duminică, 30 iunie 2013
Şedinţă „secretă“ de îndată la primărie: linie de credit pentru „Club Nautic“ şi bani pentru „Aeromania“
Totodată, a fost aprobat, în regim de urgenţă, proiectul de hotărâre privind alocarea sumei de 63.000 de euro, pentru evenimentul ce va avea loc în perioada 13-14 iulie, pe plaja Mangalia, „Aeromania“. Potrivit reprezentaţilor primăriei, suma provine din bugetul local, mai precis din taxa de promovare a turismului.
editiadesud.ro
Apel către Mazăre şi Radu: “Să dea dovadă de inteligenţă, nu de brutalitate” Cernea a trecut de la problema homosexualilor la câinii “maltrataţi” din Mangalia
Replica
2.500 de lei, sumă derizorie pentru Tusac: fostul edil a plătit amenda luată pentru hăţişul din campingul din Jupiter
Dovedind că, departe de a-i merge rău, aşa cum ne-am fi aşteptat după ce a ratat alegerile din vara anului trecut, oferindu-i, ulterior, voturile actualului primar, Mihai Claudiu nu se înspăimântă în faţa amenzilor primite. Aşa se face că, după ce a fost blagoslovit de Poliţia Locală cu o sancţiune de 2.500 de lei pentru că nu şi-a tăiat iarba din propria ogradă (din campingul pe care îl are în proprietate de ceva ani, în buricul Jupiterului), Tusac nu a protestat: a achitat amenda pe loc.
Potrivit declaraţiilor Şefei Poliţiei Locale, Mihaela Andrei, „Mihai Cladiu Tusac şi-a trimis reprezentantul la noi, acesta achitând, pe loc, cash, întreaga amendă“. Dovadă clară că zeiţa Fortuna îi este, în continuare, favorabilă fostului primar de Mangalia în privinţa resurselor financiare.
editiadesud.ro
Poliţiştii locali caută şi prin gunoaie numai să anihileze ilegaliştii! Tarabele neautorizate şi lipsa contractelor de salubrizare, cauzele inspecţiilor din staţiuni
Vina o poartă micii întreprinzători care deţin unităţi neautorizate şi pentru care, evident, nu au dorit să intre în legalitate, mai exact, să încheie contracte cu firma de salubritate şi nici să-şi depună documentaţia care se impune. Aşa se face că toate ambalajele şi resturile menajere sunt aruncate fie pe câmp, fie la colţ de stradă, fie în ghenele de gunoi ce sunt folosite, în mod normal, de cei care plătesc pentru ridicarea gunoaielor. „Ne confruntăm cu două situaţii deosebite. Pe de o parte, ne dau bătăi de cap cei care nu au încheiate contracte cu firma de salubrizare şi care s-au obişnuit să scape de gunoaie aruncându-le pe câmp, în pădure sau prin cartier. Pe de altă parte, sunt cei care deţin contracte cu firma de salubrizare, nu şi cu o societate care reciclează deşeurile, astfel că toate cutiile de carton şi PET-urile ajung lângă ghene şi coşuri de gunoi. Pentru a-i depista pe ce-i în cauză, poliţiştii noştri caută, uneori, în coşurile şi ghenele de gunoi, pentru a găsi un bon fiscal care să ne indice societatea ce nu respectă legea”, a declarat Şefa Poliţiei Locale, Mihaela Andrei.
Un alt fenomen, ce se face remarcat după-amiaza şi seara în staţiuni, îl constitue „plantarea” unor chioşcuri neautorizate unde se vând vată de zahăr, porumb fiert, articole de plajă etc. Cei care au misiunea de a-i vâna pe comercianţii de ocazie, în intervalul orar 19.00 – 23.00, sunt inspectorii Corpului de Control, Control Comercial şi Disciplina în Construcţii. Aceştia dispun diverse măsuri, în funcţie de gravitatea situaţiei depistate. „Se aplică amenzi, se confiscă mărfurile, se ridică tarabele, iar comercianţii sunt alungaţi din zonele respective. Cuantumul amenzilor este cuprinse între 500 – 2500 de lei, zilnic, fiind aplicate zeci de sancţiuni, a mai spus Şefa Poliţiei Locale Mangalia, Mihaela Andrei”.
Inspectorii de Mediu şi cei de la Control Comercial mai iau la puricat atât plajele cu scopul stârpirii comerţului ambulant, cât şi identificării întreprinzătorilor care nu îşi tund spaţiile verzi. Potrivit poliţiştilor locali, într-o singură zi, se încheie şi 20 de procese-verbale de constatare a contravenţiilor, cuantumul maxim fiind de 2500 de lei pentru fiecare caz în parte.
