duminică, 29 decembrie 2013

În 2014. Campanie de adopţie a câinilor la Mangalia

CÂINI COMUNITARI
Problemele pe care cetăţenii municipiului Mangalia i le-au adus la cunoştinţa primarului Cristian Radu, în campania electorală din 2012, încep să-şi găsească rezolvarea, administraţia locală lucrând în prezent la o serie de proiecte cu impact asupra populaţiei. Potrivit primarului Cristian Radu, pe lângă rezolvarea problemei cu apa caldă şi căldura, în prezent sunt derulate mai multe campanii de sterilizare a câinilor cu şi fără stăpân, împreună cu ONG-urile de profil, „Save the dogs” şi „Vier Pfoten”. „Ştiu că rezolvarea situaţiei câinilor comunitari reprezintă una dintre principalele cerinţe ale populaţiei, lucru care mi-a fost cerut cu insistenţă în campania electorală”, a spus Radu, care a adăugat că Primăria urmează să amenajeze adăposturi pentru animalele abandonate pe străzile oraşului. „Este un început în soluţionarea problemei câinilor comunitari, iar astfel de proiecte vor continua cu mai multe organizaţii non-guvernamentale, atât de la nivel local, cât şi de la nivel naţional”, a spus Cristian Radu. El a adăugat că în 2014 doreşte să rezolve această problemă. “Mai întâi, vom încerca să abordăm problema prin crearea unui cadru de adopţie a câinilor, evitându-se în acest fel intrarea sub incidenţa noilor reglementări în vigoare”, a spus Radu.
CONSILIU CONSULTATIV
Un alt aspect pe care primarul Mangaliei încearcă să îl rezolve anul viitor este cel privind creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor, pentru care administraţia locală a încheiat un protocol pentru formarea de echipaje mixte Poliţie Locală – Jandarmerie – Poliţie Naţională, care vor patrula pe străzile oraşului. „Numai aşa vom reuşi să reducem fenomenul infracţional”, a spus Radu. El a adăugat că Primăria va continua, totodată, proiectele benefice pentru oraş, aplicate de fosta administraţie, cum ar fi pachetele pentru persoanele în vârstă şi asistaţii social, construcţia cluburilor pentru pensionari. „Ne mai preocupă aspecte privind fluidizarea traficului rutier prin realizarea de noi sensuri giratorii, suplimentarea numărului de locuri de parcare, amenajarea unor parcuri şi locuri de joacă pentru copii, creşterea gradului de transparenţă în administraţie, prin înfiinţarea unui Consiliu Consultativ Cetăţenesc”, a spus Radu. În ceea ce priveşte acest Consiliu, primarul spune că organismul civic va avea rolul de a aviza toate proiectele de Hotărâre care privesc comunitatea, înainte de a intra pe ordinea de zi a Consiliului Local. „Va fi un aviz consultativ, de care însă, personal, voi ţine cont în susţinerea sau nu a respectivelor proiecte de hotărâre”, a afirmat primarul.

Telegraf

vineri, 27 decembrie 2013

Primăria Mangalia, încă o executare silită, pentru recuperarea datoriilor!

Primăria municipiului Mangalia a publicat un nou anunţ de executare silită, în încercarea de a recupera datoriile de la debitori. De data aceasta este vorba despre un apartament pe care primăria îl scoate la licitaţie publică în data de 7 ianuarie 2014, ora 10.00. Construcţia scoasă la vânzare este situată în staţiunea Saturn, are o suprafaţă desfăşurată de 35,49 mp, fiind compusă din 2 camere şi dependinţe. Conform anunţului , imobilul aparţinând SC Geo Gestioni Immobiliare Rom SRL are fundaţie din beton armat, zidărie BCA şi acoperiş tip terasă etc. Preţul de pornire: 94.870 lei.

  Replica

duminică, 22 decembrie 2013

Noutate pentru datornici: Legea falimentului personal s-ar putea aproba în Parlament, la anul

