pretat la de toate: a rectificat bugetul local prin propria semnătură; a făcut plăţi de 47 de miliarde către o firmă care avea sediul social chiar la el acasă; a încasat sponsorizările Festivalului Callatis printr-o fundaţie în care era membru fondator împreună cu nevastă-sa şi alte persoane; a făcut chermeze, paranghelii şi broşuri luxoase pentru proiecte nerealizabile de miliarde de lei vechi; a deturnat fondurile pentru locuinţe ca să achite un contract cu o firmă de bodyguarzi şi o mega-amendă primită de la ANRMAP; a plătit 40 de miliarde de lei vechi peste limitele bugetului; a înregistrat în contabilitatea publică obligaţii de plată la subvenţia termică mai mari cu un milion de euro decât datora Primăria în mod real;
Curtea de Conturi a constatat latura obiectivă, şi tot degeaba
Toată activitatea infracţională a fostului primar, denunţată de consilieri, a ajuns să facă obiectul Dosarului 21/P/2010 al DNA Constanţa. În cadrul acestuia, procurorii anticorupţie au solicitat Curţii de Conturi a României să realizeze o verificare excepţională. Concomitent, Curtea fusese sesizată de 11 consilieri locali printr-o petiţie colectivă. În exercitarea atribuţiilor legale, Curtea a certificat existenţa faptelor sesizate, în latura lor obiectivă. Curtea afirmă că Tusac a creat un prejudiciu direct şi nerecuperat de 27 de miliarde de lei vechi, plătind în mod efectiv aceşti bani către furnizorul de termoficare, în 2009, fără temei legal şi fără a fi datoraţi. Rămâne pentru un alt episod al serialului nostru să arătăm cum prejudiciul a fost rotunjit până la un milion de euro. Curtea a constatat, de asemenea, deturnarea fondurilor de locuinţe, depăşirea creditelor bugetare cu peste 40 de miliarde şi a apreciat că toate aceste prejudicii au fost cauzate ca urmare a dizolvării abuzive a Consiliului Local. După ani, DNA-ul a uitat de existenţa Raportului Curţii de Conturi şi i-a dat NUP lui Tusac, tocmai pentru faptele certificate de acesta.  „Lipseşte urmarea imediată a laturii obiective” – spune procurorul de caz, Beatrice Şişman, încăpăţânându-se să nu vadă că o gaură de un milion de euro, dată prin efectuarea unor plăţi nedatorate – este o urmare cât se poate de imediată.
Soluţia i s-a comunicat unui singur reclamant, din 11
Alte fapte săvârşite de fostul primar au fost confirmate în latura lor obiectivă de un Raport de Constatare Tehnico-Ştiinţifică dispus în dosar. Fiind mai proaspăt, acest raport nu a fost muşamalizat, procurorul de caz referindu-se la conţinutul său într-o relatare de peste 40 de pagini. În cele din urmă, faptele certificate de experţi au fost disjunse, urmând să facă obiectul unor noi dosare penale. Dar această soluţie nu compensează cu nimic scăparea incredibilă a prejudiciilor reclamate de Curtea de Conturi. Ordonanţa DNA poate fi contestată de fiecare din cei 11 consilieri locali care sunt parte în dosar. Însă, doar primului dintre ei a primit-o în mod oficial, prin poştă. Dacă cineva s-a gândit că limitează posibilitatea contestării soluţiei comunicând-o unei singure persoane, şi-a făcut un calcul greşit. Comunicarea a ajuns la cel mai îndârjit dintre contestatarii lui Tusac, acesta depunând plângere la procurorul-şef Sorin Constantinescu, care nu va avea încotro şi va infirma soluţia mioapă.
constanta.ro 26.05.2013