Şi cerşetorii, înmulţiţi fără măsură, au intrat în vizorul poliţiştilor locali, numai că în cazul celor care cer bani în vecinătatea bisericilor, a supermarket-urilor şi băncilor, amenzile aplicate nu au finalitate, întrucât nu sunt, niciodată, achitate, fiind, în general, vorba despre minori.
editiadesud.ro
miercuri, 26 iunie 2013
Sală de şedinţe ultramodernă la Primărie: aleşii îşi vor desfăşura activitatea în rafinament şi bun gust
Cu buldozerele pregătite de acţiune. Primăria Mangalia “vânează” construcţiile ilegale din staţiuni
Potrivit deputatului Victor Manea, Liberalii nu-şi fac socoteli pentru preşedinţia Consiliului Judeţean
Demolare rapidă şi golănească, de Rusalii, în Staţiunea Neptun
Sacrificiile unui primar la primul mandat: o noapte doarme cu părinţii, o noapte cu familia!
duminică, 23 iunie 2013
Cornel Diaconu nu reuşeşte să facă rost de bani Festivalul Callatis, în pericol: „Nu există certitudini că va avea loc anul acesta”
Din cauza neînţelegerilor pe care le-a avut cu fostul primar Mihai Claudiu Tusac, regizorul Cornel Diaconu a hotărât să mute festivalul Callatis tocmai la Roma. Anul trecut, odată cu schimbarea primarului, mangalioţii s-au bucurat, din nou, de acest eveniment. Vara aceasta, însă, se pare că din nou nu vor mai avea ocazia. Deocamdată, nu există bani pentru organizarea lui. „Nu există certitudini că va avea loc anul acesta. Se caută finanţare. Am o echipă care se ocupă de aşa ceva. Dacă va reuşi să strângă bani, îl vom face la finalul sezonului, între 22 şi 26 august. Dacă nu, asta este. Nu ne putem baza pe bugetul primăriei, pentru că ştim că este greu şi nu sunt bani. Deocamdată, nu avem decât promisiuni”, a spus, pentru „Atitudinea”, regizorul Cornel Diaconu. Oricum, acesta promite distracţie în Mangalia cu Miss Diaspora, eveniment care se preconizează a fi de amploare. „Va fi un program mai amplu, care se va întinde pe o lună de zile”, a spus regizorul. Festivalul Callatis nu s-a mai organizat doi ani în Mangalia. Acesta a fost înlocuit, în 2010 şi 2011, cu Festivalul Mangalia, în urma neînţelegerilor dintre fostul primar Claudiu Tusac şi regizorul Cornel Diaconu, care a înregistrat marca Festivalul Callatis la OSIM.
atitudineaonline.ro
Plecat la Sofia. Primarul Mangaliei face demersuri pentru semnarea contractului cu bulgarii, pentru furnizarea de gaze
Replica
Servicii de amenajare şi întreţinere spaţii verzi pentru sudul litoralului. Pomacost, contract de peste 3 milioane de lei la Mangalia
Firma Pomacost, al cărei administrator unic este, începând din anul 2012, Pimen Alexandru Leca, a avut o cifră de afaceri la sfârşitul anului 2011 de 4.876.087 lei şi 119 angajaţi. Firma s-a făcut cunoscută în mediul de afaceri local în special prin prisma licitaţiilor câştigate de-a lungul timpului cu autorităţile locale constănţene, dar şi prin intermediul fostului şef al societăţii, Basarab Popa, despre care se spunea că ar fi fost văr bun cu primarul Radu Mazăre. Basarab Popa a renunţat la mandatul de administrator unic al firmei Pomacost în toamna anului 2010.
Despre actualul administrator al SC Pomacost SA se ştie că este cel care s-a ocupat şi de SC Nisipuri SA, firmă în care la un moment dat a fost implicat şi primarul Constanţei.
Trebuie menţionat şi faptul că numele societăţii Pomacost apare în celebrul dosar al retrocedărilor instrumentate de administraţia Mazăre.
Referitor la numele firmei, Pomacost, gura târgului spune că Po-ul de început ar fi fost de la Popa, Ma de la Mazăre, Co de la Constantinescu şi St de la Strutinsky.
Despre contractele pe care Pomacost le-a avut pe bani publici, cotidianul ZIUA de Constanţa a scris de-a lungul timpului.
Ziua de Constanţa
Primarul Mangaliei, Cristian Radu a cerut senatorilor să găsească soluţii în cazul Podului Agigea
Replica
joi, 20 iunie 2013
Anunţ de interes pentru cetăţenii Mangaliei
marți, 18 iunie 2013
Cristian Radu: Ştiu problema, trebuie să ne ajute şi cetăţenii. Prioritatea zero în Mangalia: câinii fără stăpân
Replica
Comunicat de presă FPTS
O stațiune nu poate fi amenajată corespunzător dacă factorii implicați nu comunică între ei și iau decizii independent sau, mai rău, nu iau nicio decizie. Puzzle-ul reprezentat de organizarea unei stațiuni nu poate fi asamblat doar de investitori, după cum nu poate cădea doar în sarcina autorităților locale.
În plus, stațiunile de pe litoral sunt la această oră un amestec de diferite atracții, iar specializarea lor ar ajuta la o mai bună orientare a turiștilor, dar și la organizarea lor eficientă. Așa cum Mamaia a devenit destinația distracției, și celelalte stațiuni trebuie să-și identifice potențialul și să se aplice pe o temă specifică pentru a deveni mai atractive. În felul acesta, litoralul românesc va fi mai divers și va oferi locații amenajate special pentru familii cu copii, pentru cei care au nevoie de tratament sau pentru adolescenți, atâta vreme cât e evident că oferta pentru aceste categorii de turiști trebuie să fie diferită.