Parlamentul pregăteşte deblocarea a două iniţiative legislative foarte importante pentru persoanele supraîndatorate: legea insolvenţei persoanelor fizice şi legea colectării debitelor.
După mai bine de trei de amânări şi tergiversări, Camera Deputaţilor scoate proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice de la naftalină. În Parlament sunt trei proiecte care îşi propun să legifereze falimentul personal, însă cel la care deputaţii din Comisia juridică vor lucra la începutul anului viitor este plx 105/2010. Acest proiect a fost înaintat de PDL în 2010, a trecut de Senat şi a rămas împotmolit în Cameră, după Banca Naţională şi băncile comerciale au solicitat ca îngheţarea sa să fie  asumată prin scrisoarea de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional.
Cele două proiecte de lege au stat în sertar pe măsură ce situaţia debitorilor români supraîndatoraţi s-a agravat în anii de criză, iar studiile europene arată că în România nu există soluţii pentru aceştia, aşa cum ECONOMICA.NET a scris aici.
Camera deputaţilor va dezbate proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice în luna februarie. Acesta a avut o scurtă apariţie pe ordinea de zi a plenului Camerei deputaţilor în săptămâna trecută, însă a fost retrimis în comisie pentru că nu avea raport.
"Nu are raport, se va discuta în februarie în comisie. E greşit trecut pe ordinea de zi", ne-a transmis deputatul PNL Alina Gorghiu, membru al Comisiei juridice (responsabilă cu întocmirea raportului).
Proiectul de lege ar urma să sufere unele modificări, susţine deptutatul Daniel Fenechiu, membru al Comisiei juridice din partea PPDD, şi pentru asta ar exista consensul tuturor partidelor. Acesta ne-a transmis că a avut loc o discuţie de principiu în seara în care Comisia juridică opera modifcările la Codul penal.
Ce spune proiectul de lege
Proiectul de lege, scris de avocatul Gheorghe Piperea, preia elemente din modul în care insolvenţa persoanelor fizice este reglementată în dreptul anglo-saxon. Astfel, debitorii supraîndatoraţi ar trebui să treacă printr-un proces reltativ rapid prin care să fie acoperite creanţele creditorilor, dar şi prin care aceştia să poată fi reintroduşi în viaţa economică şi socială.
Starea de insolvenţă există şi în cazul debitorilor persoane fizice aşa cum există şi în cazul firmelor, chiar dacă în cazul primei categorii aceasta nu este recunoscută de lege. Debitorii pot ajunge insolvenţi dintr-o serie de motive, cum sunt modificările substanţiale ale sarcinii datoriei, scăderea sau dispariţia veniturilor din cauza pierderii locului de muncă, a unei boli sau a unui divorţ, de pildă.
Astfel, potrivit proiectului de lege, instanţa poate declara insolvent debitorul, la cererea sa sau la cererea creditorilor. La fel ca în cazul firmelor, pe perioada insolvenţei, sunt suspendate acţiunile de executare silită, cuantumul datoriilor este îngheţat la nivelul iniţierii procedurii, fără a se adăuga alte dobânzi sau penalităţi.
Aflat în stare de insolvenţă, debitorul poate propune un plan prin care datoriile sale către creditori vor fi plătite, plan desfăşurat sub supravegherea unui administrator judiciar şi a controlului periodic al instanţei, altfel este declarat falit.
Proiectul de lege descrie trei etape în care se poate găsi debitorul insolvent: o perioadă de observaţie de 90 de zile, una de reorganizare judiciară şi falimentul personal.
Pe perioada de observaţie si pe perioada reorganizarii judiciare, debitorul îşi va păstra dreptul de a-şi administra averea. În cazul falimentului debitorul este reprezentat în instanţă de lichidator şi acesta nu îşi mai poate administra averea. În perioada de observaţie instanţa numeşte un administrator judiciar care are datoria, printre altele, de a face un inventar al bunurilor debitorului, de a face o listă a creditorilor acceptaţi şi de a propune instanţei ca debitorul şi familia sa să rămână în locuinţă.
Următorul pas preferabil este cel al reorganizării, care presupune prezentarea unui plan de către debitor ce trebuie aprobat în maximum 180 de zile, şi care se poate întinde pe maximum 3 ani. Debitorul trebuie să raporteze la 6 luni judecătorului şi în fiecare lună administratorului judiciar modul în care se desfăşoară planul. După expirarea perioadei, dacă planul a fost executat cu bună-credinţă, atunci debitorului i se poate tăia datoria rămasă şi acesta iese din insolvenţă cu toate drepturile sociale anterioare, inclusv acela de a lua din nou credit, de pildă.
În cazul în care planul nu este unul viabil şi de bună-credinţă, judecătorul nu îl aprobă şi dispune direct trecerea la falimentul personal. La fel se întâmplă şi dacă reorganizarea judiciară eşuează. Procedura falimentului personal durează maximum 5 luni, perioadă în care bunurile debitorului sunt lichidate şi sumele rezultate vor reveni creditorului/creditorilor.
Dacă bunurile sunt insuficiente ca valoare pentru stingerea creanţelor, atunci debitorul de bună-credinţă va putea fi descărcat parţial sau total de datorii, în ceea ce se numeşte faliment scuzabil.
Dacă din executarea bunurilor şi prin urmarea planului de plată se achită 75% din datorie, atunci debitorul va beneficia de închiderea anticipată a procedurii de insolvenţă şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei – reinserţia socială (termen pentru care comisia juridică a propus înlocuirea, pentru că acesta este folosit pentru condamnaţii penal). La această prevedere, băncile au avut cele mai multe obiecţii, considerând că românii vor abuza de această prevedere pentru a li se şterge un sfert din datorie. În momentul de faţă, dacă valoarea proprietăţii executate nu acoperă creditul, atunci debitorul rămâne în continuare dator la bancă pentru partea neacoperită. Aceasta este o stare de fapt mai ales după izbucnirea crizei financiare, când valoarea de piaţă a proprietăţilor a scăzut sub cea a creditelor de achiziţie. Peste acest lucru mai vine şi obligaţia băncilor de a executa garanţiile prin scăderea pragului de licitaţie în praguri de 25 de puncte procentuale.
Revenind la falimentul personal, proiectul de lege mai spune că se asigură debitorului cheltuielile minime de subzistenţă pe durata procedurii. În acest moment, creditorii pot executa până la jumătate din veniturile unui debitor,
În cazul în care se instituie falimentul personal, judecătorul poate da dreptul debitorului, împreună cu familia sa, să rămână în locuinţă timp de 2 ani. Acesta este un alt capitol contesat de-a lungul vremii de mediul bancar, deoarece în această situaţie creditorii nu vor putea să îşi recupereze rapid contravaloare garanţiilor, aşa cum o pot face acum în cazul executării silite. Legile existente în momentul de faţă interzic creditorului să evacueze din locuinţe persoanele împotriva cărora au fost începută executarea silită în lunile de iarnă.
Debitorul de rea-credinţă sau debitorul fraudulos vor putea primi trei luni dreptul de a locui în imobil, asta doar în cazul în care acesta, împreună cu familia, sunt puşi în pericol.
Debitorul de rea-credinţă şi debitorul fraudulos nu vor beneficia de scuzabilitate, deci vor rămâne cu datoriile anterioare închiderii procedurii de faliment, dacă acestea nu s-au prescris şi poate fi sancţionat drastic de către judecător: decăderi profesionale, interdicţii de a desfăşura anumite activităţi de tipul celei care a dus la insolvenţă pe o perioadă de maximum 7 ani. Debitorul de rea-credinţă/fraudulos este cel care a ascuns venituri în timpul procedurii sau şi-a declarat în mod fraudulos insolvenţa, ori nu a respectat planul de reorganizare, deşi o putea face.
Falimentul personal, promovat de FMI peste tot în Europa
România este singura ţară în care FMI a avut un discurs împotriva reglementării insolvenţei persoanelor fizice, aşa cum ECONOMICA.NET a scris aici. În alte ţări, Fondul a insistat pentru introducerea unei astfel de legi şi chiar a oferit asistenţă tehnică, ceea ce indică faptul că opoziţa la acest proiect este mai degrabă internă. De altfel, FMI a trimis a răspuns unei cereri adresate de ECONOMICA.NET în această chestiune că nu se opune unei astfel de reglementări în România, doar că trebuie ca "legea să ajute oamenii cu datorii nesustenabile să îşi recâştige viabilitatea financiară, fără ca asta să submineze în mod nejustificat disciplina sau să creeze hazard moral".
De altfel, PSD susţinea acest proiect de lege în momentul în care se afla în opoziţie, însă când a ajuns la guvernare, cabinetul Victor Ponta a transmis un punct de vedere copy-paste după cel al cabinetului Boc către Parlament, aşa cum a scris aici ECONOMICA.NET.
Mai mult, chiar şi în ultima scrisoare de intenţie cu FMI guvernul îşi asumă că nu va promova un astfel de proiect, astfel că rămâne de văzut ce formă va avea proiectul de lege final, şi dacă acesta va putea fi utilizabil sau dacă nu se va întâmpla întocmai ca în cazul Ordonanţei 50 din 2010, care a reuşit să facă mai mult rău decât bine debitorilor şi să creeze o stare de tensiune între aceştia şi creditori.
Lege şi pentru recuperatorii de credite                   
Un alt proiect de lege pentru care există interes în Cameră în momentul de faţă este cel al colectării debitelor, "care are ca scop legiferarea activităţii de colectare a debitelor de către agenţii specializate (firmele de recuperare creanţe) sau de către departamente interne specializate ale creditorilor în scopul colectării amiabile a debitelor de la debitorii persoane fizice sau juridice, precum şi instituirea unor proceduri de control care să asigure protecţia debitorilor persoane fizice", aşa cum se arată în art. 2 al proiectului.

