duminică, 30 iunie 2013

Şedinţă „secretă“ de îndată la primărie: linie de credit pentru „Club Nautic“ şi bani pentru „Aeromania“

La Primăria Mangalia s-a încheiat o şedinţă de îndată, în care aleşii au aprobat contractarea unei linii de credit pentru derularea Proiectului „Club Nautic“. Linia de credit este în valoare de 4 milioane de lei şi va fi achitată în 12 luni. Consilierii au motivat urgenţa acestui proiect, aprobat în şedinţă de îndată, prin necesitatea achitării imediate a plăţii către proiectul „Club Nautic“, banii umând să se „întoarcă“ la primărie o dată cu virarea fondurilor europene.
Totodată, a fost aprobat, în regim de urgenţă, proiectul de hotărâre privind alocarea sumei de 63.000 de euro, pentru evenimentul ce va avea loc în perioada 13-14 iulie, pe plaja Mangalia, „Aeromania“. Potrivit reprezentaţilor primăriei, suma provine din bugetul local, mai precis din taxa de promovare a turismului.

editiadesud.ro

Apel către Mazăre şi Radu: “Să dea dovadă de inteligenţă, nu de brutalitate” Cernea a trecut de la problema homosexualilor la câinii “maltrataţi” din Mangalia

Cetăţenii din Mangalia merită o imagine bună pe plan internaţional. Nu este prea târziu ca primarul din Mangalia să stopeze măsurile luate cu privire la câinii comunitari, a declarat, vineri, deputatul Remus Cernea. Îi adresez un apel primarului Mangaliei să înceteze actele de cruzime faţă de câinii comunitari. Mai multe organizaţii neguvernamentale au prezentat opiniei publice informaţii cu privire la faptul că în ultimele zile, zeci sau sute de câini au fost luaţi de pe străzi în mod brutal, au fost încărcaţi zeci de câini într-o maşină, ţinuţi în condiţii improprii, iar despre soarta acestor câini nu se ştie nimic. Polemica este între cei care-şi doresc o soluţie raţională şi eficientă a problemei şi aceia care prin metode brutale, barbare, încearcă să ucidă aceşti câini, aruncând o imagine deplorabilă, în plan intern şi internaţional asupra localităţilor lor. Ceea ce face acum primarul reprezintă o pulverizare a imaginii oraşului Mangalia. Deja există articole în presa internaţională extrem de dure, în presa din Italia am văzut astfel de articole, a declarat Remus Cernea. Fac un apel şi la primarul Radu Mazăre, să nu distrugă pur şi simplu imaginea oraşului Constanţa pe plan intern şi internaţional, pentru că astfel de măsuri barbare vor afecta grav imaginea oraşului şi imaginea domniei sale ca om politic. Nu cu brutalitate, nu cu măsuri sângeroase se poate construi o civilizaţie. Cred că şi în Mangalia şi în Constanţa, cetăţenii au nevoie de primari care să dea dovadă de inteligenţă şi nu de brutalitate, a mai spus Remus Cernea. Pregătesc un proiect de lege, pe care l-am lucrat împreună cu experţi, împreună cu organizaţii neguvernamentale şi împreună cu reprezentanţi a unora dintre autorităţilor publice, un proiect de lege privind gestionarea câinilor comunitari. Proiectul de lege ar implementa o modalitate de rezolvare a acestei probleme la nivel naţional, astfel încât iniţiative sângeroase de acest gen pe care unii primari se gândesc să le ia, să fie imposibile, a conchis Cernea. Facem precizarea că, la Mangalia, singura soluţie expusă de primarul Cristian Radu în privinţa problemei câinilor s-a referit la sterilizare.

Replica

2.500 de lei, sumă derizorie pentru Tusac: fostul edil a plătit amenda luată pentru hăţişul din campingul din Jupiter

Face ce face şi, periodic, Mihai Claudiu Tusac revine în atenţia publicului din Mangalia. Mai întâi, el a fost blamat, public, de primarul Cristian Radu, pentru situaţia bugetului local, actualul edil afirmând, chiar, că a înaintat o serie de plângeri către DNA pe numele lui. Fără să pară că îi pasă de petiţiile lui Radu, se spune că Tusac este prezent, frecvent, în Mangalia, la volanul unui bolid de lux nou-nouţ.
Dovedind că, departe de a-i merge rău, aşa cum ne-am fi aşteptat după ce a ratat alegerile din vara anului trecut, oferindu-i, ulterior, voturile actualului primar, Mihai Claudiu nu se înspăimântă în faţa amenzilor primite. Aşa se face că, după ce a fost blagoslovit de Poliţia Locală cu o sancţiune de 2.500 de lei pentru că nu şi-a tăiat iarba din propria ogradă (din campingul pe care îl are în proprietate de ceva ani, în buricul Jupiterului), Tusac nu a protestat: a achitat amenda pe loc.
Potrivit declaraţiilor Şefei Poliţiei Locale, Mihaela Andrei, „Mihai Cladiu Tusac şi-a trimis reprezentantul la noi, acesta achitând, pe loc, cash, întreaga amendă“. Dovadă clară că zeiţa Fortuna îi este, în continuare, favorabilă fostului primar de Mangalia în privinţa resurselor financiare.

editiadesud.ro

Poliţiştii locali caută şi prin gunoaie numai să anihileze ilegaliştii! Tarabele neautorizate şi lipsa contractelor de salubrizare, cauzele inspecţiilor din staţiuni

Pentru a veni de hac agenţilor economici care ignoră legea şi funcţionează după bunul plac, angajajaţii Poliţei Locale Mangalia sunt nevoiţi să recurgă la metode dintre cele mai diverse şi, pe alocuri, umilitoare.
Vina o poartă micii întreprinzători care deţin unităţi neautorizate şi pentru care, evident, nu au dorit să intre în legalitate, mai exact, să încheie contracte cu firma de salubritate şi nici să-şi depună documentaţia care se impune. Aşa se face că toate ambalajele şi resturile menajere sunt aruncate fie pe câmp, fie la colţ de stradă, fie în ghenele de gunoi ce sunt folosite, în mod normal, de cei care plătesc pentru ridicarea gunoaielor. „Ne confruntăm cu două situaţii deosebite. Pe de o parte, ne dau bătăi de cap cei care nu au încheiate contracte cu firma de salubrizare şi care s-au obişnuit să scape de gunoaie aruncându-le pe câmp, în pădure sau prin cartier. Pe de altă parte, sunt cei care deţin contracte cu firma de salubrizare, nu şi cu o societate care reciclează deşeurile, astfel că toate cutiile de carton şi PET-urile ajung lângă ghene şi coşuri de gunoi. Pentru a-i depista pe ce-i în cauză, poliţiştii noştri caută, uneori, în coşurile şi ghenele de gunoi, pentru a găsi un bon fiscal care să ne indice societatea ce nu respectă legea”, a declarat Şefa Poliţiei Locale, Mihaela Andrei.
Un alt fenomen, ce se face remarcat după-amiaza şi seara în staţiuni, îl constitue „plantarea” unor chioşcuri neautorizate unde se vând vată de zahăr, porumb fiert, articole de plajă etc. Cei care au misiunea de a-i vâna pe comercianţii de ocazie, în intervalul orar 19.00 – 23.00, sunt inspectorii Corpului de Control, Control Comercial şi Disciplina în Construcţii. Aceştia dispun diverse măsuri, în funcţie de gravitatea situaţiei depistate. „Se aplică amenzi, se confiscă mărfurile, se ridică tarabele, iar comercianţii sunt alungaţi din zonele respective. Cuantumul amenzilor este cuprinse între 500 – 2500 de lei, zilnic, fiind aplicate zeci de sancţiuni, a mai spus Şefa Poliţiei Locale Mangalia, Mihaela Andrei”.
Inspectorii de Mediu şi cei de la Control Comercial mai iau la puricat atât plajele cu scopul stârpirii comerţului ambulant, cât şi identificării întreprinzătorilor care nu îşi tund spaţiile verzi. Potrivit poliţiştilor locali, într-o singură zi, se încheie şi 20 de procese-verbale de constatare a contravenţiilor, cuantumul maxim fiind de 2500 de lei pentru fiecare caz în parte.
Şi cerşetorii, înmulţiţi fără măsură, au intrat în vizorul poliţiştilor locali, numai că în cazul celor care cer bani în vecinătatea bisericilor, a supermarket-urilor şi băncilor, amenzile aplicate nu au finalitate, întrucât nu sunt, niciodată, achitate, fiind, în general, vorba despre minori.

editiadesud.ro

miercuri, 26 iunie 2013

Sală de şedinţe ultramodernă la Primărie: aleşii îşi vor desfăşura activitatea în rafinament şi bun gust

Timp de mai bine de jumătate de an, şedinţele Consiliului Local Mangalia nu s-au mai desfăşurat în incinta Primăriei, ci în diverse locaţii cel puţin surprinzătoare. Motivul este unul simplu: sala de şedinţe a intrat, la foc continuu, într-un amplu proces de modernizare. Proces ce s-a încheiat chiar în cursul acestei săptămâni, cu rezultate spectaculoase. Aşa se face că, ai noştri aleşi, vor ţine proxima şedinţă ordinară – ce va avea loc miercuri, 3 iulie -  într-o atmosferă şi confort de zile mari: la o masă ultramodernă, din lemn masiv, în „jilţuri“ impunătoare, îmbrăcate în piele şi beneficiind de lumina „caldă“ a nenumăratelor spoturi amplasate pe plafonul fals.
Nici cetăţenii, care vor dori să asiste la şedinţe, nu au fost uitaţi: ei vor putea să ia loc în sală, pe acelaşi model de scaune. Acelaşi pe care vor trona cei trimişi de către cetăţeni să-i reprezinte în Consiliul Local.
editiadesud.ro

Cu buldozerele pregătite de acţiune. Primăria Mangalia “vânează” construcţiile ilegale din staţiuni

Primarul Mangaliei, Cristian Radu, se pregăteşte ca în câteva zile să prezinte bilanţul primului an de mandat. Între subiectele care vor fi abordate de edil se va număra, desigur, şi cel legat de construcţiile ilegale din staţiuni. De altfel, primăria a dat deja undă verde pentru demolarea câtorva astfel de construcţii. Vorbim despre bazarul din staţiunea Neptun (zona Prichindel), care a fost pus la pământ, urmând ca astfel de acţiuni să aibă loc şi în următoarea perioadă. Sunt construcţii care nu au autorizaţii sau pentru care proprietarii spun că aşteaptă autorizaţia de la primărie. Însă, chiar dacă autorizaţia nu a fost încă eliberată, ei s-au apucat de construit. Vom vedea în fiecare caz în parte ce măsură se impune, au spus reprezentanţii Primăriei Mangalia. În verificări se află câteva chioşcuri din Neptun, dar nu numai. Există mai multe chioşcuri care sunt verificate, Poliţia Locală urmează să întocmească şi procesele-verbale de sancţionare, iar mai departe vom decide şi alte măsuri, dacă se impune. Încercăm să facem ordine în staţiunile din Mangalia, să existe o disciplină în toată activitatea turistică, de comerţ, urbanistică…, au mai precizat reprezentanţii primăriei. La capitolul ordine urbanistică, unele lucruri nu mai pot fi corectate, fiind moştenite din vechile mandate, mai adaugă angajaţii Primăriei Mangalia. Iar un exemplu îl constituie două blocuri din staţiunea Neptun, situate în zona Kilometrului 0. Blocurile sunt practic buză în buză, iar cei care le-au proiectat nu au luat în calcul şi necesitatea unor parcări. Unul dintre blocuri, chiar dacă nu este încă gata, are deja anunţul:apartamente de vânzare. Acelaşi afiş menţionează şi cine este dezvoltatorul proiectului: Imobiliara SRL. Este o firmă cu renume în Mangalia, în sensul că a fost considerată, în anii anteriori, drept o abonată a primăriei. Firma, deţinută de Vlad Radu Popa şi Nicolae Preda a primit în concesiune fără licitaţie publică şi patru terenuri în cartierul Dobrogea II.
 Replica