Dan Matei Agathon
Preşedinte
Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii (FPTS)
Pentru că Mangalia nu-l ajută, poliţistul Marius Saioc, medaliat la campionate internaţionale de atletism, reprezintă un club sportiv din Constanţa
Din păcate, deoarece nu este susţinut financiar la nivel local, Marius reprezintă în competiţii Clubul CFR Constanţa, unde se şi antrenează. „De cele mai multe ori, am fost nevoit să scot bani din propriul buzunar pentru a acoperi deplasările în ţară şi în străinătate. Nu mai vorbesc despre echipamentul sportiv, cazare şi celelalte cheltuieli necesare. Sper ca demersurile pe care le-am făcut, la nivel local, să se bucure de înţelegere, astfel să pot fi sprijinit financiar, mai cu seamă că sunt din Mangalia”.
Un ajutor bănesc permanent ar putea veni din partea Asociaţiei Sportive „Callatis” sub umbrela căreia s-ar putea afla poliţistul medaliat, astfel să reprezinte, în întreceri, municipiul nostru, nu Constanţa, cum, din păcate, se întâmplă de atâţia ani.
Printre distincţiile pe care Marius Saioc le-a câştigat în ultimii ani menţionăm: locul al II-lea la Campionatul de Atletism şi Cros al Ministerului Afacerilor Interne, locul I la Campionatul Naţional pentru sărituri în lungime, desfăşurat la Izmir (Turcia), locul al II-lea la Campionatul Naţional de sală cu o săritură de 5,76 m, medalii la semimaraton în Bucureşti (2012), pe o lungime de 21 de km, cât şi la maratonul de 42 km, ce a avut loc în 2011. „Am făcut atletism de performanţă până la terminarea liceului, după care am renunţat. M-am reapucat de antrenamente în urmă cu 2 ani, dar îmi este greu să ajung la Constanţa, deoarece aici, la Mangalia, nu am o sală adecvată unde să merg. În prezent, mă pregătesc pentru Campionatul Balcanic de Atletism ce va avea loc în luna septembrie la Zagreb, Croaţia”, ne-a mai spus Marius care speră ca până atunci să găsească banii necesari deplasării.
editiadesud.ro
duminică, 16 iunie 2013
Iată noile taxe locale pentru activităţile economice din acest sezon estival
Consilierii locali au aprobat, recent, noul cuantum al taxelor pentru utilizarea temporară a locurilor publice în Municipiul Mangalia. Dările au fost stabilite pentru două zone: Zona A (staţiuni şi ariile aflate la Casa de Cultură, Portul Turistic, faleza Mangalia) şi Zona B (restul oraşului). Ocuparea temporară a locurilor publice şi private de către persoanele fizice, PFA-uri şi AFA-uri sau persoane juridice, se face în baza aprobării eliberate de primărie, prin serviciile de resort ale ADPP-ului.
Potrivit proiectului de hotărâre, persoanele fizice, cele fizice autorizate, asociaţiile familiale sau persoanele juridice, care desfăşoară activităţi pe domeniul public, datorează o taxă zilnică, diferenţiată în raport cu activitatea, suprafaţa ocupată, obiectul amplasat. Taxele, calculate în funcţie de numărul de zile şi de metri pătraţi din domeniul public ocupaţi, se achită, anticipat, la sediul ADPP sau prin ordin de plată. Potrivit declaraţiilor preşedintelui de şedinţă, Leonard Tănase, taxele sunt preluate de la Primăria Constanţa.
Locuitorii Mangaliei, care vor să îşi deschidă un business pe sezonul estival, trebuie să ştie că trebuie să achite, pentru comercializarea de carte, presă, vederi, 0,67 lei/mp/zi (zona A) şi 0,50 lei/mp/zi (zona B). Pentru comercializarea de loz în plic, taxa zilnică este de 4,20 lei/3,35 lei, taxa pentru activitatea de vânzare produse de artizanat a fost evaluată la 0,45/0,35 lei, comercializarea de flori – 2lei/1,50 lei, comercializarea de tipărituri şi obiecte religioase – 0,60/0,75 lei, comercializarea de mărţişoare, sorcove şi alte produse specifice sărbătorilor tradiţionale – 0,35 lei.
7 lei/zi tonetele de îngheţată şi aparatele de vată de zahăr
Tonetele de îngheţată, aparatele de popcorn sau vată de zahăr, vor scoate din buzunarul comercianţilor 7 lei/mp/zi în staţiuni şi zonele de promenadă, în timp ce, în oraş, acestea vor fi taxate cu numai 5,5 lei. Unităţile comerciale care îşi vor aşeza, în faţa propriilor unităţi comerciale frigidere de băuturi răcoritoare sau de îngheţată, vor trebui să achite 1,20 lei/mp/zi (staţiuni) sau 0,95 lei/mp/zi, în timp ce, aceeaşi activitate, de data aceasta efectuată de unităţile de alimentaţie publică, va fi taxată cu 0,45lei/mp/zi în staţiuni şi cu 0,35 lei/mp/zi.
Circurile vor fi taxate tot la metri pătraţi ocupaţi din domeniul public. Astfel, zonele aflate sub cupole vor fi plătite cu 0,45 lei/mp/zi (staţiuni) şi cu 0,35 lei/mp/zi (oraş), în timp ce menajeriile, rulotele şi celelalte utilaje aparţinând circului vor achita 0,20 lei/mp/zi şi, respectiv, 0,10 lei/mp/zi.