Pe lângă reglementarea paşilor prin care creanţele ajung de la creditori la firmele de recuperare, legea mai prevede şi că deţinătorii creanţelor nu pot exercita presiuni de niciun fel care să lezeze debitorul. Astfel, pe lângă faptul că nu au voie să recurgă la ameninţări şi jigniri, creditorii nu au voie nici să sune insistent debitorii, iar activitatea acestora va fi supravegheată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
În luna octombrie, peste 700 de mii de români aveau 940 de mii de restanţe la bănci şi 21 de instituţii financiare nebancare de peste 30 de zile, a căror valoare totaliza 11,3 miliarde de lei.

economica.net

Bulgaria interzice firmele offshore din 28 de sectoare-cheie ale economiei


Parlamentarii bulgari au adoptat vineri o lege care interzice accesul fimelor înregistrate offshore în 28 de sectoare cheie ale economiei, scrie Novinite.
Conform noii legislaţii, firmele offshore nu mai au dreptul să participe la licitaţiile publice, la privatizarea companiilor de stat sau la achiziţia de licenţe de explorare a resurselor energetice din Bulgaria.
Totodată, legea interzice fimele offshore din sport, telecomunicaţii mobile, energie şi utilităţi, operatori de radio şi televiziune, agenţii de sondare a opiniei publice, presa scrisă şi jocuri de noroc.
De asemenea, companiile înregistrate offshore nu vor putea deţine participaţii la băncile şi companiile de asigurări din Bulgaria şi nici nu vor utea cumpăra teren forestier.
Companiile bulgare înregistrate offshore deţin în prezent circa 5 miliarde de euro în paradisuri fiscale ca Cipru, Luxemburg sau Elveţia, conform datelor estimate de deputatul Rumen Ghecev, citat de AFP.
Actul normativ iniţiat de doi membri ai formaţiunii politicve liberale Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi permite firmelor o perioadă de graţie de şase luni pentru înregistrarea afacerilor pe plan local sau într-un stat cu care Bulgaria are un acord bilateral de taxare.

zf.ro

Cum se circulă pe podul Agigea de sărbători


Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România anunţă participanţii la trafic că, de astăzi, 23 decembrie, până pe 20 ianuarie, pe podul de la Agigea este permisă circulaţia rutieră pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată de până în cinci tone, precum şi a mijloacelor de transport public de per-soane. Pe de altă parte, se menţine restricţia de limitare a vitezei de circulaţie la 50 km/h, iar pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 5 tone, traficul se va desfăşura pe variantele de ocolire:  Astfel, pentru relaţia Bucureşti - Port Constanţa Sud - Agigea - Negru Vodă - Mangalia şi retur, traseul de ocolire va fi: A2 (Bucureşti - Constanţa - Nod rutier Medgidia) - DJ 381 (Nod rutier Medgidia - Ciocârlia de Sus) - DN 3 (Ciocârlia de Sus - Cobadin) - DJ 391 (Cobadin - Mereni - To-praisar) - DN 38 (Topraisar - Agi-gea) - DN 39 (Agigea - Mangalia) şi retur. Pentru relaţia Hârşova (DN 2A) - Tulcea (DN 22) - Port Constanţa Sud - Agigea - Negru Vodă - Mangalia şi retur, traseul de ocolire va fi: A4 (nod rutier Ovidiu - Nod rutier A4 cu A2) - A2 (Nod rutier A4 cu A2 - Nod rutier Medgidia) - DJ 381 (Nod rutier Medgidia - Ciocârlia de Sus) - DN 3 (Ciocârlia de Sus - Cobadin) - DJ 391 (Cobadin - Mereni - Topraisar) - DN 38 (Topraisar - Agigea) - DN 39 (Agigea - Mangalia) şi retur. Şoferii sunt rugaţi să respecte restricţia de circulaţie instituită şi semnalizarea rutieră temporară. Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale pot fi obţinute de la Dispeceratul CNADNR, la numerele de telefon 021/9360; 021/264.33.33; 021/264.33.34.

cugetliber.ro

sâmbătă, 21 decembrie 2013

Scrisoare de Crăciun


La Mangalia, s-a deschis Centrul Social “Sfântul Mina”

La Protoieria “Callatis” din Mangalia, s-a deschis Centrul Social “Sfântul Mina”, unde copiii oraşului, care provin din familii nevoiaşe pot servi zilnic o masă caldă. Construcţia clădirii a presupus eforturi financiare mari susţinute de autorităţile locale şi Parohia Sfântul Mina”, valoarea investiţiei ridicându-se la 260 de mii de lei. Centrul a fost amenajat în cursul acestui an şi cuprinde dotări la standarde europene, respectiv: bucătărie profesională, sală de mese cu o capacitate de 50 de locuri, grupuri sanitare atât pentru copii, cât şi pentru personalul din centru, cameră specială pentru legume, etc. Prima masă caldă a fost oferită copiilor, încă de la începutul Postului Crăciunului, urmând ca, din luna ianuarie, centrul să funcţioneze permanent. Edilul Mangaliei s-a deplasat la Centrul Social, în cursul zilei de joi, pentru a fi alături de aceşti copii. Totodată, el a declarat că protecţia socială este o prioritate pentru municipalitate. “Imediat ce s-a născut această idee, Protoieria a fost alături de noi. Aceşti copii trebuie ajutaţi să nu abandoneze şcoala, iar noi facem tot posibilul să le acordăm sprijinul de care au nevoie. Acţiunile noastre nu se vor opri aici. Anul viitor vom înfiinţa un centru similar şi în Cartierul de case din Mangalia, unde locuiesc familii cu mulţi copii cărora părinţii nu le pot asigura, de cele mai multe ori, traiul zilnic”, a declarat edilul Cristian Radu. La rândul său, protoiereul Mangaliei, Vasile Cîrlan, a precizat că slujitorii bisericii se implică şi în acţiuni sociale, prin eforturi financiare proprii, locaţia din curtea Bisericii “Sfântul Mina” fiind a treia de acest gen, realizată de Protoieria Mangalia. Celelalte două spaţii sunt în localităţile Amzacea şi General Scărişoreanu. “Împreună cu preotul Sorin Cîrlan şi cu ceilalţi preoţi din oraş, ne-am îndreptat atenţia către aceste comune, deoarece problemele existente în acele zone sunt mult mai numeroase, iar acum am venit cu acest Centru Social în Mangalia. Pentru anul 2014 ne-am propus înfiinţarea unui alt centru la Parohia “Sfântul Ioan Botezătorul” din Mangalia. Problema cea mare este legată de fonduri. Sunt mulţi care critică, în schimb dacă le soliciţi ajutorul îţi întorc spatele. Cu toate neajunsurile, proiectul nostru va merge mai departe şi îi invităm pe toţi cei care doresc să se implice în sprijinirea acestor copii să vină alături de noi”, a precizat preotul Vasile Cîrlan. Pe viitor, în cadrul centrului, vor activa pe bază de voluntariat cadre didactice, care vor susţine cursuri cu aceşti copii.
                                 Biroul de presă