Potrivit deputatului Victor Manea, Liberalii nu-şi fac socoteli pentru preşedinţia Consiliului Judeţean

Liberalii nu iau în calcul stabilirea unui potenţial candidat pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Constanţa sau a viitoarei regiuni Dobrogea, şi asta pentru că, momentan, funcţionează USL, declară deputatul PNL Victor Manea. În plus, Manea este încrezător că aleşii locali vor avea câştig de cauză în procesele pe care le au cu Agenţia Naţională de Integritate în privinţa incompatibilităţii, iar în această situaţie nimeni nu va trebui să-şi pună problema desemnării vreunui candidat pentru alegeri parţiale. La fel, nici în cazul preşedintelui CJC nu există neapărat emoţii, spune Manea, iar în varianta considerată absurdă că preşedintele Consiliului Judeţean îşi va pierde funcţia, din cauza incompatibilităţii, liberalii vor respecta înţelegerea cu PSD. Adică, candidatul la preşedinţia CJC va fi tot de la PSD.Legea ANI nu este actualizată, nici europenii nu înţeleg cum nu poate fi un primar sau preşedinte de consiliu judeţean reprezentant în Adunarea Acţionarilor de la RAJA. Păi, primarul este acolo reprezentant al comunităţii în cadrul unei regii de interes local, nu e ca şi cum primarul în cauză ar avea beneficii pentru el. El este acolo pentru comunitate, pentru a face proiecte pentru cei care l-au ales. Povestea asta cu ANI şi primarii care acum sunt în instanţă e absurdă, spune Victor Manea. El mai crede că nu trebuia să se ajungă la aşa ceva, pentru că primarii nu au făcut nimic rău. Dacă îl prindea ANI cu caşcavalul primăriei în gură, atunci, da, să îl pedepsească, dar aşa..?!, a mai comentat Manea. Amintim că circa 40 de primari, cât şi preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, au fost găsiţi în stare de incompatibilitate de ANI. Toţi au contestat rapoartele ANI, aflându-se în diverse stadii procesuale. Un singur primar, cel al comunei Poarta Albă, pedelistul Vasile Delicoti, a renunţat la proces, fiind ulterior eliberat din funcţie de prefectul judeţului Constanţa, Eugen Bola. În prezent, Delicoti face demersuri în instanţă pentru anularea ordinului prefectului prin care a fost eliberat din funcţie. În plus, se speculează că edilul ar încerca şi o împăcare a sa cu forţele politice care l-ar putea ajuta în recăpătarea mandatului de primar.
 Replica

Demolare rapidă şi golănească, de Rusalii, în Staţiunea Neptun

În timp ce milioane de români se odihneau de Sfintele Rusalii şi liberele de la stat, autorităţile locale de la Mangalia au profitat de generala adormire pentru a intra cu buldozerele peste un grup de construcţii private. În prealabil, nicio notificare, niciun proces, niciun anunţ în presă! Nici măcar o discuţie pregătitoare în cadrul Consiliului Local Mangalia! Aşa, din senin, în ajunul Rusaliilor, un echipaj de buldozere a pus la pământ peste 30 de clădiri, care compuneau un bazar de produse tradiţionale meşteşugăreşti, în zona Prichindel din staţiunea Neptun.  N-a contat că în interiorul clădirilor se afla marfa de peste an a “artizanilor”: costume populare româneşti, macrameuri, oale de Horezu, sculpturi în lemn şi os, cergi şi pături niţoase, rafturi, umeraşe, acareturi. Bine că, în interior, nu se afla vreo butelie cu gaze, vreun copil dormind sau vreun bătrân lăsat de pază. Primii “artizani” au sosit la faţa locului în ziua de Rusalii. N-au mai găsit nimic. Un excavator încărca moluzul într-o basculantă. Meşterul Ioan Liţă, cel care vindea, la a doua tarabă pe stânga, produse din Ţara Mureşului, şi-a jelit în maşină arta strivită de buldozer. A doua zi, ultima de Rusalii, a plecat spre casă. Şi alţii au procedat la fel. Acum, nimic nu mai arată ca înainte. În cele câteva zile pioase şi libere de la stat, bazarul meşterilor populari a dispărut cu totul. Erau peste 30 de ani, de când, vară de vară, artiştii populari deţineau folosinţa neîngrădită a clădirilor. Nici Sidere, nici Iorguş şi nici măcar Tusac n-au îndrăznit să le tulbure posesia şi nici să râvnească la pământul de sub tarabe. Cine s-ar fi aşteptat ca sfârşitul să ajungă cu buldozerul, la comanda ultimului venit la Primăria Mangaliei? Pe independentul Cristi Radu nici nu-l bănuiam capabil de o asemenea acţiune rapidă şi golănească, având în vedere că acesta n-a reuşit, de un an, nici măcar să se termine din plâns că-s prea mulţi câini pe stradă.
Primarii noştri-s plămădiţi din tărâţă de baron
Trebuie să subliniem că, din punct de vedere legal, demolarea prin acţiune în forţă a unei clădiri aflate în folosinţa unor persoane, reprezintă fapta penală de tulburare de posesie. În al doilea rând, argumentul invocat, pe bloguri, de susţinătorii acţiunii abuzive de la Neptun, cum că acele clădiri erau urâte şi de aceea trebuiau demolate, nu are valoarea decât în cadrul unui colocviu al artiştilor. Păi blocurile de pe strada Sirenei nu sunt urâte? Ar trebui să le demoleze Primăria şi pe astea? În al treilea rând, ideea că au fost demolate construcţii neautorizate este şi ea pe lângă lege, deoarece nu mai poţi să demolezi, tam-nesam, clădiri pe care le-ai tolerat timp de 30 de ani. Pretenţia unei Primării că are competenţe şi drepturi legale de a demola clădirile altora, de capul ei, fără a întreprinde o acţiune în judecată, ţine de o optică feudală. În timp ce UE şi organismele financiare europene au impus recent o ordonanţă de urgenţă, prin care Primăriile au ajuns să aibă exact acelaşi regim ca orice altă persoană juridică, putând fi trase la răspundere pentru angajamentele financiare abuzive inclusiv prin procedura insolvenţei, iată că tărâţa de baroni din care sunt plămădiţi primarii noştri a făcut explozie. Ei nu vor să fie ca orice persoană juridică. Ei vor să demoleze, chiar şi în liberele legale, fără nici o hotărâre judecătorească la bază, pe oricine le-ar sta în cale. Dar cu ce drept?
 contanta.ro

Sacrificiile unui primar la primul mandat: o noapte doarme cu părinţii, o noapte cu familia!

Fostul şef al Gărzii Financiare din Constanţa, devenit la treia strigare primar al Mangaliei, pare să se simtă excelent în această nouă postură. Cristian Radu se pregăteşte în aceste zile să prezinte un raport de activitate la un an de la preluarea primariei din sudul litoralului.
Chiar dacă este contrazis de un fost primar al Mangaliei, care susţine că localitatea s-ar afla în pragul falimentului, Cristian Radu afirmă că “trecutul” şi “bârfitorii” nu-l interesează. „După cinci ani de administrare USL, patru ani cât la conducere s-a aflat Tusac de la PSD şi un an de când este Cristian Radu de la PNL, Primăria Municipiului Mangalia este în pragul falimentului. Primăria are, în momentul de faţă, peste 250 miliarde de lei datorii şi în ultimul an a mai contractat un credit în valoare de aproximativ 200 miliarde de lei”, a declarat zilele trecute Zanfir Iorguş.
În replică, actualul primar spune că datoria de aproximativ 10-12 milioane de euro către terţi aparţin fostelor administraţii locale iar tot ceea ce poate face acum este să le eşaloneze astfel încât din bugetul primăriei să poată finanţa şi lucrări nu doar să plătească datorii. “Sunt contracte încheiate acum 7 sau chiar 10 ani, nu sunt datoriile lui Radu Cristian. Eu nu fac decât să drămuiesc banii de la buget ca sa plătim datoriile făcute de alţii. Pe acest fond, împrumutul de 200 de milioane de lei venit de la Guvern a venit ca o bulă de aer pentru că mai avem şi treabă de făcut în Mangalia, nu doar să plătim datorii”, spune Radu Cristian.
Despre gazele promise în campania electorală, primarul afirmă că ele vor ajunge şi la Mangalia, după ce contractele vor fi perfectate cu partea bulgară. “Toate punctele termice sunt racordate, aşteptăm perfectarea contractele cu bulgarii”, a mai spus primarul.
Pe de altă parte, Cristi Radu pare să nu-şi mai amintească de promisiunea din campanie privind preţul gigacaloriei, care în iarna acestui an a fost 295 lei. “Am spus că gigacaloria va fi mai mică decât preţul pe care l-am găsit eu când am venit la primărie. Nu-mi amintesc să fie spus 200 de lei”, a adăugat primarul care a ţinut să dea peste nas şi cârcotaşilor care afirmă că deşi află la guvernare (n.r. Cristian Radu este un primar independent, susţinut de PNL), parlamentarii USL nu au adus niciun ban pentru Mangalia şi localităţile aferente Colegiului 5 din judeţul Constanţa. “Am primit un împrumut de la Guvern, am primit sprijin pentru o investiţie de peste un milion de euro – un cluib nautic şi finanţare guvernamentală pentru canalizare. Sunt răutăţi venite din partea unor oameni care sunt deranjaţi că am intrat noi în primărie dar eu vreau să vă spun aşa: peste trei ani, dacă nu voi îndeplini promisiunile din acea broşură de campanie, voi avea bunul simţ să plec, nu cum au făcut alţii”, a conchis Radu.
Tot la capitolul reuşite, Cristi Radu a bifat buna colaborare cu toţi consilierii locali, iar la capitolul sacrificii asumate ale primului an de mandat, edilul din Mangalia a mărturisit că nu este uşor: “să dormi o noapte cu părinţii la Mangalia şi o alta apoi la Mamaia Sat, unde locuieşte familia -soţia şi cei doi copii”. Acest lucru se datorează faptului că primarul de la Mangalia este nevoit să-şi împartă timpul între obligaţiile de serviciu şi viaţa personală.
 ziarultimpul.ro

duminică, 23 iunie 2013

Cornel Diaconu nu reuşeşte să facă rost de bani Festivalul Callatis, în pericol: „Nu există certitudini că va avea loc anul acesta”