Organizatorii de spectacole, festivaluri, serbări câmpeneşti vor avea de achitat 0,95/0,80 lei (pentru suprafeţe mai mici de 500 de metri pătraţi) sau 0,45/0,35 lei (pentru suprafeţe mai marei de 500 de metri pătraţi). Campaniile promoţionale vor aduce, la bugetul local, 2 lei/1,75 lei/mp/zi, în timp ce, manifestările cultural artistice şi sportive, evenimentele expoziţionale etc vor fi taxate cu 0,20/0,10 lei/mp/zi. Vor fi scutiţi de la plata acestor dări organizatorii care vor derula respectivele activităţi în parteneriat cu primăria.
Un leu pe zi, taxa pentru maşinile scoase la vânzare pe stăzile Mangaliei
Depozitarea acidentală de materiale de construcţii (alei, străzi, trotuare etc) va fi plătită cu 0,80 lei/mp/zi, organizarea de şantier în baza autorizaţiei de construire este 0,50 lei. Vânzarea directă de cereale, legume, fructe, brazi, este taxată diferit: cea din autoturism – 5 lei, din autofurgonetă – 7,5 lei/mp/zi, din remorci – 5 lei. Comercializarea directă de cherestea şi combustibil solid din autocamioane este taxată cu 7 lei, din autofurgonete – 7,4 lei, iar din remorci – 7 lei.
Veste proastă pentru cei ce şi-au scos maşinile la vânzare şi le ţin pe domeniul public: începând de luna aceasta, Primăria vă va taxa pentru fiecare zi de staţionare. Proprietarii autoturismelor vor achita un 1 leu/zi, cei ai camioanelor – 2,75 lei/zi, autofurgonetelor – 2,75 lei/zi şi aceeaşi sumă pentru remorci.
Vânzarea directă din autovehicule omologate, cu destinaţie specială, de produse alimentare şi nealimentare, amplasate în locuri prestabilite şi cu avizul Comisiei de urbanism a Consiliului Local Mangalia şi al arhitectului-şef este taxată, începând tot cu luna iunie, cu 30 lei/zi.
editiadesud.ro
Pe surse: Un antrenor de Lupte lasă sportul pentru administraţie. Daniel Ioniţă, noul Şef al Corpului de Control Mangalia
Potrivit surselor noastre, în urma evaluărilor, noul Şef al Serviciului Corp Control, din cadrul Direcţiei Poliţia Locală ar fi Daniel Ioniţă, antrenor principal la Federaţia Română de Lupte Libere Feminin.
Stabilit în Bucureşti, Daniel Ioniţă (din Mangalia, potrivit contului său de facebook) se alătură unei pleiade de angajaţi în funcţii de conducere şi execuţie din Constanţa şi zonele limitrofe judeţului, primii ca să dea o lecţie colegilor „nepregătiţi” din Mangalia, iar ceilalţi ca să arate colegilor, veniţi în timpul administraţiilor trecute, că nu mai sunt la modă.
Primăria Municipiului Mangalia a mai organizat, pe 9 iunie, concurs pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere vacante de Director executiv a Direcţiei Turism şi Servicii Publice, Director executiv a Direcţiei Achiziţii şi Programe de Dezvoltare, Şef al Serviciului Juridic şi Şef al Serviciului Organizare Evenimente.
editiadesud.ro
Primarul Mangaliei şi deputatul Manea, la discuţii cu preşedintele FPTR
Replica
Deoarece nu sunt susținuți la nivel local, investitorii străini vor să plece din Mangalia!
Cel mai revoltat s-a declarat proprietarul hotelului Dana, de 4 stele, din Venus, un investitor italian care mai are puțin și își ia tălpășița din zonă. „Investesc de 6 ani, iar, în schimb, nu primesc nimic. Am făcut, în repetate rânduri, demersuri către Primăria Mangalia să asigure iluminatul public, pe care, în final, pe partea hotelului, mi l-am reabilitat singur. De asemenea, sunt nemulțumit din cauza clădirilor vechi, ce dau un aspect urât zonei, curățenia lasă de dorit, trotuarele sunt distruse, iar pe lângă toate acestea, când vin turiștii, merg la plajă și apoi stau în cameră pentru că nu au posibilități de distracție. În prezent, din cele 100 de camere ale hotelului, avem ocupate doar două, iar dacă situația se va menține la fel, voi vinde hotelul și voi pleca din Mangalia”, a spus, supărat, omul de afaceri italian.
La rândul său, proprietarul terasei “Carul cu Scoici”, tot din stațiunea Venus, s-a plâns de taxele uriașe aprobate de Consiliul Local Mangalia. ”Nu este posibil ca, pentru o activitate de 40-50 de zile, să fim obligați să suportăm taxe suplimentare în valoare de peste 70 milioane lei vechi“.
Nu în ultimul rând, un alt proprietar de hotel din Jupiter s-a plâns de mizeria din stațiuni. „Trebuie făcută o igienizare, trebuie tăiate buruienile. Apoi, avem de suferit din cauza unităților părăsite, printre care Hotelurile Irina, Anca, Vilele Călțun, Hotelurile Pajura, Cocorul, Discoteca Aladin, care a ajuns o ruină, Hotelul Egreta, care, deși este în administrarea Primăriei, este un dezastru. Nu ar strica dacă Primăria ar direcționa către stațiuni 30% din taxele pe care le încasează”, a mai spus agentul economic.