Pe Podul Agigea vor circula şi maşini de peste 3,5 tone

Veşti bune pentru şoferi! Prefectul Eugen Bola a anunţat vineri că începând de luni, 23 decembrie, pe Podul Agigea vor circula şi autoturisme a căror masă maximă autorizată depăşeşte 3,5 tone. Tot acesta a mai spus că în perioada 23 decembrie – 22 ianuarie, pe Podul Agigea vor putea circula şi mijloacele de transport în comun a căror masă depăşeşte 5 tone.

Replica

Taxele şi impozitele pe clădirile din Mangalia, neschimbate

Cadoul de Crăciun pe care administraţia locală din Mangalia îl face locuitorilor este menţinerea taxelor şi impozitelor locale pe imobile, pentru 2014, la acelaşi nivel perceput anul acesta. Decizia îngheţării dărilor locale a fost luată în şedinţa de miercuri a Consiliului Local. În plus, conducerea Primăriei vine şi în ajutorul agenţilor economici. În acest sens, Consiliul Local a hotărât eliminarea taxei de linişte, precum şi a taxei pentru întreţinerea spaţiilor verzi. De asemenea, au fost diminuate şi alte dări, precum taxa percepută la eliberarea autorizaţiei de funcţionare sau impozitul pe clădiri pentru agenţii economici. „Este o perioadă grea din punct de vedere economic, iar populaţia abia face faţă cheltuielilor. De aceea, noi, ca Primărie, îi putem ajuta pe cetăţeni prin a îngheţa sau chiar reduce taxele şi impozitele pentru anul următor”, a spus edilul.

Telegraf

N-au nici un cuvant de spus dar incaseaza 46 de milioane pe luna pe cine trimite statul sa-i apere interesele la dmhi o beizadea politica un fost prefect si un fost spion

Funcţia de administrator la Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) care revine Ministerului Economiei are o mare căutare între clienţii politici ai puterii, oricare ar fi aceasta. Aşa se face că postul este pasat, o dată la câteva luni, oricui vine, probabil, cu cea mai bună ofertă pentru şefii din minister, pentru că de competenţe e greu de vorbit. În prezent, Consiliul de Administraţie al DMHI, în care coreenii deţin 51% din acţiuni, iar statul român restul de 49%, este alcătuit din 7 membri, potrivit unei hotărâri AGA din 2010. Până atunci, CA-ul era format din 6 membri: 3 coreeni şi 3 români. Acum, asiaticii de la Daewoo au 4 oameni, iar părţii române revin 3 membri, dintre care doi angajaţi ai şantierului şi unul desemnat de la Bucureşti, de ministrul Economiei. Evident, românii nu au nici un cuvânt de spus în deciziile DMHI, dar pentru o indemnizaţie de aproape 4.600 de lei pe lună, ce mai contează?
Actualul reprezentant al Ministerului Economiei în CA-ul de la DMHI este şi cel mai longeviv pe acest post, din ultimii 4-5 ani. Radu Vasile Zaharia este administrator la şantierul din Mangalia din mai 2012, oficialul român fiind administrator şi la Romaero, dar şi director general al Departamentului pentru Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Economiei. Funcţie grea, cu responsabilităţi serioase, care solicită o experienţă solidă în domeniu şi competenţe exclusiviste. Pe care Zaharia le posedă din plin, dacă e să ne luăm după informaţiile care circulă despre şeful comerţului exterior, plasat în companii strategice precum Romaero şi DMHI. Astfel, despre Radu Zaharia, născut în iulie 1955, în Bucureşti, se spune că a fost ofiţer de informaţii la DIE, iar după 1989 la SIE, responsabil de America Latină. În paranteză fie spus, până şi fostul său şef de la minister, Varujan Vosganian, remarca despre Zaharia că vorbeşte la perfecţie limba spaniolă. Una peste alta, parcă n-ar fi tocmai un lucru rău ca de comerţul exterior, în general şi afacerile cu coreenii din Mangalia, în particular, să se ocupe un spion care ştie cum merg treburile. Mult mai puţin potriviţi au fost predecesorii lui Zaharia în CA-ul de la DMHI. Din noiembrie 2011 şi până în mai 2012, ministerul Economiei l-a trimis să se uite ca curca în lemne la ce spun coreenii pe Rareş Macrea, de 40 de ani, fost subprefect şi prefect al judeţului Sibiu, din partea PDL, în prezent lider al Partidului Mişcarea Populară, de asemenea, din Sibiu. În paralel cu şefia vremelnică de la Mangalia, meseriaşula ocupat şi funcţia de administrator la Avioane Craiova SA, dovedind încă o dată că sula le poate avea foarte bine cu prefectura, construcţia de nave, construcţia de avioane şi tot ce vrea partidul să aibă. Pare chiar amuzant, dar fostul prefect al Sibiului nu este singurul ardelean trimis să se plimbe la Mangalia pe bani grei. Înaintea lui Rareş Macrea, fostul ministru al Economiei, Ioan Ariton, l-a trimis în CA-ul DMHI pe consilierul său personal Cezar Florin Bulacu, pe atunci de 27 de ani. Junele n-a rezistat pe post decât în perioada mai- noiembrie 2011, dovadă a faptului că funcţia e râvnită la greu de clientela politică. Şi Cezar Florin Bulacu este din Sibiu, fost lider al Tineretului Democrat Liberal din acest judeţ, precum şi fiu al unui baron PDL din Vâlcea, Romulus Bulacu. Evident, dacă a fost bun pentru un şantier naval, nici nu se punea problema să nu fie bun şi pentru minerit, motiv pentru care tânărul Bulacu era, în acelaşi timp, administrator la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, dar şi la Salrom SA. Aceeaşi veşnică reţetă de politizare a tot ce mişcă la stat, aplicată, pe rând, de toate partidele aflate la putere, indiferent dacă vorbim de PSD, PDL, PNL sau PC. O distracţie pentru politicienii care-şi achită astfel facturile din campaniile electorale, pe marginea dezastrului economic care se prefigurează la DMHI. Compania correano-română a înregistrat în 2012 o scădere dramatică a cifrei de afaceri, la mai puţin de jumătate faţă de cea din 2011, precum şi cel mai mic număr de angajaţi din istoria sa. Astfel, DMHI a raportat anul trecut afaceri de 833.178.138 lei şi pierderi de 221.982.313 lei, cu 2.728 de angajaţi, dar şi datorii totale de 3.000.420.899 lei (circa 700.000.000 de euro!).