Festivalul Callatis, din nou, sub semnul întrebării! Când se credea că, odată cu mandatul primarului Cristian Radu, tradiţia va reveni la Mangalia, iată că evenimentul s-ar putea să nu mai aibă loc anul acesta. Motivul? Lipsa banilor. Regizorul Cornel Diaconu spune că va renunţa la acest eveniment, dacă nu obţine sponsorizări.
Din cauza neînţelegerilor pe care le-a avut cu fostul primar Mihai Claudiu Tusac, regizorul Cornel Diaconu a hotărât să mute festivalul Callatis tocmai la Roma. Anul trecut, odată cu schimbarea primarului, mangalioţii s-au bucurat, din nou, de acest eveniment. Vara aceasta, însă, se pare că din nou nu vor mai avea ocazia. Deocamdată, nu există bani pentru organizarea lui. „Nu există certitudini că va avea loc anul acesta. Se caută finanţare. Am o echipă care se ocupă de aşa ceva. Dacă va reuşi să strângă bani, îl vom face la finalul sezonului, între 22 şi 26 august. Dacă nu, asta este. Nu ne putem baza pe bugetul primăriei, pentru că ştim că este greu şi nu sunt bani. Deocamdată, nu avem decât promisiuni”, a spus, pentru „Atitudinea”, regizorul Cornel Diaconu. Oricum, acesta promite distracţie în Mangalia cu Miss Diaspora, eveniment care se preconizează a fi de amploare. „Va fi un program mai amplu, care se va întinde pe o lună de zile”, a spus regizorul. Festivalul Callatis nu s-a mai organizat doi ani în Mangalia. Acesta a fost înlocuit, în 2010 şi 2011, cu Festivalul Mangalia, în urma neînţelegerilor dintre fostul primar Claudiu Tusac şi regizorul Cornel Diaconu, care a înregistrat marca Festivalul Callatis la OSIM.

atitudineaonline.ro

Plecat la Sofia. Primarul Mangaliei face demersuri pentru semnarea contractului cu bulgarii, pentru furnizarea de gaze

Primarul Mangaliei, Cristian Radu, se află în Bulgaria, pentru a discuta cu partenerii bulgari pe tema contractului pentru furnizarea gazelor în sudul litoralului. Merg în Bulgaria la invitaţia Ministerului Economiei, pentru a rezolva problema contractului pentru gaz. A fost o problemă, întârziere, pentru că la bulgari au avut loc alegeri. Nici acum situaţia nu este clară, însă încercăm să rezolvăm ce ne interesează pe noi. Voi fi la Ambasada României din Sofia, alături de delegaţia ministerială din România şi sperăm că vom reuşi, cu partenerii bulgari, să semnăm contractul. Am fost invitat să merg, am insistat să fiu şi eu prezent, doresc să obţin un răspuns pozitiv. Livrarea gazelor în Mangalia se va reflecta în buzunarele cetăţenilor, care se vor putea racorda la gaze, a declarat, pentru Replica de Constanţa, Cristian Radu, primarul Mangaliei.


Replica

Servicii de amenajare şi întreţinere spaţii verzi pentru sudul litoralului. Pomacost, contract de peste 3 milioane de lei la Mangalia

SC Pomacost SA a câştigat, de curând, un contract de 3.200.000 lei (fără TVA) la Mangalia. Autoritatea contractantă, în speţă Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat din localitate, a lansat o licitaţie deschisă pentru servicii de amenajare şi întreţinere spaţii verzi în municipiul Mangalia şi staţiuni, la care s-au prezentat doi ofertanţi. Contractul a fost atribuit firmei Pomacost SA în data de 21 mai 2013.
Firma Pomacost, al cărei administrator unic este, începând din anul 2012, Pimen Alexandru Leca, a avut o cifră de afaceri la sfârşitul anului 2011 de 4.876.087 lei şi 119 angajaţi. Firma s-a făcut cunoscută în mediul de afaceri local în special prin prisma licitaţiilor câştigate de-a lungul timpului cu autorităţile locale constănţene, dar şi prin intermediul fostului şef al societăţii, Basarab Popa, despre care se spunea că ar fi fost văr bun cu primarul Radu Mazăre. Basarab Popa a renunţat la mandatul de administrator unic al firmei Pomacost în toamna anului 2010.
Despre actualul administrator al SC Pomacost SA se ştie că este cel care s-a ocupat şi de SC Nisipuri SA, firmă în care la un moment dat a fost implicat şi primarul Constanţei.
Trebuie menţionat şi faptul că numele societăţii Pomacost apare în celebrul dosar al retrocedărilor instrumentate de administraţia Mazăre.
Referitor la numele firmei, Pomacost, gura târgului spune că Po-ul de început ar fi fost de la Popa, Ma de la Mazăre, Co de la Constantinescu şi St de la Strutinsky.
Despre contractele pe care Pomacost le-a avut pe bani publici, cotidianul ZIUA de Constanţa a scris de-a lungul timpului.

Ziua de Constanţa

Primarul Mangaliei, Cristian Radu a cerut senatorilor să găsească soluţii în cazul Podului Agigea

Prezent la întâlnirea cu parlamentari şi miniştri, care se desfăşoară în perioada 18-19 iunie a.c. la Neptun, edilul Mangaliei, Cristian Radu, le-a solicitat să găsească rapid soluţii ca lucrările de la Podul Agigea să nu afecteze turismul în staţiuni. Mangalia administrează 6 staţiuni turistice şi dacă până acum un an Mangalia poate era poarta de ieşire din România, îmi doresc foarte tare ca împreună cu dumneavoastră să fie poarta de intrare în România. Dacă această zonă a fost oarecum uitată, aş vrea să ne gândim cu toţii că staţiunile din sudul litoralului sunt de interes naţional. De 20 de ani tot discutăm de potenţial, dar niciodată nu îl punem în valoare. A venit timpul să punem în valoare acest potenţial şi zona noastră de interes. Sunt foarte multe probleme pe care le voi înainta Senatului României. Aş vrea să punctez faptul că anul trecut s-a inaugurat autostrada, dar Podul Agigea trebuie finalizat. Dincolo de Podul Agigea sunt peste 200.000 de locuri de cazare, Mangalia are peste 55.000 de locuri de cazare şi trebuie să ne gândim ce trafic este pe acest pod. Dacă anul trecut s-a inaugurat autostrada, gândiţi-vă la cei care ajung pe litoral. Podul acesta trebuie într-un fel finalizat. Am făcut adresă premierului României şi mi s-a răspuns de la ministrul de resort că lucrarea va fi gata pe 7 august, chiar în mijlocul verii. Cred că trebuie să găsim împreună o soluţie de moment. Este foarte importantă această soluţie pentru noi. Vin turiştii pe litoral şi, dacă sunt tracasaţi de aglomeraţie, se va întoarce şi va pleca în alte ţări. Asta e marea noastră problemă (podul -n.r.) şi vrem să găsim soluţii în două trei zile, pentru că ne vom confrunta toată vara cu această problemă, a solicitat primarul Cristian Radu senatorilor prezenţi la Neptun. Tot el a adus în discuţie şi problema clădirilor abandonate din sudul litoralului. Prefectul Constanţei, Eugen Bola, a declarat că problema Podului Agigea a fost tranşată, marţi, la Constanţa.

Replica

joi, 20 iunie 2013

Anunţ de interes pentru cetăţenii Mangaliei

Reprezentanţii administraţiei publice locale, anunţă distribuirea pachetelor cu alimente, în perioada 25-28 iunie, cu prelungire până în 29 iunie, dacă este cazul. Pachetele se distribuie, lunar, în patru locaţii, după cum urmează: la cantina socială (incinta Grupului Şcolar Ion Bănescu), la Sala de sport a Şcolii Generale nr. 1 din Mangalia (Str. Matei Basarab), la fostul complex Metexin (situat pe strada Rozelor din localitate), precum şi în incinta C10, pentru beneficiarii din Neptun. Peste 3.500 de pensionari cu venituri mai mici de 800 lei/lună, persoane în vârstă de peste 60 de ani care nu realizează venituri, dar şi persoane cu handicap din localitate, beneficiază de ajutor din partea Primăriei. Pachetele conţin: un pui, un litru de ulei, un kilogram de zahăr, un kilogram de orez, un kilogram de făină, un kilogram de mălai.

Preluare "Replica"

marți, 18 iunie 2013

Cristian Radu: Ştiu problema, trebuie să ne ajute şi cetăţenii. Prioritatea zero în Mangalia: câinii fără stăpân

Problema pe care cetăţenii i-o reproşează cel mai des primarului Mangaliei, Cristian Radu, este cea legată de câinii fără stăpân. Edilul susţine că ştie acest lucru şi că rezolvarea acestei probleme reprezintă o prioritate zero. Ne preocupă şi deja am făcut primii paşi, mă refer la sterilizarea unor câini, să sperăm că până la sfârşitul anului nu mai găsim câini pe străzile Mangaliei, decât răzleţ. Dar aici trebuie să ne ajute şi cetăţenii. Am fost, de exemplu, să sterilizăm câinii, şi s-au opus cetăţenii. Îi luau şi îi închideau în scara blocului, declară primarul Mangaliei, Cristian Radu. Ştiu problema, ne preocupă, vin periodic oameni muşcaţi de câini să se plângă. Mă doare sufletul pentru că am văzut şi copii muşcaţi de câini. Dar, repet, trebuie să ne ajute şi cetăţenii. După ce vom rezolva problema câinilor fără stăpân, vom trece la problema câinilor cu stăpân pentru că, dacă nu suntem atenţi, peste 2-3 ani vom avea la fel de mulţi câini pe stradă. Ei trebuie să fie sterilizaţi. Asta se face în orice stat civilizat. Sterilizarea este gratuită. Dar, dacă nu vor stăpânii, atunci ei vor fi amendaţi, a anunţat Radu.