„Ar trebui să facem greve financiare, pentru că nu ne ascultă nimeni!” ameninţă hotelierii
Președintele FPTS, Dan Matei Agathon a declarat că va face o listă cu problemele și păsurile întreprinzătorilor locali, pe care o va duce, personal, la Primărie, având în vedere că la întâlnire, nu a fost prezent niciun reprezentant al instituției. ”Dorim un parteneriat cu primăriile din zonă, în care lansăm cinci propuneri: Soluţionarea problemelor infrastructurii la transportul rutier şi CFR pentru a se mări siguranţa în trafic, realizarea unor Centre de Informare Turistică, schimbarea structurii anului şcolar, astfel ca vacanţa de vară să înceapă la 1 iunie, pentru clasele I-VIII-a, schimbarea aspectului staţiunilor, accesarea de fonduri europene pentru realizarea unor puncte de atracţie, baze sportive, evenimente, reabilitarea Hergheliei Mangalia etc.”, a precizat fostul ministru al Turismului.
Președintele AISTV, Lucian Iftimie și-a exprimat, de asemenea, punctul de vedere legat de slaba pregătire a sezonului estival actual. ”Reamenajarea drumului Jupiter-Olimp s-a făcut fără cap, fără creier. Pe noi nu ne ascultă nimeni! Vin tot felul de oameni care nu au nicio legătură cu turismul. Nici în Neptun, vara, nu se poate circula. Trebuia prevăzută, de la Mangalia, o pistă pentru biciclete. Este o cerință a turiștilor. Traficul devine un calvar, microbuze, minicare, biciclete, ATV-uri, trotinete, role, este un haos total. Pentru că nu suntem ascultați, ar trebui să face greve financiare, mitinguri de protest față de ceea ce se întâmplă și față de modul în care ne privesc unii. Ne numesc evazioniști și crâșmari”, a răbufnit Lucian Iftimie.
editiadesud.ro
Viceprimarul Mangaliei, „artistul” Maganu, are probleme cu DNA-ul
Toată familia lui Maganu şi toată familia lui Tusac…
Aşa cum a constatat DNA-ul, sposorizările au fost încasate necuvenit de Fundaţia Pro Litoral Mangalia, înfiinţată de persoanele fizice Tusac Mihai Claudiu (pe atunci primar al Mangaliei), Grigoraş Tincu Georgiana (fost consilier personal la cabinetul primarului) şi Mazâlu Gheorghe (consilier local), precum şi de persoanele juridice Alum Mag SRL (firmă reprezentată de Maganu Ion, tatăl lui Bogdan Maganu) şi MTC Imobiliar Costruct SRL (firmă reprezentată de Grosu Monica, soţia lui Tusac). Banii cuveniţi autorităţii locale au intrat în buzunarul privat al ştabilor de la Primărie. Pe acte, au fost 330.300 de lei, cum a constatat Garda Financiară, care a puricat conturile Fundaţiei, la solicitarea DNA. Mai departe, casieriţa Fundaţiei, nimeni alta decât soţia lui Bogdan Maganu, a făcut felii către 26 de angajaţi ai primăriei, care au fost remuneraţi pentru „prestaţii artistice”, deşi nimeni nu i-a auzit cântând pe scenă. Bogdan Maganu, Gheorghe Mazâlu şi Georgiana Grigoraş au încasat şi ei „onorarii”, pentru servicii cultural-artistice prestate „scriptic” în cadrul Festivalului. Maganu s-a ales, oficial, cu 20.000 de lei. Mari artişti!!! 150.000 de lei au fost plătiţi către Fundaţia „Viţa de Vie” din Bucureşti, care nu funcţiona la sediul declarat, având, potrivit Gărzii Financiare, un „comportament specific de tip fantomă”. 40.005,42 de lei au fost viraţi firmei Heaven Production SRL, în care 50% din părţile sociale erau deţinute de Monica Grosu, soţia fostului primar Tusac. Firma nevestei lui Tusac se angajase să tipărească 1.300 de reviste publicitare. Banii s-au dat, „fără însă a exista vreun document justificativ din care să reiasă prestarea efectivă şi recepţionarea serviciilor plătite”.
Jeep-urile de la Sifonărie
Concluziile DNA-ului sunt zdrobitoare: „În cauză există indicii privind prejudicierea bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Mangalia prin încasarea, pe baza unor contracte de sponsorizare încheiate fără respectarea prevederilor legale, a unor sume de bani cu titlul de sponsorizări şi donaţii în contul Fundaţiei Pro Litoral Mangalia, iar nu la bugetul local, şi cheltuirea nelegală a acestora, în beneficiul personal sau în beneficiul altor persoane, de către funcţionari din cadrul Municipiului Mangalia şi Consiliul Local al Municipiului Mangalia, funcţionari numiţi prin Dispoziţia primarului nr. 863/07.08.2009 pentru a organiza şi coordona activităţile desfăşurate în cadrul Festivalului Callatis 2009.”.
Să mai spunem că, îndată după ediţia din 2009 a Festivalului Callatis, în parcarea Primăriei Mangalia răsăriseră mai multe jeep-uri. Jeep-ul lui Maganu continuă şi acum să fie în faţa clădirii (nu şi în declaraţia de avere), având în vedere funcţia de viceprimar pe care o deţine în cadrul Primăriei. Chiar aşa, Maganule, Artistule, de ce n-ai ML-ul trecut în declaraţia de avere?
constanta.ro
Cine va face publicitate proiectului „Clubul Nautic Callatis” şi pentru câţi bani!