 Replica

La Mangalia au fost DESFIINŢATE două taxe din mandatul Tusac. Iorguş: “Regret că nu a fost diminuat şi impozitul pe clădiri”

Consilierii locali din Mangalia nu au decis micşorarea preţului la gigacaloria furnizată populaţiei, în schimb, au aprobat desfiinţarea unor taxe. În şedinţa Consiliului Local Mangalia de ieri, 18 decembrie, a fost votată eliminarea taxei de linişte, precum şi a taxei verzi. De asemenea, au fost diminuate anumite dări, precum cea perceptută la eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru agenţii economici.
Preşedintele PDL Mangalia, Zanfir Iorguş, salută deciziile administraţiei locale: E bine că au reuşit, chiar dacă mai târziu, să elimine taxele speciale impuse în mandatul lui Claudiu Tusac, mă refer aici la taxa de linişte şi taxa verde. Regret în schimb faptul că aleşii locali de la PDL nu au reuşit să îi convingă pe cei de la USL să diminueze şi impozitul pe clădiri, care în 2008 era la cea mai mică valoare – cea de 0,25 din valoarea clădirii, iar în mandatul Tusac a fost dusă până la maximum, adică 1,5. Este enorm şi împovărează agenţii economici, susţine pedelistul. În 2008, cu un impozit mic la clădiri, agenţii economici reuşeau să îl achite şi s-a strâns 700 de miliarde de lei vechi la buget. Acum, cu un impozit mare, s-a strâns tot 700 de miliarde, ceea ce arată că agenţii economici nu au posibilitatea să achite. Era nevoie de scăderea taxei, agenţii economici, care sunt acum îngenunchiaţi de impozite, aveau nevoie de o gură de oxigen. Cred că îşi vor da seama de acest lucru în primăvară, a mai spus Iorguş.

  Replica

Proiectul de reducere a preţului gigacaloriei la Mangalia a fost amânat

Proiectul privind micşorarea gigacaloriei de la 295 de lei la 195 de lei, propus de consilierul local Paul Foleanu, a fost amânat pentru luna ianuarie. Între timp, potrivit declaraţiilor directorului Goldterm SA, Dan Georgescu, până pe 15 ianuarie 2014 vor fi „citite“ toate gigacalorimetrele de la scările blocurilor, pentru a se stabili care ar fi un preţ corect al gigacaloriei. Preţul, ce ar urma să primească girul consilierilor, va fi trimis şi către aprobarea ANRSC.

editiadesud.ro

Cinci veterani, declaraţi cetăţeni de onoare ai Mangaliei

Cinci veterani de război din Mangalia au primit, prin decizia consilierilor locali, titlul de „cetăţani de onoare“ ai municipiului. Participanţi activi la cel de al doilea Război Mondial, cei cinci au vârste cuprinse între 91 şi 98 de ani.
Noii cetăţeni de onoare sunt Ion. I. Ion, Alexandru Panait, Ion Chiriţă Păun, Petre Turtucăianu şi Nicolae Stan.

editiadesud.ro

Parc de 11.000 de metri pătraţi pe strada Portului

Primăria municipiului Mangalia a câştigat, recent, procesul prin care solicita evacuarea staţiei de betoane deţinută de SC COMCM SA pe un teren situat în zona centrală a oraşului. După un an de procese, avocaţii municipalităţii au obţinut o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 3814. Instanţa supremă a admis acţiunea autorităţii locale privind evacuarea COMCM de pe terenul municipalităţii, societatea fiind totodată obligată să plătească anumite daune pentru că nu a eliberat terenul după expirarea contractului.
După eliberarea terenului cu pricina, se doreşte amenajarea, în zonă, a unui parc. Acesta ar urma să aibă 11.185 metri pătraţi, fiind situat între strada Portului şi strada Ioan Budai Deleanu (zona ANL-urilor). „Ne dorim amenajarea parcului prin Proiectul Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului pentru realizarea de spaţii verzi. Propunerea noastră este susţinută şi de faptul că, în această zonă, nu există niciun alt loc de recreere“, afirmă directorul ADPP Mangalia, Cătălin Cornaci.”

editiadesud.ro

Adunările publice din Mangalia, supervizate de o comisie specială

Conform legii, adunările publice sunt organizate numai după obţinerea aprobărilor mai multor foruri locale. Potrivit unui proiect de hotărâre înaintat spre aprobare consilierilor locali, la Mangalia a fost propusă o comisie ce ar urma să avizeze, pozitiv sau negativ, aceste adunări. Aceasta va fi formată din primarul urbei, Cristian Radu, secretarul primăriei, Petrina Boiţă, şeful Poliţiei Mangalia, comisar sef Nicolae Pescaru, maior Nicolae Marian Călin, şeful Jandarmeriei din localitate, alături de directorul Poliţiei Locale, Dan Vucea.
Cele mai multe adunări publice au avut loc, la Mangalia, în perioada 2011-2012, când, pe lângă obişnuitele manifestări dedicate Festivalului „Mangalia“ sau diverselor serbări şcolare, militare etc, s-au derulat şi nenumărate proteste de stradă. Acestea au fost îndreptate împotriva fostei administraţiii publice locale, din cauza frigului din locuinţele mangalioţilor.