Replica

Comunicat de presă FPTS

Stațiunile de pe litoral suferă de lipsa de colaborare dintre privat și autorități și de aceea înființarea unor consilii de administrație comune reprezintă o urgență pentru turismul românesc. Acest gen de organisme funcționează eficient și în Bulgaria pentru că așează la aceeași masă investitorii din turism, autoritatea locală, poliția și toate organismele din zonă fără a căror implicare stațiunile au de suferit.
O stațiune nu poate fi amenajată corespunzător dacă factorii implicați nu comunică între ei și iau decizii independent sau, mai rău, nu iau nicio decizie. Puzzle-ul reprezentat de organizarea unei stațiuni nu poate fi asamblat doar de investitori, după cum nu poate cădea doar în sarcina autorităților locale.
În plus, stațiunile de pe litoral sunt la această oră un amestec de diferite atracții, iar specializarea lor ar ajuta la o mai bună orientare a turiștilor, dar și la organizarea lor eficientă. Așa cum Mamaia a devenit destinația distracției, și celelalte stațiuni trebuie să-și identifice potențialul și să se aplice pe o temă specifică pentru a deveni mai atractive. În felul acesta, litoralul românesc va fi mai divers și va oferi locații amenajate special pentru familii cu copii, pentru cei care au nevoie de tratament sau pentru adolescenți, atâta vreme cât e evident că oferta pentru aceste categorii de turiști trebuie să fie diferită.
Dan Matei Agathon
Preşedinte
Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii (FPTS)

Pentru că Mangalia nu-l ajută, poliţistul Marius Saioc, medaliat la campionate internaţionale de atletism, reprezintă un club sportiv din Constanţa

Un poliţist din Mangalia îmbină munca de om al legii cu pasiunea pentru sport. Agentul-şef al Biroului Criminalistică, din cadrul Poliţiei Mangalia, Marius Valentin Saioc se pregăteşte intens pentru participarea la diverse întreceri sportive, proba sa favorită fiind săritura în lungime. Efortul intens pe care îl depune este încununat de succes, în ultimii ani, poliţistul reuşind să se claseze pe locuri fruntaşe la diverse competiţii cu caracter naţional şi internaţional.
Din păcate, deoarece nu este susţinut financiar la nivel local, Marius reprezintă în competiţii Clubul CFR Constanţa, unde se şi antrenează. „De cele mai multe ori, am fost nevoit să scot bani din propriul buzunar pentru a acoperi deplasările în ţară şi în străinătate. Nu mai vorbesc despre echipamentul sportiv, cazare şi celelalte cheltuieli necesare. Sper ca demersurile pe care le-am făcut, la nivel local, să se bucure de înţelegere, astfel să pot fi sprijinit financiar, mai cu seamă că sunt din Mangalia”.
Un ajutor bănesc permanent ar putea veni din partea Asociaţiei Sportive „Callatis” sub umbrela căreia s-ar putea afla poliţistul medaliat, astfel să reprezinte, în întreceri, municipiul nostru, nu Constanţa, cum, din păcate, se întâmplă de atâţia ani.
Printre distincţiile pe care Marius Saioc le-a câştigat în ultimii ani menţionăm: locul al II-lea la Campionatul de Atletism şi Cros al Ministerului Afacerilor Interne, locul I la Campionatul Naţional pentru sărituri în lungime, desfăşurat la Izmir (Turcia), locul al II-lea la Campionatul Naţional de sală cu o săritură de 5,76 m, medalii la semimaraton în Bucureşti (2012), pe o lungime de 21 de km, cât şi la maratonul de 42 km, ce a avut loc în 2011. „Am făcut atletism de performanţă până la terminarea liceului, după care am renunţat. M-am reapucat de antrenamente în urmă cu 2 ani, dar îmi este greu să ajung la Constanţa, deoarece aici, la Mangalia, nu am o sală adecvată  unde să merg. În prezent, mă pregătesc pentru Campionatul Balcanic de Atletism ce va avea loc în luna septembrie la Zagreb, Croaţia”, ne-a mai spus Marius care speră ca până atunci să găsească banii necesari deplasării.

editiadesud.ro

duminică, 16 iunie 2013

Iată noile taxe locale pentru activităţile economice din acest sezon estival


Consilierii locali au aprobat, recent, noul cuantum al taxelor pentru utilizarea temporară a locurilor publice în Municipiul Mangalia. Dările au fost stabilite pentru două zone: Zona A (staţiuni şi ariile aflate la Casa de Cultură, Portul Turistic, faleza Mangalia) şi Zona B (restul oraşului). Ocuparea temporară a locurilor publice şi private de către persoanele fizice, PFA-uri şi AFA-uri sau persoane juridice, se face în baza aprobării eliberate de primărie, prin serviciile de resort ale ADPP-ului.
Potrivit proiectului de hotărâre, persoanele fizice, cele fizice autorizate, asociaţiile familiale sau persoanele juridice, care desfăşoară activităţi pe domeniul public, datorează o taxă zilnică, diferenţiată în raport cu activitatea, suprafaţa ocupată, obiectul amplasat. Taxele, calculate în funcţie de numărul de zile şi de metri pătraţi din domeniul public ocupaţi, se achită, anticipat, la sediul ADPP sau prin ordin de plată. Potrivit declaraţiilor preşedintelui de şedinţă, Leonard Tănase, taxele sunt preluate de la Primăria Constanţa.
Locuitorii Mangaliei, care vor să îşi deschidă un business pe sezonul estival, trebuie să ştie că trebuie să achite, pentru comercializarea de carte, presă, vederi, 0,67 lei/mp/zi (zona A) şi 0,50 lei/mp/zi (zona B). Pentru comercializarea de loz în plic, taxa zilnică este de 4,20 lei/3,35 lei, taxa pentru activitatea de vânzare produse de artizanat a fost evaluată la 0,45/0,35 lei, comercializarea de flori – 2lei/1,50 lei, comercializarea de tipărituri şi obiecte religioase – 0,60/0,75 lei, comercializarea de mărţişoare, sorcove şi alte produse specifice sărbătorilor tradiţionale – 0,35 lei.
7 lei/zi tonetele de îngheţată şi aparatele de vată de zahăr
Tonetele de îngheţată, aparatele de popcorn sau vată de zahăr, vor scoate din buzunarul comercianţilor 7 lei/mp/zi în staţiuni şi zonele de promenadă, în timp ce, în oraş, acestea vor fi taxate cu numai 5,5 lei. Unităţile comerciale care îşi vor aşeza, în faţa propriilor unităţi comerciale frigidere de băuturi răcoritoare sau de îngheţată, vor trebui să achite 1,20 lei/mp/zi (staţiuni) sau 0,95 lei/mp/zi, în timp ce, aceeaşi activitate, de data aceasta efectuată de unităţile de alimentaţie publică, va fi taxată cu 0,45lei/mp/zi în staţiuni şi cu 0,35 lei/mp/zi.
Circurile vor fi taxate tot la metri pătraţi ocupaţi din domeniul public. Astfel, zonele aflate sub cupole vor fi plătite cu 0,45 lei/mp/zi (staţiuni) şi cu 0,35 lei/mp/zi (oraş), în timp ce menajeriile, rulotele şi celelalte utilaje aparţinând circului vor achita 0,20 lei/mp/zi şi, respectiv, 0,10 lei/mp/zi.
Organizatorii de spectacole, festivaluri, serbări câmpeneşti vor avea de achitat 0,95/0,80 lei (pentru suprafeţe mai mici de 500 de metri pătraţi) sau 0,45/0,35 lei (pentru suprafeţe mai marei de 500 de metri pătraţi). Campaniile promoţionale vor aduce, la bugetul local, 2 lei/1,75 lei/mp/zi, în timp ce, manifestările cultural artistice şi sportive, evenimentele expoziţionale etc vor fi taxate cu 0,20/0,10 lei/mp/zi. Vor fi scutiţi de la plata acestor dări organizatorii care vor derula respectivele activităţi în parteneriat cu primăria.
Un leu pe zi, taxa pentru maşinile scoase la vânzare pe stăzile Mangaliei
Depozitarea acidentală de materiale de construcţii (alei, străzi, trotuare etc) va fi plătită cu 0,80 lei/mp/zi, organizarea de şantier în baza autorizaţiei de construire este 0,50 lei. Vânzarea directă de cereale, legume, fructe, brazi, este taxată diferit: cea din autoturism – 5 lei, din autofurgonetă – 7,5 lei/mp/zi, din remorci – 5 lei. Comercializarea directă de cherestea şi combustibil solid din autocamioane este taxată cu 7 lei, din autofurgonete – 7,4 lei, iar din remorci – 7 lei.
Veste proastă pentru cei ce şi-au scos maşinile la vânzare şi le ţin pe domeniul public: începând de luna aceasta, Primăria vă va taxa pentru fiecare zi de staţionare. Proprietarii autoturismelor vor achita un 1 leu/zi, cei ai camioanelor – 2,75 lei/zi, autofurgonetelor – 2,75 lei/zi şi aceeaşi sumă pentru remorci.
Vânzarea directă din autovehicule omologate, cu destinaţie specială, de produse alimentare şi nealimentare, amplasate în locuri prestabilite şi cu avizul Comisiei de urbanism a Consiliului Local Mangalia şi al arhitectului-şef este taxată, începând tot cu luna iunie, cu 30 lei/zi.

editiadesud.ro

Pe surse: Un antrenor de Lupte lasă sportul pentru administraţie. Daniel Ioniţă, noul Şef al Corpului de Control Mangalia

Primăria Municipiului Mangalia a organizat, în ultima perioadă, mai multe concursuri de angajări, marea majoritate pentru funcţii de conducere. Unul dintre cele mai recente a fost concursul pentru ocuparea funcţiei de Şef al Serviciului Corp Control, din cadrul Direcţiei Poliţia Locală. Proba scrisă s-a desfăşurat pe data de 12 iunie, la ora 10.00, iar în data de 14 iunie a avut loc interviul candidaţilor/candidatului admişi.
Potrivit surselor noastre, în urma evaluărilor, noul Şef al Serviciului Corp Control, din cadrul Direcţiei Poliţia Locală ar fi Daniel Ioniţă, antrenor principal la Federaţia Română de Lupte Libere Feminin.
Stabilit în Bucureşti, Daniel Ioniţă (din Mangalia, potrivit contului său de facebook) se alătură unei pleiade de angajaţi în funcţii de conducere şi execuţie din Constanţa şi zonele limitrofe judeţului, primii ca să dea o lecţie colegilor „nepregătiţi” din Mangalia, iar ceilalţi ca să arate colegilor, veniţi în timpul administraţiilor trecute, că nu mai sunt la modă.
Primăria Municipiului Mangalia a mai organizat, pe 9 iunie, concurs pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere vacante de Director executiv a Direcţiei Turism şi Servicii Publice, Director executiv a Direcţiei Achiziţii şi Programe de Dezvoltare, Şef al Serviciului Juridic şi Şef al Serviciului Organizare Evenimente.

editiadesud.ro

Primarul Mangaliei şi deputatul Manea, la discuţii cu preşedintele FPTR

Primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, a participat, alături de preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Mohammad Murad şi deputatul Victor Manea la o întâlnire de lucru a acestei structuri, pentru a dezbate mai multe probleme de actualitate legate de turismul românesc. La lucrările federaţiei au mai luat parte investitori şi reprezentanţi ai patronatelor din turism. În cadrul discuţiilor, preşedintele FPTR a avansat ideea, conform căreia un parteneriat public – privat constituie o măsură importantă în relansarea sectorului turistic. În acest sens, se doreşte înfiinţarea unei structuri de administrare a staţiunilor din sudul litoralului, care să preia problemele din zonă. O altă propunere venită din partea reprezentantului federaţiei a vizat implementarea de proiecte sustenabile pe partea de investiţii în zonă, precum şi conceperea unei strategii de promovare corectă.Astfel, dezbaterile au făcut referire la câteva aspecte legate de relaţiile dintre mediul de afaceri privat şi autorităţile centrale şi locale, ca factor de creştere economică, poziţia FPTR faţă de iniţiativa de introducere a unor noi modalităţi de impozitare. Exemplele în această direcţie au vizat valoarea redusă a TVA la 9% pentru pachetele turistice oferite şi sprijinirea mediului de afaceri, de către autorităţi, prin găsirea de politici fiscale accesibile pentru investitori. Vizavi de problemele semnalate, primarul Mangaliei, Cristian Radu, a precizat că municipalitatea salută ideea patronatelor în ceea ce priveşte un viitor parteneriat public-privat care să producă efecte pozitive pentru dezvoltarea turismului din sudul litoralului. Sunt foarte multe lucruri de făcut, iar dacă toţi factorii implicaţi vor contribui la relansarea staţiunilor din sudul litoralului, cu siguranţă turiştii vor veni în număr mare să-şi petreacă vacanţele, la alte standarde. Primii paşi au fost făcuţi de către municipalitate. Doresc să punctez că, o reală problemă o constituie clădirile abandonate, câinii fără stăpân sau indiferenţa unor agenţi economici vizavi de administrarea activelor deţinute. Sperăm că aceste probleme se vor rezolva, iar în toamnă, când tragem linie, vom constata realizările, a precizat edilul Cristian Radu. În cadrul discuţiilor, reprezentanţii patronatelor au mai vorbit despre găsirea de soluţii pentru turismul de familie, a celui de agrement sau balneo, cerut cu precădere de turiştii, care preferă staţiunile din sudul litoralului. La acest capitol, edilul a anunţat că o serie de evenimente au fost deja concepute pentru turişti. În staţiunea Venus se va organiza cea mai mare competiţie de drift-uri şi drag-uri, vor avea loc concerte cu participarea unor artişti consacraţi de la nivel internaţional. De asemenea, discuţiile au vizat şi o promovare eficientă a staţiunilor, prin crearea unui brand turistic al zonei.