Contractul presupune închirierea locațiilor în care se vor derulara evenimentele de promovare, asigurarea organizării locațiilor pentru toate evenimentele de promovare, asigurarea transportului reprezentanților partenerilor la evenimentele de promovare, servicii de cazare pentru reprezentanții partenerilor la evenimentele de promovare, asigurarea punctelor de înregistrare a participanților și ghidarea acestora, servicii de catering pentru participanții la evenimentele de promovare, organizarea a câte o cină de gală în cadrul evenimentelor de promovare a turismului nautic de la Balchik și Mangalia, realizarea de prezentări powerpoint ce vor fi utilizate în cadrul evenimentului de deschidere oficială a Clubului Nautic Callatis și în cadrul evenimentului de promovare a turismului nautic de la Balchik, realizarea de fotografii și înregistrarea video a tuturor evenimentelor de promovare și realizarea și distribuția de materiale publicitare.
În ceea ce privește firma câștigătoare, aceasta figurează la Registrul Comerțului cu sediul social în municipiul Constanța şi cu doi acționari: Bogdan Nicolae Grădinaru (25%) și Vasile Costea (75%), acesta de pe urmă fiind cunoscut dintr-o altă afacere, ABC VAL, dar și ca unul dintre bogații Constanței.
Ziua de Constanţa
joi, 13 iunie 2013
Prefectul Eugen Bola: “Costineşti şi Vama Veche vor fi scoase din perimetrele de prospecţiuni ale Chevron”
Ce-i reproşează Radu lui Iorguş: Din “minunile” Mangaliei: vilă construită ilegal şi hotel subevaluat, să fenteze impozitul pe clădire
Replica
Primăria – „gând rău” datornicilor din locuinţele sociale
Primarul Mangaliei, Cristian Radu, spune că s-a săturat de cetăţenii certaţi cu legea din municipiu, care sunt periculoşi, fură, nu muncesc şi care, din păcate, s-au învăţat cu ajutorul social. „Sunt oameni care au venit în Mangalia acum câţiva ani, şi-au făcut acte provizorii de rezidenţă, şi au început să vândă scoici pe plajă. Însă, de la vândutul scoicilor, aceste persoane au trecut la furat, iar locuitorii cinstiţi din municipiu sunt terorizaţi de aceştia”, a spus Cristian Radu, care a adăugat că cei mai mulţi dintre aceşti cetăţeni certaţi cu legea sunt cantonaţi în zona „barăci” din cartierul MI Dobrogeanu, unde trăiesc aproximativ 1.000 de persoane, care stau în locuinţele sociale ale Primăriei. Radu a afirmat că, din păcate, aceşti cetăţeni au fost susţinuţi material de Primăria Mangalia în anii anteriori. „Am încercat să le oferim de muncă, dar degeaba, pentru că ei fac tot ceea ce ştiu mai bine, adică încalcă legea”, a spus Cristian Radu. El a adăugat că este hotărât să-i „măture” pe aceşti falşi beneficiari ai ajutoarelor sociale. „Sunt mulţi care fură sau care tâlhăresc şi care primesc ajutor de la Primărie. În plus, mai sunt unii care vin la cantina socială şi mănâncă din banii contribuabililor, dar după aceea îşi cumpără ţigări şi băutură. Nu este corect în primul rând faţă de cetăţenii model. Poate că unii îşi rup de la gură pentru a-şi achita taxele şi impozitele, iar alţii cărora, chipurile, le plângem de milă, beau şi fumează de sting şi apoi vin cu mâna întinsă la Primărie. Aceste obiceiuri, nu tocmai corecte, trebuie să înceteze”, a spus Cristian Radu.
FĂRĂ AJUTOARE
Măsurile administrative ale Primăriei împotriva celor din zona „barăci” vor merge până la excluderea din locuinţele sociale deţinute de administraţia publică locală. „În toamna acestui an, suntem hotărâţi să demolăm barăcile din MI Dobrogeanu, pentru că sunt insalubre şi sunt un adevărat focar de infecţie. În plus, cei mai mulţi dintre cei care locuiesc în acele barăci au datorii uriaşe la plata utilităţilor şi nu şi-au mai plătit chiria de ani buni. Pe cei cinstiţi îi vom muta în alte locuinţe sociale, iar cei care sunt certaţi cu legea trebuie să plece din oraş şi să se întoarcă de unde au venit”, a adăugat Cristian Radu.
Telegraf
Avem staţiuni, dar turismul lipseşte cu desăvârşire. Cazarea, grija localnicilor, distracţia, treaba oaspeţilor!
Ce aşteptări avem de la vârful de sezon? Nu prea mari, având în vedere puţinele oferte turistice etalate până acum, cât şi nemulţumirile investitorilor români şi străini. Important este ca turistul, care ne vizitează, să nu aibă pretenţii mari. Dacă se încăpăţânează să aspire la cazare confortabilă, preţuri moderate, posibilităţi de destindere nenumărate, ne vom afla într-o mare încurcătură, întrucât, până acum, am arătat că nu suntem în stare să le oferim la pachet. Motivul, lipsa de interes, tradusă prin vânarea câştigului imediat, fără a depune mari eforturi.
La capitolul cazare, stăm relativ bine, avem hoteluri de 3, 4 şi 5 stele, cu spa-uri, baze de tratament balnear, piscine, linii de autoservire. Problemele apar când aducem în discuţie divertismentul, agrementul estival, petrecerea timpului liber în afara orelor dedicate băilor de soare pe plajă. Aşa se facă că parcuri de distracţie, cu utilaje care să ofere siguranţă, nu există, aqua-parcuri cu capacităţi de sute de locuri nu există şi nici o agendă serioasă de evenimente cultural-artistice (altele decât pestriţele spectacole cu muzică ieftină şi glume răsuflate).