editiadesud.ro

Convocaţi în şedinţă. Consilierii din Mangalia discută despre gigacalorie. Georgescu: “În principiu, cred că se poate micşora preţul”

Consilierii locali din Mangalia se pregătesc pentru ultima şedinţă din acest an. Cu toate că primarul Cristian Radu declara, acum ceva timp, că proiectul iniţiat de consilierul PDL Paul Foleanu, privind reducerea preţului la gigacalorie pentru populaţie, nu va intra pe ordinea de zi, în lipsa unor calcule serioase, nu din birou, iată că situaţia este alta. Eu ştiu că proiectul va intra în discuţie, spune Paul Foleanu. Şi alţi aleşi locali au confirmat că există discuţii privind preţul gigacaloriei, dar nu se ştie dacă se va lua şi o decizie în şedinţa care ar urma să aibă loc miercuri, 18 decembrie. Acelaşi lucru îl susţine şi directorul firmei de termoficare, Dan Georgescu. Se discută pe tema modificării preţului. Însă eu nu pot avansa acum cifre exacte. Am nevoie să se termine luna decembrie, să văd exact cum stăm urmare a facturării. Dar, în principiu, cred că se poate micşora preţul. Oricum, decizia este la consilieri, a spus directorul Goldterm, Dan Georgescu. O altă dezbatere este, înainte de şedinţa de consiliu, şi în privinţa taxelor şi impozitelor, asupra cărora atrag atenţia reprezentanţii PDL, prin vocea fostului primar al municipiului, Zanfir Iorguş. Preşedintele PDL Mangalia este de părere că aleşii locali ar trebui să voteze reducerea unor taxe. Impozitele şi taxele din Mangalia sunt, în acest moment, prea mari, ele trebuie să scadă. Din păcate, Mangalia, care acum 5 ani era unul din oraşele cu cele mai mici taxe, a ajuns unul din oraşele cu cele mai mari dări. O parte din ele au fost inventate în mandatul de primar al lui Claudiu Tusac, şi sunt în continuare menţinute, afirmă Zanfir Iorguş.

Replica

Guvernul a declarat Mangalia staţiune balneară

Comunicat de presă


Cristian Radu salută decizia Guvernului de a declara Mangalia staţiune balneară
     Primarul Cristian Radu salută decizia Guvernului României de a include Mangalia pe lista staţiunilor balneare şi balneoclimatice. Documentul oficial în acest sens a fost adoptat la ultima şedinţă a Executivului, Mangalia primind acest statut, alături de alte nouă localităţi din ţară. Hotărârea de Guvern modifică, astfel, Anexa nr. 1 a HG 1061/2011, privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură. „Mulţumesc tuturor factorilor de decizie de la nivel local şi central, care au susţinut acest proiect. De multă vreme, Mangalia îşi câştigase un renume internaţional în tratamentul balnear. Acum, decizia Guvernului confirmă oficial acest statut şi ne va ajuta în accesarea unor fonduri europene special destinate acestor categorii de staţiuni”, a declarat edilul. El a mai spus că includerea Mangaliei pe lista staţiunilor balneare a fost un obiectiv pe care şi l-a asumat încă de la preluarea mandatului de primar. „Atragerea de investiţii în acest segment va dezvolta turismul de sănătate. Vor exista criterii suplimentare de eligibilitate la proiecte cu finanţare europeană, având în vedere prioritatea guvernamentală de modernizare a zonelor cu potenţial turistic balnear. Valorificarea resurselor naturale va atrage mai mulţi turişti în staţiunile noastre”, a explicat primarul. Staţiunile balneoclimatice sunt definite ca localităţi care dispun de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de factori climatici benefici şi de condiţii de asigurare a menţinerii şi ameliorării sănătăţii şi capacităţii de muncă. Mangalia a primit acest statut la propunerea autorităţilor locale, în baza referatelor întocmite de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti. Hotărârea de Guvern arată că oraşul nostru dispune de numeroşi factori naturali terapeutici, precum ape sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice hipotone, oligominerale, hipertermale şi hipotermale, precum şi nămol din Turbăria Mangalia pentru cură externă. Resursele naturale existente în această zonă pot fi folosite pentru tratarea unor afecţiuni diverse, precum cele reumatismale degenerative, spondiloze, gonartroze, coxartroze, artroze periferice, etc.
                                            Biroul de presă

duminică, 15 decembrie 2013

Ce angajări mai face Primăria Mangalia

Serviciul de Asistenţă Socială Mangalia va organiza concurs pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie vacantă de consilier, clasa I, grad profesional debutant. Proba scrisă va avea loc pe data de 8 ianuarie 2014, ora 10.00, iar pe 10 ianuarie 2014 – interviul candidaţilor admişi. Condiţiile de participare la concurs şi bibliografia necesară sunt afişate la sediul Primăriei Mangalia.

Ziua de Constanţa

Mai mulţi jandarmi la Mangalia şi Neptun

Primarul Mangaliei, Cristian Radu a avut, recent, o întrevedere cu cei patru ofiţeri repartizaţi la subunităţile operative de jandarmi din Neptun şi Mangalia, alături de  comandanţii lor, lt.-col. Adrian Chelu şi maior Marian Nicolae Călin. În cadrul discuţiilor edilul i-a felicitat şi le-a urat succes în executarea misiunilor de siguranţă şi ordine publică pe teritoriul administrativ al Mangaliei. Totodată, primarul Cristian Radu a reiterat ideea ca în şcolile din Mangalia, să fie reintrodusă paza asigurată de jandarmi. Potrivit comandantului Detaşamentului nr. 5 Neptun, lt.-col. Adrian Chelu, ofiţerii au fost incluşi într-un program de pregătire, cu activităţi de însuşire a responsabilităţilor specifice misiunilor pe care le vor executa. Ulterior, concomitent cu executarea misiunilor specifice, va urma o perioadă de tutelă profesională. Sublocotenenţii Victor-Sorin Iancu, Georgian-Adelin Ungureanu, Marius-Ionuţ Petre şi Alexandru-Ionuţ Iacob vor avea în subordine câte un pluton de jandarmi şi vor executa misiuni de pază, protecţie şi intervenţie în zona de responsabilitate a subunităţilor. Precizăm că este o premieră ca din cei opt ofiţeri ai promoţiei 2013-arma jandarmi, încadraţi la IJJ Constanţa, patru să activeze la Mangalia şi Neptun.