Replica

Deoarece nu sunt susținuți la nivel local, investitorii străini vor să plece din Mangalia!

Întâlnirea de miercuri a Federaţiei Patronale de Turism şi Servicii și a Asociaţiei Investitorilor din Staţiunea Turistică Venus, în sala de conferințe a hotelului Florica, a fost un bun prilej pentru hotelierii și deținătorii unităților de alimentație publică din stațiuni să-și facă auzite nemulțumirile.
Cel mai revoltat s-a declarat proprietarul hotelului Dana, de 4 stele, din Venus, un investitor italian care mai are puțin și își ia tălpășița din zonă. „Investesc de 6 ani, iar, în schimb, nu primesc nimic. Am făcut, în repetate rânduri, demersuri către Primăria Mangalia să asigure iluminatul public, pe care, în final, pe partea hotelului, mi l-am reabilitat singur. De asemenea, sunt nemulțumit din cauza clădirilor vechi, ce dau un aspect urât zonei, curățenia lasă de dorit, trotuarele sunt distruse, iar pe lângă toate acestea, când vin turiștii, merg la plajă și apoi stau în cameră pentru că nu au posibilități de distracție. În prezent, din cele 100 de camere ale hotelului, avem ocupate doar două, iar dacă situația se va menține la fel, voi vinde hotelul și voi pleca din Mangalia”, a spus, supărat, omul de afaceri italian.
La rândul său, proprietarul terasei “Carul cu Scoici”, tot din stațiunea Venus, s-a plâns de taxele uriașe aprobate de Consiliul Local Mangalia. ”Nu este posibil ca, pentru o activitate de 40-50 de zile, să fim obligați să suportăm taxe suplimentare în valoare de peste 70 milioane lei vechi“.
Nu în ultimul rând, un alt proprietar de hotel din Jupiter s-a plâns de mizeria din stațiuni. „Trebuie făcută o igienizare, trebuie tăiate buruienile. Apoi, avem de suferit din cauza unităților părăsite, printre care Hotelurile Irina, Anca, Vilele Călțun, Hotelurile Pajura, Cocorul, Discoteca Aladin, care a ajuns o ruină, Hotelul Egreta, care, deși este în administrarea Primăriei, este un dezastru. Nu ar strica dacă Primăria ar direcționa către stațiuni 30% din taxele pe care le încasează”, a mai spus agentul economic.
„Ar trebui să facem greve financiare, pentru că nu ne ascultă nimeni!” ameninţă hotelierii
Președintele FPTS, Dan Matei Agathon a declarat că va face o listă cu problemele și păsurile întreprinzătorilor locali, pe care o va duce, personal, la Primărie, având în vedere că la întâlnire, nu a fost prezent niciun reprezentant al instituției. ”Dorim un parteneriat cu primăriile din zonă, în care lansăm cinci propuneri: Soluţionarea problemelor infrastructurii la transportul rutier şi CFR pentru a se mări siguranţa în trafic, realizarea unor Centre de Informare Turistică, schimbarea structurii anului şcolar, astfel ca vacanţa de vară să înceapă la 1 iunie, pentru clasele I-VIII-a, schimbarea aspectului staţiunilor, accesarea de fonduri europene pentru realizarea unor puncte de atracţie, baze sportive, evenimente, reabilitarea Hergheliei Mangalia etc.”, a precizat fostul ministru al Turismului.
Președintele AISTV, Lucian Iftimie și-a exprimat, de asemenea, punctul de vedere legat de slaba pregătire a sezonului estival actual. ”Reamenajarea drumului Jupiter-Olimp s-a făcut fără cap, fără creier. Pe noi nu ne ascultă nimeni! Vin tot felul de oameni care nu au nicio legătură cu turismul. Nici în Neptun, vara, nu se poate circula. Trebuia prevăzută, de la Mangalia, o pistă pentru biciclete. Este o cerință a turiștilor. Traficul devine un calvar, microbuze, minicare, biciclete, ATV-uri, trotinete, role, este un haos total. Pentru că nu suntem ascultați, ar trebui să face greve financiare, mitinguri de protest față de ceea ce se întâmplă și față de modul în care ne privesc unii. Ne numesc evazioniști și crâșmari”, a răbufnit Lucian Iftimie.

editiadesud.ro

Viceprimarul Mangaliei, „artistul” Maganu, are probleme cu DNA-ul

Numele lui Bogdan Maganu, actualul viceprimar al Mangaliei, apare într-o Ordonanţă dată pe 29 aprilie 2013 de DNA Constanţa, în legătură cu fapte de corupţie săvârşite în anul 2009. La momentul faptelor, Maganu era consilier local şi îndeplinea calitatea de director al Festivalului Callatis, în baza Dispoziţiei 863/07.08.2009 a fostului primar Claudiu Tusac. Acea ediţie a Festivalului Callatis, singura condusă de un consilier local, numit prin dispoziţie de primar, deşi nu era şi nici nu putea fi angajat, din cauze de incompatibilitate, într-o astfel de funcţie, va rămâne în istoria manglelor administrative. Sub bagheta lui Maganu, în cadrul Festivalului a fost promovată imaginea mai multor societăţi comerciale, pe cheltuiala bugetului local, dar – aşa cum se reţine în Dosarul 21/P/2010 al DNA Constanţa – „nu au fost încasate veniturile aferente acestor cheltuieli, venituri care, implicit, nici nu au fost înregistrate în contabilitatea instituţiei”. 74 de firme au beneficiat de promovare. O promovare pentru care autoritatea locală a afectat o bună parte din bugetul de peste 8 miliarde de lei vechi alocat Festivalului Callatis! În schimb, Primăria n-a primit nimic de la firmele intens promovate. Cheltuieli cât cuprinde, venituri zero! Şi, totuşi, sponsorii au plătit, cu vârf şi îndesat.
Toată familia lui Maganu şi toată familia lui Tusac…
Aşa cum a constatat DNA-ul, sposorizările au fost încasate necuvenit de Fundaţia Pro Litoral Mangalia, înfiinţată de persoanele fizice Tusac Mihai Claudiu (pe atunci primar al Mangaliei), Grigoraş Tincu Georgiana (fost consilier personal la cabinetul primarului) şi Mazâlu Gheorghe (consilier local), precum şi de persoanele juridice Alum Mag SRL (firmă reprezentată de Maganu Ion, tatăl lui Bogdan Maganu) şi MTC Imobiliar Costruct SRL (firmă reprezentată de Grosu Monica, soţia lui Tusac). Banii cuveniţi autorităţii locale au intrat în buzunarul privat al ştabilor de la Primărie. Pe acte, au fost 330.300 de lei, cum a constatat Garda Financiară, care a puricat conturile Fundaţiei, la solicitarea DNA. Mai departe, casieriţa Fundaţiei, nimeni alta decât soţia lui Bogdan Maganu, a făcut felii către 26 de angajaţi ai primăriei, care au fost remuneraţi pentru „prestaţii artistice”, deşi nimeni nu i-a auzit cântând pe scenă. Bogdan Maganu, Gheorghe Mazâlu şi Georgiana Grigoraş au încasat şi ei „onorarii”, pentru servicii cultural-artistice prestate „scriptic” în cadrul Festivalului. Maganu s-a ales, oficial, cu 20.000 de lei. Mari artişti!!! 150.000 de lei au fost plătiţi către Fundaţia „Viţa de Vie” din Bucureşti, care nu funcţiona la sediul declarat, având, potrivit Gărzii Financiare, un „comportament specific de tip fantomă”. 40.005,42 de lei au fost viraţi firmei Heaven Production SRL, în care 50% din părţile sociale erau deţinute de Monica Grosu, soţia fostului primar Tusac. Firma nevestei lui Tusac se angajase să tipărească 1.300 de reviste publicitare. Banii s-au dat, „fără însă a exista vreun document justificativ din care să reiasă prestarea efectivă şi recepţionarea serviciilor plătite”.
Jeep-urile de la Sifonărie
Concluziile DNA-ului sunt zdrobitoare: „În cauză există indicii privind prejudicierea bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Mangalia prin încasarea, pe baza unor contracte de sponsorizare încheiate fără respectarea prevederilor legale, a unor sume de bani cu titlul de sponsorizări şi donaţii în contul Fundaţiei Pro Litoral Mangalia, iar nu la bugetul local, şi cheltuirea nelegală a acestora, în beneficiul personal sau în beneficiul altor persoane, de către funcţionari din cadrul Municipiului Mangalia şi Consiliul Local al Municipiului Mangalia, funcţionari numiţi prin Dispoziţia primarului nr. 863/07.08.2009 pentru a organiza şi coordona activităţile desfăşurate în cadrul Festivalului Callatis 2009.”.
Să mai spunem că, îndată după ediţia din 2009 a Festivalului Callatis, în parcarea Primăriei Mangalia răsăriseră mai multe jeep-uri. Jeep-ul lui Maganu continuă şi acum să fie în faţa clădirii (nu şi în declaraţia de avere), având în vedere funcţia de viceprimar pe care o deţine în cadrul Primăriei. Chiar aşa, Maganule, Artistule, de ce n-ai ML-ul trecut în declaraţia de avere?

 constanta.ro

Cine va face publicitate proiectului „Clubul Nautic Callatis” şi pentru câţi bani!

Primăria Mangalia va plăti 82.950 lei pentru servicii de organizare evenimente de promovare aferente proiectului „Clubul Nautic Callatis” cod MIS-ETC 254, finantat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria 2007-2013. Potrivit anunțului de atribuire nr. 169507 din data de 10 iunie 2013, din cele trei oferte primite a fost declarată câștigătoare cea a firmei RO-MAT-CONSTRUCT SRL.
Contractul presupune închirierea locațiilor în care se vor derulara evenimentele de promovare, asigurarea organizării locațiilor pentru toate evenimentele de promovare, asigurarea transportului reprezentanților partenerilor la evenimentele de promovare, servicii de cazare pentru reprezentanții partenerilor la evenimentele de promovare, asigurarea punctelor de înregistrare a participanților și ghidarea acestora, servicii de catering pentru participanții la evenimentele de promovare, organizarea a câte o cină de gală în cadrul evenimentelor de promovare a turismului nautic de la Balchik și Mangalia, realizarea de prezentări powerpoint ce vor fi utilizate în cadrul evenimentului de deschidere oficială a Clubului Nautic Callatis și în cadrul evenimentului de promovare a turismului nautic de la Balchik, realizarea de fotografii și înregistrarea video a tuturor evenimentelor de promovare și realizarea și distribuția de materiale publicitare.
În ceea ce privește firma câștigătoare, aceasta figurează la Registrul Comerțului cu sediul social în municipiul Constanța şi cu doi acționari: Bogdan Nicolae Grădinaru (25%) și Vasile Costea (75%), acesta de pe urmă fiind cunoscut dintr-o altă afacere, ABC VAL, dar și ca unul dintre bogații Constanței.