De ce nu vede DNA-ul prejudiciul de un milion de euro comis de Tusac

Aşa cum arătam în numărul trecut, fostul primar al Mangaliei, Claudiu Tusac, a primit neînceperea urmăririi penale din partea DNA Constanţa pentru fapte de abuz în serviciu. În ciuda susţinerilor procurorului de caz Beatrice Şişman că n-ar exista urmarea imediată a faptelor fostului primar, chiar acesta a recunoscut, şi încă în faţa unei instanţe judecătoreşti, că Primăria a fost prejudiciată cu 4,2 milioane de lei noi, în cazul subvenţiilor pentru termoficare aferente anului 2009. Prejudiciul a fost certificat, în parte, de Curtea de Conturi a României.
Ce a constatat Curtea de Conturi
Reamintim că verificarea excepţională demarată de Curtea de Conturi a României la Primăria Mangalia, în perioada octombrie-decembrie 2010, a avut la bază o solicitare expresă a DNA Constanţa (în speţă Adresa 98.654/12.03.2010, emisă în Dosarul penal 21/P/2010) şi o petiţie colectivă semnată de consilierii locali, atunci în funcţie, Ion Mincă, Sorin Andrei, Ion Anghel, Sorin Cucoranu, Constantin Filimon, Bogdan Filip, Paul Foleanu, Ioan Griguţă, Vasile Iorga, Vasile Olan şi Viorel Oleniuc. Verificând aspectele sesizate în legătură cu sifonarea subvenţiilor pentru termoficare, auditorii Curţii au constatat că fostul primar a prejudiciat bugetul local, în mod efectiv. „În anul 2009, unitatea administrativ-teritorială Municipiul Mangalia a plătit în plus furnizorului de energie termică subvenţie în sumă de 2.756.647 de lei. Această sumă reprezintă plăţi nelegale…”. Dar cum a ajuns Tusac să găurească bugetul local – ne spune tot Raportul Curţii de Conturi. Potrivit acestui document incendiar, fostul primar a proclamat, cu de la sine putere, dizolvarea Consiliului Local Mangalia, în februarie 2009. Rămas singur la butoane, ca în epoca baronatelor feudale, insul a refuzat să recunoască hotărârile Consiliului Local, inclusiv pe acelea prin care au fost aprobate tarife mai mici de producţie şi furnizare a agentului termic populaţiei. Iar aşa a înregistrat în contabilitatea publică subvenţii calculate la tariful anterior, substanţial mai mare, cu aproximativ un milion de euro mai mult decât se datora în mod real. În 2009, aşa cum a constat Curtea de Conturi, a apucat să facă plăţi nedatorate de 27 de miliarde. Doi ani mai târziu, printr-un artificiu ordinar, a mai plătit încă 32 de miliarde, în contul aceluaşi an 2009.
Avocaţii lui Tusac au tăcut mâlc, adâncind prejudiciul
După finalizarea verificării excepţionale, Curtea de Conturi a emis Decizia nr.7/14.01.2011, prin care l-a obligat pe Tusac să recupereze sumele nelegale, achitate în mod efectiv, în 2009, respectiv cei 27 de miliarde de lei vechi plătiţi în plus la Callatis Therm SA. Fostul primar nu s-a conformat în nici un fel. Mai mult, în noiembrie 2010, Callatis Therm SA a deschis la Tribunalul Constanţa o acţiune în contencios-administrativ (dosarul 16.366/118/2010), cerând obligarea Municipiului Mangalia la plata sumei de 3.218.304,53 de lei, reprezentând subvenţie aferentă energiei termice livrate în 2009. Avocaţii angajaţi de Tusac n-au glăsuit în nici un fel, în faţa intanţei, despre constatarea Curţii de Conturi, limitându-se să invoce o stupidă şi amărâtă de excepţie a lipsei calităţii procesuale pasive.  Prin Sentinţa Civilă 1159/28.06.2011, instanţa a obligat Municipiul Mangalia să achite încă 32 de miliarde de lei vechi, cu dobânzi legale la zi şi cheltuieli de judecată de peste 400 de milioane de lei vechi. Pe 23 noiembrie 2011, sentinţa a devenit irevocabilă, după ce Curtea de Apel a respins ca nefondat, încă de la primul termen de judecată, recursul declarat de Primăria Mangalia. Curtea de Apel a reţinut că suma solicitată de Callatis Therm SA nu a fost contestată, sub aspectul cuantumului, de către Primărie.
Despre prejudiciu s-a discutat inclusiv în instanţa judecătorească
Presat de Curtea de Conturi, Tusac a deschis o acţiune la Tribunalul Constanţa (Dosarul 9.718/118/2011), împotriva Callatis Therm, pentru recuperarea „sumei de 4.254.162,8 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin facturarea contravaorii energiei termice aferente anului 2009 la preţul de 396,76 lei/Gcal fără TVA în loc de 314,33 lei/Gcal”. Prin Sentinţa Civilă 1989/31.05.2012, Tribunalul a respins cererea sa, reţinând că este în culpă, deoarece nu a comunicat Hotărârile de Consiliu Local, cu tarifele diminuate, către firma de termoficare. De altfel, şi Callatis Therm s-a apărat, arătând că „măsura recuperării prejudiciului priveşte persoanele sau instituţiile responsabile şi nicidecum societatea pârâtă”. Recursul declarat la această sentinţă a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel Constanţa, în 25 martie 2013. Timp de şase termene, Primăria Mangalia a încercat să obţină ajutor public judiciar, nemaiavând bani să plătească taxa de timbru. Reţineţi această dată de 25 martie 2013, despre care procurorii DNA par să nu ştie nimic. Începând cu acea zi, prejudiciul nu mai poate fi recuperat de la firma de termoficare, ci doar de la persoanele care l-au generat, în speţă de la fostul primar Tusac şi de la directorul general economic Florea Popa. Cei doi, însă, au primit NUP în dosarul DNA, pe considerentul caraghios că faptele lor n-ar avea nici o urmare. Dar gaura de-un milion de euro, nu-i o urmare?


constanta.ro