editiadesud.ro

Un nou statut. Năvodari, Eforie şi Mangalia, pe lista staţiunilor balneare

Judeţul Constanţa este mai bogat în staţiuni balneoclimaterice. Oraşele Eforie, Năvodari şi Mangalia au fost declarate, miercuri, prin Hotărâre de Guvern, staţiuni balneare şi balneoclimaterice. Prin actul normativ, care va fi publicat în „Monitorul Oficial“, a fost acordat acest statut mai multor localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură. Prin Hotărârea adoptată de Guvern au primit un statut similar: Băile Felix, 1 Mai, Geoagiu Băi, Nicolina-Iaşi, Călimăneşti-Căciulata, Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Sângeorz Băi, Covasna, Pucioasa-Dâmboviţa, Băile Tuşnad, Sovata, Slănic-Prahova, Ocna Sibiului, Buziaş, Băile Olăneşti, Moneasa, Bazna-Sibiu şi Bizuţa Băi.
EFORTURI
Revenind la judeţul Constanţa, discuţiile despre recunoaşterea celor trei oraşe ca fiind staţiuni de interes balnear se poartă de mulţi ani. Dacă Mangalia şi Eforie aveau deja toate elementele care să le ajute în acest „drum“, pentru ca Năvodariul să ajungă aici s-au depus multe eforturi. „Am muncit mult pentru lucrul acesta şi sunt fericit pentru că, din această postură de oraş-staţiune balneoclimaterică, Năvodariul va putea accesa fonduri cu destinaţie specială, adresate staţiunilor balneoclimaterice. Este o recunoaştere a progreselor făcute pe plan turistic” a declarat primarul Nicolae Matei. El a precizat că, odată cu titlul primit, în exerciţiul financiar 2014 – 2020, atât administraţia locală, cât şi agenţii economici din Năvodari vor putea atrage fonduri europene pentru amenajarea de baze de tratament.

Telegraf

Anul viitor, Casa de Cultură va avea sală de teatru, galerie de artă şi cinematograf 3D cu sonorizare surround

Anul 2014 se anunţă la fel de încărcat pentru Complexul Cultural „Callatis”, conducerea institiţiei de cultură creionând, deja, un pachet de iniţiative menite să dea un suflu nou structurilor din subordine. De departe, cea care are nevoie urgentă să primească o înfăţişare nouă este Casa de Cultură, care nu se poate lăuda cu o sală adecvată de spectacole. Ani la rând, pe scena pe care au urcat actori renumiţi, dar şi artişti locali linoleumul a fost lipit cu bandă adezivă, iar scaunele erau şubrede şi inestetice. Nu mai vorbim despre frigul din incintă şi puţinele activităţi găzduite, Casa de Cultură fiind în special locul de întâlnire al candidaţilor la Primărie şi Consiliul Local.
Pentru anul viitor, se are în vedere un proiect ambiţios ce vizează reabilitarea şi aducerea la standarde europene a Casei de Cultură. Directoarea instituţiei, dr. Tatiana Odobescu ne-a declarat că a fost finalizat un studiu de fezabilitate intitulat “Servicii de consultanţă, analize  pentru lucrări de reabilitare şi modernizare ale Casei de Cultura din municipiul Mangalia”. „Modernul complex va include o sală de teatru multifuncţională cu dotări pentru conferinţe, cu o capacitate de 400 locuri, sală de cinematograf cu tehnologie 3D de ultimă generaţie, o galerie de artă,  camere pentru repetiţii şi relaxare, cabine pentru actori, deposit pentru decoruri şi costume, iar la parter, un spaţiu destinat Bibliotecii Municipale şi Bibliotecii Franceze. Lucrările de reabilitare a Casei de Cultura Mangalia vor viza amenajarea şi dotarea cu echipamente, lucrări de proiectare şi design, amenajări exterioare şi interioare, instalaţii electrice, dotări profesionale audio-video, IT&C, de siguranţă şi mobilier specializat pentru toate sălile.
Între soluţiile şi sistemele în incinta complexului cultural se vor număra: scenotehnică, sonorizare surround, tratamente acustice, sistem digital cinema 3D, sistem de videoproiecţie profesională, lumini profesionale, sistem control lumini, reţele digital signage pentru interior şi exterior, sistem public address, sistem detecţie incendiu, sisteme de automatizare şi control, instalaţii electrice, cablare structurată, sistem CATV, mobilier specializat şi personalizat pentru sala de teatru, sălile de cinema”, a precizat dr. Tatiana Odobescu.
Conducerea Complexului mai intenţionează să întocmească, anul viitor, un alt studiu de fezabilitate referitor la restaurarea mozaicului parietal de la Casa de Cultură Mangalia.„Mozaicul este compus din 3.150.000 de piese ceramice cu dimensiuni de 2×2 cm şi reprezintă, într-o viziune originală, elementele primordiale ale vieţii: apa, pământul, aerul şi soarele. Mozaicul se desfăşoară pe o suprafaţă de 300 mp”, a mai completat directoarea Complexului.

editiadesud.ro

Sedinţă de consiliu. Pe ordinea de zi – taxele şi impozitele pe 2014


Deşi creat de mai puţin de un an, Complexul Cultural „Callatis” a organizat zeci de manifestări sonore