 Ziua de Constanţa

joi, 13 iunie 2013

Prefectul Eugen Bola: “Costineşti şi Vama Veche vor fi scoase din perimetrele de prospecţiuni ale Chevron”

Prefectul judeţului Constanţa, Eugen Bola, consideră că, în cazul Chevron, există o problemă de comunicare.
Imaginile care circulă pe Internet te îngrozesc. Reacţia cetăţenilor judeţului Constanţa este, clar, de respingere a prospecţiunilor/exploatării. Dar, dacă acele imagini nu sunt reale? În absenţa comunicării, este clar că reacţia va fi de respingere. Acest lucru i l-am spus şi preşedintelui Chevron pe România, acum 2-3 luni, când a avut o vizită de curtoazie la Prefectură, a spus Eugen Bola.
Tot el susţine că va veni un moment când persoane abilitate vor explica exact care este situaţia, despre ce este vorba cu explorarea. Între timp, se vehiculează că Administraţia americană pentru informaţie în domeniul energiei (EIA) estimează că România ar avea rezerve de gaze de şist care ar putea asigura consumul intern pe 100 de ani. Faţă de aceste informaţii vehiculate de EIA, prefectul este reticent, spunând că aşa ceva nu putem şti până nu începe explorarea.
Întrebat ce părere are, personal, despre explorarea/exploatarea gazelor de şist, prefectul a replicat: În Polonia au primit 200 de autorizaţii. Şi la Comisia Europeană a fost acceptată ideea că este nevoie de resurse….
Tot Bola vine şi cu veşti liniştitoare pentru sudul litoralului: Costineşti şi Vama Veche vor fi scoase din perimetrele de prospecţiuni ale Chevron.

Replicaonline.ro

Ce-i reproşează Radu lui Iorguş: Din “minunile” Mangaliei: vilă construită ilegal şi hotel subevaluat, să fenteze impozitul pe clădire

Sudul litoralului e mereu surprinzător. Când ajungi în Mangalia parcă îţi răsună în urechi şi acum melodia de prezentare a Festivalului Callatis. Era un eveniment care se leagă de numele fostului primar Zanfir Iorguş, la fel ca şi multe alte lucruri din Mangalia. Unele bune, altele negative, după cum le menţionează şi actualul primar al Mangaliei, Cristian Radu. Un subiect relatat cu patos de Radu este cel legat de construcţiile ilegale sau la limita legalităţii care au apărut în municipiul Mangalia pe vremea lui Iorguş. Un exemplu: vila construită ilegal în staţiunea Neptun, în spatele hotelului Clăbucet. Este de fapt o unitate de cazare, acolo vin şi se cazează turişti, însă proprietarul vilei nu are nici o autorizaţie, spune Cristian Radu. Conform acestuia, vila a fost construită într-unul din mandatele de primar deţinute de Zanfir Iorguş. Mi-e greu să cred că primarul de la acea dată nu ştia că s-a construit ilegal, afirmă Cristian Radu. Ce se va întâmpla cu această clădire? Posibil să se ajungă şi la demolare. În afară de acest exemplu, o altă trăznaie din timpul fostei adminsitraţii, după cum spune Radu, este subevaluarea Hotelului Callatis din Neptun. Cu ştiinţa fostului primar, hotelul a fost subevaluat, plăteşte un impozit pe clădire mizer, conchide primarul. Însă, anunţă tot el, acest lucru nu va rămâne aşa. Despre Hotelul Callatis, facem precizarea că el figurează pe site-urile de imobiliare ca fiind de vânzare. Este clasificat la două stele, are trei etaje şi 90 de camere duble. Hotelul este situat la 200 de metri de plajă, are parcare, recepţie şi casete de valori, după cum anunţă proprietarul interesat să scape de construcţie.

Replica

Primăria – „gând rău” datornicilor din locuinţele sociale

INFRACŢIUNI
Primarul Mangaliei, Cristian Radu, spune că s-a săturat de cetăţenii certaţi cu legea din municipiu, care sunt periculoşi, fură, nu muncesc şi care, din păcate, s-au învăţat cu ajutorul social. „Sunt oameni care au venit în Mangalia acum câţiva ani, şi-au făcut acte provizorii de rezidenţă, şi au început să vândă scoici pe plajă. Însă, de la vândutul scoicilor, aceste persoane au trecut la furat, iar locuitorii cinstiţi din municipiu sunt terorizaţi de aceştia”, a spus Cristian Radu, care a adăugat că cei mai mulţi dintre aceşti cetăţeni certaţi cu legea sunt cantonaţi în zona „barăci” din cartierul MI Dobrogeanu, unde trăiesc aproximativ 1.000 de persoane, care stau în locuinţele sociale ale Primăriei. Radu a afirmat că, din păcate, aceşti cetăţeni au fost susţinuţi material de Primăria Mangalia în anii anteriori. „Am încercat să le oferim de muncă, dar degeaba, pentru că ei fac tot ceea ce ştiu mai bine, adică încalcă legea”, a spus Cristian Radu. El a adăugat că este hotărât să-i „măture” pe aceşti falşi beneficiari ai ajutoarelor sociale. „Sunt mulţi care fură sau care tâlhăresc şi care primesc ajutor de la Primărie. În plus, mai sunt unii care vin la cantina socială şi mănâncă din banii contribuabililor, dar după aceea îşi cumpără ţigări şi băutură. Nu este corect în primul rând faţă de cetăţenii model. Poate că unii îşi rup de la gură pentru a-şi achita taxele şi impozitele, iar alţii cărora, chipurile, le plângem de milă, beau şi fumează de sting şi apoi vin cu mâna întinsă la Primărie. Aceste obiceiuri, nu tocmai corecte, trebuie să înceteze”, a spus Cristian Radu.
FĂRĂ AJUTOARE
Măsurile administrative ale Primăriei împotriva celor din zona „barăci” vor merge până la excluderea din locuinţele sociale deţinute de administraţia publică locală. „În toamna acestui an, suntem hotărâţi să demolăm barăcile din MI Dobrogeanu, pentru că sunt insalubre şi sunt un adevărat focar de infecţie. În plus, cei mai mulţi dintre cei care locuiesc în acele barăci au datorii uriaşe la plata utilităţilor şi nu şi-au mai plătit chiria de ani buni. Pe cei cinstiţi îi vom muta în alte locuinţe sociale, iar cei care sunt certaţi cu legea trebuie să plece din oraş şi să se întoarcă de unde au venit”, a adăugat Cristian Radu.

Telegraf

Avem staţiuni, dar turismul lipseşte cu desăvârşire. Cazarea, grija localnicilor, distracţia, treaba oaspeţilor!

Sezonul estival 2013 s-a instalat, numai că startul de 1 Mai a fost palid, în ciuda zilelor însorite. Din păcate, turiştii au ocolit litoral sudic în mini-vacanţa de Sfintele Paşti, îndreptându-se, cu mic, cu mare, spre vecinii bulgari, mai atenţi să ofere servicii atractive şi calitative.
Ce aşteptări avem de la vârful de sezon?  Nu prea mari, având în vedere puţinele oferte turistice etalate până acum, cât şi nemulţumirile investitorilor români şi străini. Important este ca turistul, care ne vizitează, să nu aibă pretenţii mari. Dacă se încăpăţânează să aspire la cazare confortabilă, preţuri moderate, posibilităţi de destindere nenumărate, ne vom afla într-o mare încurcătură, întrucât, până acum, am arătat că nu suntem în stare să le oferim la pachet. Motivul, lipsa de interes, tradusă prin vânarea câştigului imediat, fără a depune mari eforturi.
La capitolul cazare, stăm relativ bine, avem hoteluri de 3, 4 şi 5 stele, cu spa-uri, baze de tratament balnear, piscine, linii de autoservire. Problemele apar când aducem în discuţie divertismentul, agrementul estival, petrecerea timpului liber în afara orelor dedicate băilor de soare pe plajă. Aşa se facă că parcuri de distracţie, cu utilaje care să ofere siguranţă, nu există, aqua-parcuri cu capacităţi de sute de locuri nu există şi nici o agendă serioasă de evenimente cultural-artistice (altele decât pestriţele spectacole cu muzică ieftină şi glume răsuflate).
Salvarea, parţială, vine de la radiouri care „persistă” să-ţi aducă tradiţionalele şi apreciatele concerte la noi, în sudul litoralului. Facem referire la Radio 21, care, la data de 13 iulie, va organiza o nouă ediţie a maratonului dance ”Liberty Parade” şi la Europa FM, care ne va încânta, la data de 14 iulie, cu recitaluri semnate Direcţia 5, Voltaj, Vama şi Smiley.
Penuria de posibilităţi de distracţie a fost admisă de către reprezentanţii Patronatului din Turism, care au declarat că, în viitor, intenţionează să amenajeze, în staţiuni, zone destinate agrementului atât pe copii, cât şi pentru adulţi.
Situaţia ar putea fi îmbunătăţită, considerabil, dacă investitorii români şi străini, care ne dau târcoale, şi-ar canaliza resursele financiare şi către construirea, dotarea corespunzătoare şi amenajarea unor parcuri de distracţii, a unor terenuri de sport, ori a unor locuri de joacă atractive. În acest fel, staţiunile sudice ar avea şansa să fie relansate şi apreciate, aşa cum merită şi pe măsura potenţialului uriaş pe care îl au.
Festivaluri de rock, muzică latino, turnee de golf, atracţiile oferite de vecinii bulgari
Deşi suntem gazde, lăsăm, din păcate, partea de agrement în spatele oaspeţilor care trebuie să se descurce, pe cont propriu, şi să-şi găsească singuri modalităţile de relaxare în perioada concediului petrecut la mare. Realitate tristă, dacă este să ne gândim că Mangalia se făleşte nu cu una, ci cu 6 staţiuni despre care doar în teorie se menţionează că sunt de interes naţional.
Până când se va face acest mare pas, cel puţin în sezonul estival actual îi vom îmbia pe turişti cu plaje, cât de cât confortabile, faleze, pe alocuri, surpate, alei de promenadă, ”decorate” cu maidanezi şi cerşetori, terase şi restaurante cu preţuri expandate, de dragul pagubei făcute clienţilor, buruieni, cu şanse mari să atingă înălţimea unui sequoia.
La polul opus, se află vecinii bulgari care vin, mereu, pe piaţă cu oferte complete, îmbietoare, rodul unor investiţii de sute sau chiar milioane de euro. Pentru a vă face o impresie despre cum se derulează turismul în Bulgaria, menţionăm doar câteva dintre evenimentele cu care îi aşteaptă, vara aceasta, vecinii noştri pe clienţii veniţi atât din România, cât şi din întreaga lume la Varna, Albena, Nisipurile de Aur etc. Printre acestea, etapă de Cupă Mondială la golf, care atrage zeci de mii de vizitatori, European Tour la Snooker, turneu european de tenis de câmp, Finala Freestyle Battle, Festival de muzică house, Summer Tango Marathon, Wild Child Rock Festival, Festival de salsa şi multe altele.
Paleta vastă de oportunităţi şi facilităţi cu care ies în faţă vecinii bulgari este rodul unei abordări total diferite a activităţilor turistice. Bulgarii au înţeles că dacă doresc atât profit, cât şi să fie, mereu, în atenţia clienţilor de peste tot, trebuie să pună accent pe cantitate şi calitate.
Ca să nu fim acuzaţi de lipsă de patriotism local, aşteptăm să se întâmple minunea promisă de către reprezentanţii administraţiei publice. Aceştia ne-au asigurat că vor ”reaşeza staţiunile pe harta turistică a ţării şi a lumii, pentru că se poate”. Rămâne să vedem care vor fi atracţiile acestor zone turistice pentru vara lui 2013, iar, la toamnă, să prezentăm bilanţul sezonului, sperăm noi, favorabil.