Salvarea, parţială, vine de la radiouri care „persistă” să-ţi aducă tradiţionalele şi apreciatele concerte la noi, în sudul litoralului. Facem referire la Radio 21, care, la data de 13 iulie, va organiza o nouă ediţie a maratonului dance ”Liberty Parade” şi la Europa FM, care ne va încânta, la data de 14 iulie, cu recitaluri semnate Direcţia 5, Voltaj, Vama şi Smiley.
Penuria de posibilităţi de distracţie a fost admisă de către reprezentanţii Patronatului din Turism, care au declarat că, în viitor, intenţionează să amenajeze, în staţiuni, zone destinate agrementului atât pe copii, cât şi pentru adulţi.
Situaţia ar putea fi îmbunătăţită, considerabil, dacă investitorii români şi străini, care ne dau târcoale, şi-ar canaliza resursele financiare şi către construirea, dotarea corespunzătoare şi amenajarea unor parcuri de distracţii, a unor terenuri de sport, ori a unor locuri de joacă atractive. În acest fel, staţiunile sudice ar avea şansa să fie relansate şi apreciate, aşa cum merită şi pe măsura potenţialului uriaş pe care îl au.
Festivaluri de rock, muzică latino, turnee de golf, atracţiile oferite de vecinii bulgari
Deşi suntem gazde, lăsăm, din păcate, partea de agrement în spatele oaspeţilor care trebuie să se descurce, pe cont propriu, şi să-şi găsească singuri modalităţile de relaxare în perioada concediului petrecut la mare. Realitate tristă, dacă este să ne gândim că Mangalia se făleşte nu cu una, ci cu 6 staţiuni despre care doar în teorie se menţionează că sunt de interes naţional.
Până când se va face acest mare pas, cel puţin în sezonul estival actual îi vom îmbia pe turişti cu plaje, cât de cât confortabile, faleze, pe alocuri, surpate, alei de promenadă, ”decorate” cu maidanezi şi cerşetori, terase şi restaurante cu preţuri expandate, de dragul pagubei făcute clienţilor, buruieni, cu şanse mari să atingă înălţimea unui sequoia.
La polul opus, se află vecinii bulgari care vin, mereu, pe piaţă cu oferte complete, îmbietoare, rodul unor investiţii de sute sau chiar milioane de euro. Pentru a vă face o impresie despre cum se derulează turismul în Bulgaria, menţionăm doar câteva dintre evenimentele cu care îi aşteaptă, vara aceasta, vecinii noştri pe clienţii veniţi atât din România, cât şi din întreaga lume la Varna, Albena, Nisipurile de Aur etc. Printre acestea, etapă de Cupă Mondială la golf, care atrage zeci de mii de vizitatori, European Tour la Snooker, turneu european de tenis de câmp, Finala Freestyle Battle, Festival de muzică house, Summer Tango Marathon, Wild Child Rock Festival, Festival de salsa şi multe altele.
Paleta vastă de oportunităţi şi facilităţi cu care ies în faţă vecinii bulgari este rodul unei abordări total diferite a activităţilor turistice. Bulgarii au înţeles că dacă doresc atât profit, cât şi să fie, mereu, în atenţia clienţilor de peste tot, trebuie să pună accent pe cantitate şi calitate.
Ca să nu fim acuzaţi de lipsă de patriotism local, aşteptăm să se întâmple minunea promisă de către reprezentanţii administraţiei publice. Aceştia ne-au asigurat că vor ”reaşeza staţiunile pe harta turistică a ţării şi a lumii, pentru că se poate”. Rămâne să vedem care vor fi atracţiile acestor zone turistice pentru vara lui 2013, iar, la toamnă, să prezentăm bilanţul sezonului, sperăm noi, favorabil.
editiadesud.ro
Consiliul Local a aprobat: 1,2 milioane de lei la învăţământ şi 500.000 locaşurile de cult. Mincă: „Pe noi ne mănâncă ţânţarii şi câinii şi noi dăm bani la biserici, la fotbal…“
O suplimentare importantă a avut loc la capitolele „Serviciul de dezvoltare publică“ – 165.000 de lei, „Salubrizare“ – 80.000 de lei, alături de „Combustibil şi energie“ – 320.000 de lei.
Impozitele au suplimentat veniturile la buget cu 2,8 milioane de lei
La capitolul „Venituri“, proiectul de hotărâre aprobat în şedinţa de îndată stipulează o suplimentare de 2.851.760 lei, după cum urmează: impozit pe clădiri de la persoanele juridice – 2.128.000 lei, impozit pe clădiri persoane fizice – 223.760 lei, cote defalcate din impozitul pe venit – 500.000 lei. În fine, capitolele care i-au nemulţumit pe unii dintre consilierii locali, sunt cele ce privesc suplimentarea cu 907.000 lei pentru „Cultură, recreere şi religie“. Astfel, pentru sport s-au alocat 400.000 de lei (pentru echipa de fotbal), în timp ce, pentru religie au fost suplimentate sumele iniţiale cu alţi 500.000 de lei.