editiadesud.ro

Consiliul Local a aprobat: 1,2 milioane de lei la învăţământ şi 500.000 locaşurile de cult. Mincă: „Pe noi ne mănâncă ţânţarii şi câinii şi noi dăm bani la biserici, la fotbal…“

Bugetul local al municipiului a fost, din nou, rectificat. Potrivit Raportului explicativ înaintat de directorul general al Direcţiei Economice, Bogdan Dima, în baza căruia a fost conceput proiectul de hotărâre de rectificare a bugetului local, modificările esenţiale alea acestuia se regăsesc la următoarele capitole: autorităţi executive – o suplimentare de 11.000 de lei, dobânzi – o suplimentare cu 158.000 de lei (este vorba despre suma datorată, drept dobândă, de municipalitate pentru împrumuturile efectuate la început de an, pentru stingerea unor datorii ale vechii autorităţi), Poliţia Locală – o suplimentare cu 7.000 de lei, „Sănătate“ – 7.000 de lei, „Învăţământ“ – 1,174.760 lei (bunuri şi servicii – 371.760 lei, cheltuieli de capital – 770.000 lei, rambursare credit – 33.000 de lei), „Asistenţă socială“ – o suplimentare cu 21.000 de lei.
O suplimentare importantă a avut loc la capitolele „Serviciul de dezvoltare publică“ – 165.000 de lei, „Salubrizare“ – 80.000 de lei, alături de „Combustibil şi energie“ – 320.000 de lei.
Impozitele au suplimentat veniturile la buget cu 2,8 milioane de lei
La capitolul „Venituri“, proiectul de hotărâre aprobat în şedinţa de îndată stipulează o suplimentare de 2.851.760 lei, după cum urmează: impozit pe clădiri de la persoanele juridice – 2.128.000 lei, impozit pe clădiri persoane fizice – 223.760 lei, cote defalcate din impozitul pe venit – 500.000 lei. În fine, capitolele care i-au nemulţumit pe unii dintre consilierii locali, sunt cele ce privesc suplimentarea cu 907.000 lei pentru „Cultură, recreere şi religie“. Astfel, pentru sport s-au alocat 400.000 de lei (pentru echipa de fotbal), în timp ce, pentru religie au fost suplimentate sumele iniţiale cu alţi 500.000 de lei.
Consilierii au fost de acord, în unanimitate, cu rectificarea bugetară. Au existat, însă, şi critici „constructive“, de genul celor ale consilierului PRM Ion Mincă. Acesta a fost surprins de sumele alocate capitolului „Cultură, recreere şi religie“, afirmând că: „Banii pentru echipa de fotbal sunt aruncaţi pe fereastră. Îmi pare rău că s-a stricat relaţia cu DMHI, care sponsoriza această echipă. Pe noi ne mănâncă ţânţarii şi câinii, bălăriile sunt de doi metri şi noi dăm bani la biserici, la fotbal…

editiadesud.ro

marți, 11 iunie 2013

Şedinţă de îndată cu rectificări de buget. Clubul de fotbal a primit 400.000 de lei pentru salarii şi accederea în Divizia „C“

Consilierii locali au aprobat, în urmă cu câteva momente, în cadrul unei şedinţe de îndată, Organigrama Regiei Autonome Gospodărire Orăşenească, rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al SC. Godterm SA pe anul 2013, regulamentul de selecţie a membrilor Consiliului de Administraţie şi contractele de management aferente funcţiilor de conducere ale aceleiaşi societăţi, alături de rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local pentru anul în curs.
Totodată, consilierii au votat, în unanimitate, contractul de asociere cu Asociaţia Sportivă „Callatis“ Mangalia (echipa de fotbal a localităţii). Contractul are ca obiect sprijinirea echipei locale de fotbal, în vederea dezvoltării acestui sport în Mangalia. „Oraşul Mangalia contribuie la această asociere cu suma de 400.000 de lei din bugetul local, pe anul 2013“, după cum se arată în contract. Potrivit consilierilor locali, jumătate din sumă va merge către salariile restante ale jucătorilor, în timp ce, cealaltă jumătate, va fi folosită de club „pentru accederea în Divizia C“.


editiadesud.ro

EROUL DIN FAMILIA MEA

Asociația Națională Cultul Eroilor “Regina Maria”, Subfiliala Mangalia, reprezentată de președinte prof. Emil Corneliu Ninu, Asociația Națională a Veteranilor de Război din România – Filiala Mangalia, Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, Primăria Municipiului Mangalia și Complexul Cultural “Callatis” organizează miercuri, 12 iunie 2013, ora 18.00, în foaierul Casei de cultură, festivitatea de premiere a participanților la concursul “Eroul din familia mea”. Concursul a fost organizat cu scopul cunoașterii, prețuirii și mediatizării faptelor eroice legate de marile momente istorice ale Dobrogei: Războiul de Independență, Războaile Balcanice, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial și Revoluția din Decembrie 1989.
La concurs au participat elevi și cadre didactice din școlile municipiului Mangalia, iar juriul a fost alcătuit din: col. (rez.) Alecu Crudu, cdor. (rtg.) Alexandru Macavei, scriitoarea Emilia Dabu, director dr. Tatiana Odobescu și veteranul de război Gh. Al. Rădeanu. Condițiile de participare au fost: prezentarea unei lucrări de 2-5 pagini, a unei compuneri artistice (amintire, evocare, portret, povestire, versuri etc), publicistică (interviu, medalion, reportaj etc) sau științifică (schiță biografică, eseu etc).
De asemenea, concurenții au mai putut participa cu: ilustrații diverse, ca anexe, având la bază copii de pe documente ale epocii, portrete, fotografii de grup, din timpul celor două războaie mondiale sau de la diverse ceremonii militare, inclusiv de decorare a unor militari, acte militare, extrase din presă etc.
La festivitate se vor acorda premii constând în sume de bani (pentru primele trei lucrări la fiecare din secțiunile cadre didactice și elevi) și diplome. Totodată, participanții la concurs vor putea merge sâmbătă, 15 iunie 2013, în excursia organizată de Primăria Municipiului Mangalia, la Monumentul de la Mărășești și la Monumentul Cercetașului din Tecuci. Festivitatea de premiere va fi precedată de o scurtă sesiune de comunicări științifice și va cuprinde și un program artistic susținut de elevi.
 Data: 11.06.2013
Persoane de contact:
Dr. Tatiana Odobescu,
Managerul Complexului Cultural „Callatis”
Tel: 0735.168.285
Preof. Emil Corneliu Ninu,
Președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor Regina Maria”, Subfiliala Mangalia
Tel: 0755.076.667

Patru minute. Atât a discutat Merkel cu Ponta

Cancelarul german nu i-a acordat premierului român nici măcar sfertul academic
Întâlnirea premierului Victor Ponta cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a durat abia vreo patru minute pe ceas. Deşi programul oficial al vizitei premierului la Berlin includea o întrevedere de 15 minute cu Merkel, urmată de declaraţii de presă, 15 minute a durat tot ceremonialul, cu tot cu trecerea în revistă a gărzii de onoare şi intonarea imnurilor celor două state.
Ponta a avut, aşadar, patru minute pentru a şterge amintirea declaraţiilor sale din iulie 2012, când un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că procedurile de destituire a lui Traian Băsescu sunt inacceptabile. „Bănuiesc că nu doamna Merkel o să voteze pe 29 (iulie – n.r.). Şi bănuiesc că votul oamenilor de pe 29 nu va fi contestat de nimeni”, spunea premierul român în acel moment.
În scurta declaraţie comună din finalul întâlnirii de ieri, Merkel a cerut ca România să respecte statul de drept şi să combată corupţia, dovadă clară că aceasta nu a uitat derapajele democratice comise cu prilejul tentativei USL de demitere a preşedintelui Traian Băsescu.
Coabitarea, marfă de export
Pe parcursul vizitei, Ponta a dat câteva interviuri în presa germană, inclusiv cotidianului „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ). El a insistat pe avantajele coabitării cu preşedintele Băsescu şi a susţinut că este hotărât să apere ANI şi DNA. „M-am angajat atât în faţa Comisiei Europene (…) nu doar să apăr cadrul legal al acestor instituţii, dar şi să menţin în funcţii de conducere persoanele a căror activitate a fost recunoscută internaţional. Acest angajament a fost complet respectat (…) Pentru că protejez aceste instituţii sunt uneori atacat mai dur decât preşedintele Băsescu”, a afirmat premierul român, întrebat despre atacurile USL asupra DNA şi ANI.
În ceea ce priveşte evenimentele din vara lui 2012, Ponta a spus că nu regretă nimic, dar a înţeles că acea criză a costat scump România. „De aceea trebuie să găsim o cale de convieţuire cu preşedintele până la sfârşitul mandatului său, anul viitor”, a declarat Ponta, pentru FAZ.