Consilierii au fost de acord, în unanimitate, cu rectificarea bugetară. Au existat, însă, şi critici „constructive“, de genul celor ale consilierului PRM Ion Mincă. Acesta a fost surprins de sumele alocate capitolului „Cultură, recreere şi religie“, afirmând că: „Banii pentru echipa de fotbal sunt aruncaţi pe fereastră. Îmi pare rău că s-a stricat relaţia cu DMHI, care sponsoriza această echipă. Pe noi ne mănâncă ţânţarii şi câinii, bălăriile sunt de doi metri şi noi dăm bani la biserici, la fotbal…“
editiadesud.ro
marți, 11 iunie 2013
Şedinţă de îndată cu rectificări de buget. Clubul de fotbal a primit 400.000 de lei pentru salarii şi accederea în Divizia „C“
Totodată, consilierii au votat, în unanimitate, contractul de asociere cu Asociaţia Sportivă „Callatis“ Mangalia (echipa de fotbal a localităţii). Contractul are ca obiect sprijinirea echipei locale de fotbal, în vederea dezvoltării acestui sport în Mangalia. „Oraşul Mangalia contribuie la această asociere cu suma de 400.000 de lei din bugetul local, pe anul 2013“, după cum se arată în contract. Potrivit consilierilor locali, jumătate din sumă va merge către salariile restante ale jucătorilor, în timp ce, cealaltă jumătate, va fi folosită de club „pentru accederea în Divizia C“.
editiadesud.ro
EROUL DIN FAMILIA MEA
Patru minute. Atât a discutat Merkel cu Ponta
Întâlnirea premierului Victor Ponta cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a durat abia vreo patru minute pe ceas. Deşi programul oficial al vizitei premierului la Berlin includea o întrevedere de 15 minute cu Merkel, urmată de declaraţii de presă, 15 minute a durat tot ceremonialul, cu tot cu trecerea în revistă a gărzii de onoare şi intonarea imnurilor celor două state.
Ponta a avut, aşadar, patru minute pentru a şterge amintirea declaraţiilor sale din iulie 2012, când un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că procedurile de destituire a lui Traian Băsescu sunt inacceptabile. „Bănuiesc că nu doamna Merkel o să voteze pe 29 (iulie – n.r.). Şi bănuiesc că votul oamenilor de pe 29 nu va fi contestat de nimeni”, spunea premierul român în acel moment.
În scurta declaraţie comună din finalul întâlnirii de ieri, Merkel a cerut ca România să respecte statul de drept şi să combată corupţia, dovadă clară că aceasta nu a uitat derapajele democratice comise cu prilejul tentativei USL de demitere a preşedintelui Traian Băsescu.
Coabitarea, marfă de export
Pe parcursul vizitei, Ponta a dat câteva interviuri în presa germană, inclusiv cotidianului „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ). El a insistat pe avantajele coabitării cu preşedintele Băsescu şi a susţinut că este hotărât să apere ANI şi DNA. „M-am angajat atât în faţa Comisiei Europene (…) nu doar să apăr cadrul legal al acestor instituţii, dar şi să menţin în funcţii de conducere persoanele a căror activitate a fost recunoscută internaţional. Acest angajament a fost complet respectat (…) Pentru că protejez aceste instituţii sunt uneori atacat mai dur decât preşedintele Băsescu”, a afirmat premierul român, întrebat despre atacurile USL asupra DNA şi ANI.
În ceea ce priveşte evenimentele din vara lui 2012, Ponta a spus că nu regretă nimic, dar a înţeles că acea criză a costat scump România. „De aceea trebuie să găsim o cale de convieţuire cu preşedintele până la sfârşitul mandatului său, anul viitor”, a declarat Ponta, pentru FAZ.
EVZ.ro
Fostul deputat crede că primăria e în faliment Iorguş: Nu există nici o staţie de gaze în Mangalia. Au inaugurat reţeaua cu o butelie îngropată în pământ
Replica
duminică, 9 iunie 2013
Hoţii nu mai au nimic sfânt: A fost furată cutia milei de la cea mai amărâtă biserică din Mangalia
Românii sunt inventivi, însă premiul pentru inventivitate în acest caz constă într-o cameră cu gratii, asta într-un caz extrem. Vorbim despre persoane fără suflet, cel mai probabil şi fără minte, care au terminat de furat linia de cale ferată şi fierul vechi şi, văzând că nici cu cerşitul în faţa bisericii nu prea merge, s-au apucat să vadă ce este cu cutia milei. La biserica din cartierul Colonişti din municipiul Mangalia, cutia milei a fost furată, în urmă cu câteva zile. Nu este primul caz de acest gen, însă luând în considerare că această biserică este recent construită şi este într-o zonă mai săracă a municipiului, iar cei care au dat iama la cutia milei, pe lângă faptul că s-au ales cu nişte mărunţiş, au şi un IQ comparabil cu al unui patruped, întrucât riscă dosar penal şi arest pentru o sumă mică de bani. S-au furat nişte bani, o sumă mică de la cutia milei. Este o anchetă în desfăşurare, o să exploatăm urmele criminalistice care le-am găsit acolo. Este o biserică săracă, recent construită, mai nevoiaşă şi nu există camere de filmat, a declarat pentru Replica, Şeful Poliţiei Mangalia, comisarul-şefNicolae Pescaru. Nu este însă primul caz de furt de la cutia milei: un caz similar a fost înregistrat în luna martie în comuna Cobadin.
Sorin HULUBEI