EVZ.ro

Fostul deputat crede că primăria e în faliment Iorguş: Nu există nici o staţie de gaze în Mangalia. Au inaugurat reţeaua cu o butelie îngropată în pământ

Fostul primar şi deputat Zanfir Iorguş spune că, după 5 ani de administraţie USL la Mangalia, primăria este în pragul falimentului. Sunt peste 200 de miliarde datorii din mandatul 2008-2012, la care se adaugă încă 200 de miliarde împrumutate recent. În total, peste 400 de miliarde, adică mai mult decât bugetul oraşului. Într-o societate aşezată din punct de vedere instituţional, Primăria Mangalia trebuia fie în insolvenţă, a subliniat Iorguş. Fostul deputat a scos în evidenţă şi criza turismului din sudul litoralului: De 1 mai, în timp ce Mamaia şi Vama Veche erau full de turişti, în staţiunile din Mangalia au fost 30 de familii, lucru care nu s-a mai întâmplat niciodată, în toată istoria sa. Nici acum nu vezi picior de turist în Mangalia şi nici nu o să fie, a declarat Zanfir Iorguş. A devenit o mare realizare o singură coasă şi o toaletare a copacilor. De un an de zile, nu există nici un proiect semnificativ al primăriei şi nici speranţe de mai bine nu se întrevăd, a mai spus fostul primar. Iorguş a criticat şi politica fiscală a actualei administraţii, care preferă să mărească şi să introducă noi taxe, în loc să investească. Am reuşit să menţin cele mai mici taxe din ţară, timp de 16 ani. Acum, au apărut altele noi şi au majorate toate. Orice economist ştie, e o cunoştinţă elementară: în perioadă de criză, nu măreşti taxele, ci investeşti. În loc să cheltuie 1 milion de euro pentru schimbarea trotuarelor, care erau oricum funcţionale, mai bine îl puneau deoparte să atragă 10 milioane de euro, fonduri europene pentru investiţii adevărate, a explicat Iorguş. Şi pentru că tot vorbea de investiţii, fostul deputat este de părere că administraţia locală a ajuns să se laude cu investiţiile private de prin staţiuni sau cu proiecte neterminate precum reţeaua de gaze, o investiţie privată nefinalizată, dar asumată de conducerea municipalităţii. Nu există nici o staţie de gaze în Mangalia. Este o investiţie privată în desfăşurare, în funcţie de resursele societăţii respective. Oficialii au inaugurat cu mare tam-tam reţeaua de gaze, cu o butelie îngropată în pământ, a mai spus Zanfir Iorguş, care a cerut primăriei să înceapă studiile necesare pentru realizarea proiectului privind încălzirea Mangaliei cu ajutorul apelor termale, o resursă ieftină şi inepuizabilă. Totuşi, fostul primar şi deputat a văzut şi ceva pozitiv în activitatea noului primar: Singura parte bună a actualei administraţii este că, spre deosebire de atitudinea fostului primar Claudiu Mihai Tusac faţă de consilieri, se vede o relaţie bună între actualul edil Cristian Radu şi consilierii locali, ceea ce ne mai dă o speranţă.

  Replica

duminică, 9 iunie 2013

Hoţii nu mai au nimic sfânt: A fost furată cutia milei de la cea mai amărâtă biserică din Mangalia

Românii sunt inventivi, însă premiul pentru inventivitate în acest caz constă într-o cameră cu gratii, asta într-un caz extrem. Vorbim despre persoane fără suflet, cel mai probabil şi fără minte, care au terminat de furat linia de cale ferată şi fierul vechi şi, văzând că nici cu cerşitul în faţa bisericii nu prea merge, s-au apucat să vadă ce este cu cutia milei. La biserica din cartierul Colonişti din municipiul Mangalia, cutia milei a fost furată, în urmă cu câteva zile. Nu este primul caz de acest gen, însă luând în considerare că această biserică este recent construită şi este într-o zonă mai săracă a municipiului, iar cei care au dat iama la cutia milei, pe lângă faptul că s-au ales cu nişte mărunţiş, au şi un IQ comparabil cu al unui patruped, întrucât riscă dosar penal şi arest pentru o sumă mică de bani. S-au furat nişte bani, o sumă mică de la cutia milei. Este o anchetă în desfăşurare, o să exploatăm urmele criminalistice care le-am găsit acolo. Este o biserică săracă, recent construită, mai nevoiaşă şi nu există camere de filmat, a declarat pentru Replica, Şeful Poliţiei Mangalia, comisarul-şefNicolae Pescaru. Nu este însă primul caz de furt de la cutia milei: un caz similar a fost înregistrat în luna martie în comuna Cobadin.


Sorin HULUBEI

Preluare "Replica"

Portretul asistaţilor social: rotofei, la 30 de ani, care dau în cap şinu merg la muncă

Primăria Mangalia nu intră în faliment, dar nici nu stă pe roze, având în vedere că sunt datorii vechi de achitat, sens în care a existat deja o dispută între actualul primar, Cristian Radu, şi fostul edil Zanfir Iorguş. Ieri, într-o conferinţă de presă, Iorguş a declarat că Primăra Mangalia e în pragul falimentului, reacţia lui Radu fiind aceea de a-i aminti fostului primar că a contribuit la acumularea arieratelor: Avem chiar în faţa primăriei, se pot vedea, stâlpi din beton inutili, inestetici şi periculoşi. Aceşti stâlpi de iluminat îi avem ca urmare a unui contract încheiat în 2007 şi pentru care vom plăti până în 2014, câte 120 mii de lei lunarChiar şi în aceste condiţii, la Mangalia se lucrează, problema legată de buget a fost parţial rezolvată şi prin acel împrumut la guvern. Acest împrumut mult-discutat de unii şi de alţii, ne-a ajutat foarte tare. Fără el, eram îngenunchiaţi. Aşa, încercăm să mai facem investiţii, a fost ca o gură de oxigen, pentru că altfel nu mai puteam nici să tăiem frunzele. Era o problemă cu bugetul, avem o datorie de 12 milioane de euro, pe care trebuie să o achităm, de unde şi acest împrumut cu dobândă preferenţială, de 5%, a declarat, pentru Replica, primarul Mangaliei, Cristian Radu. Edilul a mai declarat, pentru Replica de Constanţa, că se lucrează intens pentru rezolvarea unei probleme ce ţine de ordinea de publică, de eradicarea infracţionalităţii. Conform acestuia, există o anumită categorie de cetăţeni care a fost susţinută de Primăria Mangalia în mandatele anterioare. Sunt oameni care au fost şi sunt, din păcate, susţinuţi de primărie, care sunt periculoşi, care fură, care nu muncesc, care s-au învăţat cu ajutorul social. Noi vrem ca cei care refuză să muncească, deşi li se găseşte o atfel de oportunitate, să nu mai primească ajutor social, a spus Cristian Radu. El a continuat descrierea celor care profită de programele sociale acordate persoanelor fără venit astfel: Sunt oameni destul de rotofei, la 30 de ani, care nu prea merg la muncă, nu le place munca. Încercăm să le găsim de muncă, le găsim, dar după o săptămână vin iar la audienţă să le găsim de muncă. Îi verificăm şi aflăm de la angajator că, de fapt, după două zile nu se mai duc să muncească, spunând angajatorului că nu vor forme legale, că pierd ajutorul social. Ei au fost susţinuţi în mandatele anterioare pentru că, electoral, era foarte bine. La patru ani se duceau şi votau contra-cost, cu alte cuvinte. Au o datorie de 400 de mii de dolari laPrimăria Mangalia. Mă uit la bătrâni pensionari care nu au datorii la întreţinere, la lumină şi aşa mai departe, iar aceşti domni rotofei de 30 de ani, 25 de ani, şi care mai şi fură, stau în casa primăriei. Stau în casa primăriei, nu plătesc întreţinere, nu plătesc curent, nu plătesc apă. Şi ne mai dau şi în cap a doua zi, drept recompensă! Am identificat deja zonele unde sunt aceşti indivizi şi vom lua măsuri radicale, a declarat primarul Mangaliei, Cristian Radu.

Alexandra ANTON
Preluare "Replica"

Invazia rusească: un fost premier al Moldovei şi un oligarh Lukoil aupreluat terminalul GPL din Mangalia



Invazia rusească: un fost premier al Moldovei şi un oligarh Lukoil au preluat terminalul GPL din Mangalia

Terminalul GPL din Mangalia, al treilea de acest gen din România, a fost preluat de către un consorţiu româno- rus, controlat de un oligarh moscovit din structurile de conducere a gigantului Lukoil. Tranzacţia a trecut aproape neobservată, deşi poate însemna instituirea unui nou pol de influenţă pe piaţaGPL în sud-estul Europei. De altfel, scopul declarat al noului patronat este transformarea Mangaliei într-un centru regional, care să deservească România, Bulgaria, Ungaria, Serbia şi Macedonia, cu gaze aduse din Rusia, Kazahstan şi Georgia. Vorbim aici despre Callatis Gas SRL din Mangalia, despre care Money Channel anunţa că a fost preluat, în urmă cu câteva zile, de către Grupul Art Holding. În fruntea businessului din Mangalia se află o serie de nume extrem de sonore în industria petrolieră, dar şi în politică. Art Holding BV este un off-shore olandez deţinut de Rishat Safin, unul dintre cei mai bogaţi oligarhi ruşi, director în cadrul colosuluiLukoil, fondat, de altfel, de către familia Safin.

Potrivit publicaţiei elveţiene swissinfo.ch, Rishat Safin avea în 2008 o avere estimată la peste 400 milioane de euro, cu afaceri în industria zahărului şi imobiliare. Oligarhul a ajuns în atenţia elveţienilor după ce şi-a cumpărat o casă de 20 de milioane de euro pe malul lacului Geneva. În 2010, Rishat Safin inaugura în Rusia un lanţ de benzinării sub brandulArtoil, care avea să ajungă şi în România, în septembrie 2012, cu denumirea de Art Petrol Service SRL. Firma cu sediul în Bragadiru îl are ca unic asociat şi administrator pe Vladimir Dobrea, de 65 de ani, fondator al Lukoil în Republica Moldova şi România, dar şi fost primar al Chişinăului. Dobrea este cel care asigură managamentul Callatis Gas din Mangalia, firmă în care deţine şi 2,5% din părţile sociale, prin intermediul Art Petrol Service SRL. Oligarhul rus Safin, care are 14,16% din Callatis Gas, prin Art Holding BV, şi influentul basarabean Dobrea nu sunt însă singuri în afacerea cu GPL din sudul litoralului. Alături de ei se află şi Vasile Tarlev, fostul prim ministru comunist al Republicii Moldova, între 2005 şi 2008. Tarlev nu apare în documentele româneşti cu funcţii executive în Callatis Gas, dar a fost prezent la Mangalia, cu prilejul preluării companiei de către oligarhul rus Safin. Al doilea administrator al Callatis Gas este românul Teodor Dumitraşcu, de 61 de ani. Fost director al FPS, dar şi al Romaero Băneasa în anii '90, Dumitraşcu este o figură controversată, deşi foarte discretă a businessului românesc. Partener de afaceri cu celebrul Phillip Bloom, cel care a încercat de dată recentă preluarea CFR Marfă, Dumitraşcu ar fi fost artizanul unor afaceri cu armament derulate între statul român şi Mossad. În Callatis Gas, Dumitraşcu mai deţine, pe lângă funcţia de administrator, şi un pachet de 16,67%, conform deciziilor adoptate pe 21.01.2013 de către noul patronat al companiei din Mangalia. Un alt afacerist român controversat prezent în Callatis Gas esteMihai Bătrânu, care deţine 2,5%, respectiv 14,16% din societatea mangaliotă, prin intermediulMoldocor SA Piatra Neamţ şi Vidam Gaz SRL Ploieşti. Mihai Bătrânu a fost trimis în judecată în dosarul Necolaiciuc, după ce ar fi prejudiciat CFR cu circa 150 miliarde de lei vechi. Patronatul româno-moldovenesc-rus de la Callatis Gas este completat de constănţenii Stelian Fottu, Ion Mohai şi Anişor Saru, fiecare cu câte 16,67% din companie, care se aflau la şefia terminalului GPL şi până la sosirea oligarhilor ruşi. Potrivit noului manager Vladimir Dobrea, terminalul Callatis Gas a presupus o investiţie de 10 milioane de euro, are în prezent o capacitate de 4.000 metri cubi şi 26 de angajaţi. De asemenea, Artoil are deja 4 staţii GPL în România şi intenţionează să se extindă până la 100.

Cristian ANTON
Preluare "Replica"