Complexul Cultural „Callatis”, instituţie publică de cultură înfiinţată în luna aprilie a acestui an prin reorganizarea Muzeului de Arheologie Callatis Mangalia, Casei de Cultură Mangalia şi Serviciului Public de Administrarea Bibliotecilor Mangalia funcţionează sub autoritatea administrativă a Consiliului Local Mangalia, conform normelor elaborate de Ministerul Culturii.
Directorul Complexului, dr. Tatiana Odobescu ne-a  declarat că pe parcursul acestui an s-au derulat proiecte cultural-ştiinţifice şi cultural-artistice în parteneriat cu administraţia locală, cu instituţii de profil, unităţi de învăţământ şi ONG-uri din Mangalia, din ţară, dar şi din străinătate. “Printre evenimentele ce au marcat viaţa culturală a urbei în anul 2013 amintesc: Ziua Internaţională a Muzeelor şi Noaptea Muzeelor; Simpozionul Internaţional cu tema “Interconnectivity in the Mediterranean and Pontic World during the Hellenistic and Roman Periods”. Manifestarea ştiinţifică de prestigiu a fost organizată în parteneriat cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa în colaborare cu Academia Română – Filiala Iaşi şi Waterloo Institute for Hellenistic Studies Otario-Canada . Au fost prezenţi aproximativ 60 de specialişti din 16 ţări. De asemenea, am derulat proiectul ARHEOMEDIA  dedicat monumentelor antice din piatră cu reprezentări în parteneriat cu Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” Bucureşti. În acelaşi timp, am desfăşurat Proiectul “Eroul din familia mea” organizat în colaborare cu Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, subfiliala Mangalia, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război din România – filiala Mangalia, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, Primăria Mangalia”, a declarat dr. Tatiana Odobescu.
Expoziţii cu participare internaţională şi stagiune de teatru
Tot în cursul acestui an, Complexul Cultural a iniţiat proiecte de cercetare arheologică sistematică derulate în parteneriat cu Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” Bucureşti, Universitatea Bucureşti, ICEM Tulcea, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. Nu au lipsit expoziţiile, una dintre cele mai reprezentative fiind cea de fotografie intitulată „Dobrogea antică – Vestigii”, semnată de Mircea Stoian. Vizitatorii au admirat  imagini aeriene şi de la sol surprinse în 17 situri arheologice de pe tot cuprinsul Dobrogei în perioada 2004-2013, teritoriul dintre Dunăre şi Mare cunoscut prin multitudinea cetăţilor, a vestigiilor arheologice descoperite. Expozitia a dezvăluit în imagini istoria unuia dintre cele mai încântătoare tărâmuri locuite din antichitate. Notabilă este şi participarea la proiectul internaţional, iniţiat de UNESCO – “MUSEUM: THE ACTIONOGRAPHI OF EUROPEAN PEOPLE “  în Grecia – Loutraki – Korinthia, la invitaţia Asociaţiei Culturale a Coregrafilor, Scenografilor, Artiştilor Liber Profesionişti şi Amatori cu sediul în Constanţa  şi vicepreşedintelui UNESCO pentru Europa şi America de Nord, Ioannis Maronitis.
“Proiectul şi-a propus să aducă împreună cetățenii europeni pentru a-i uni într-o colaborare inter-culturală. Având în vedere rolul său în formarea identității culturale a tinerilor moderni, programul a avut ca scop să descopere dacă tinerii sunt interesați în patrimoniul cultural al țării lor şi în calitate de cetăţeni europeni şi ce măsuri îşi propun să fie luate pentru a proteja bogăția culturilor în Europa. Ţările implicate au fost Grecia, Rusia şi România. Un alt eveniment care s-a bucurat de success a fost expoziţia fotografică a zonei Mara – Cosău din judeţul Maramureş organizată de către UAT judeţul Maramureş, reprezentată prin C J Maramureş în cadrul Proiectului „Moştenire maramureşeană între Mara şi Cosău”.
Nu în ultimul rând, aş dori să mai amintesc expoziţia internaţională „Peisaj italian / Artişti italieni şi lumea înconjurătoare”, eveniment organizat în colaborare cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă din Ploieşti,  Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi,  Muzeul de Artă din Constanţa,  Muzeul de Arte Vizuale din Galaţi şi Galeria de Artă din Silistra (Bulgaria) sub egida Institutului Italian de Cultură Bucureşti, în colaborare cu Asociaţia „Artisolide”. Expoziţia, reprezentativă pentru arta italiană contemporană, cuprindea 116 lucrări de pictură şi grafică aparţinând tot atâtor artişti italieni care, pornind de la tema clasică a peisajului, au reinterpretat-o într-o manieră nouă, originală şi personal”, a mai spus directoarea Complexului Cultural Mangalia.
Pe lângă manifestările cultural-artistice şi educative organizate de această instituţie, anul acesta a existat şi o stagiune de teatru din care au făcut parte spectacolele: “Escroci în aer liber”, “Taxi Blues”, “Străini în noapte”.

editiadesud.ro

Comercianţii de la stadion vor beneficia de spaţii noi şi chirii mai mici

În cadrul unor inspecţii recente, primarul Cristian Radu a discutat cu persoanele care îşi desfăşoară activitatea în faţa stadionului de fotbal. Edilul le-a spus micilor întreprinzători că în perioada de extrasezon aceştia vor beneficia de o reducere a chiriilor. Cele 31 de spaţii comerciale din bazar se află în plină procedură de preluare de către ADPP Mangalia, urmând ca o comisie abilitată din cadrul instituţiei să fixeze cadrul legal de administrare a acestor magazine. „Ne gândim la un proiect amplu de concentrare a activităţilor comerciale în centrul Mangaliei, mai precis în zona actualului bazar Mihai Eminescu. Fiind o zonă care acoperă zidurile Cetăţii Callatis, vom opta pentru construcţii uşoare, metalice, dar estetice unde să se comercializeze o gamă diversificată de mărfuri, începând de la articole de îmbrăcăminte şi papetărie până la suvenire. Fiecare zonă turistică trebuie să aibă un bazar bine organizat şi aprovizionat, iar zona centrală îi va ajuta pe comercianţi care pe lângă localnici îi vor avea clienţi şi pe turişti. Deoarece comercianţii de la stadion îşi desfăşoară activitatea în spaţii foarte mici, improprii, aceştia vor fi mutaţi în bazarul din centru care urmează să fie extins şi modernizat”, ne-a declarat directorul general al ADPP Mangalia, Cătălin Cornaci.
După ce procedura de preluare va fi legal îndeplinită, reprezentanţii ADPP Mangalia, împreună cu cei ai departamentului juridic vor stabili cota procentuală de diminuare a chiriilor. În prezent, valoarea chiriilor plătite de către comercianţi este cuprinsă între 45 de euro şi 72 de euro/lună, în funcţie de suprafaţa spaţiului.  „Ştim că pentru marea majoritate a întreprinzătorilor, activitatea comercială este cea care le asigură traiul zilnic. Tocmai de aceea, dorim să îi ajutăm în sezonul rece, când încasările sunt mici, să le diminuăm chiriile”, a mai precizat directorul geneal al ADPP, Cătălin Cornaci.

editiadesud.ro

“Revelionul Pensionarilor”, la Mangalia

Comunicat de presă
    Clubul Pensionarilor din Mangalia cu sprijinul administraţiei publice locale organizează în noaptea dintre ani “Revelionul Pensionarilor”. Beneficiarii sunt pensionarii din localitate, care au un cuantum al pensiei de până în 800 de lei. Înscrierile se fac la sediul Clubului Pensionarilor din Parcul Balnear, preţul unui bilet fiind de 60 de lei/persoană. Petrecerea de Revelion va avea loc în Salonul de evenimente situat în incinta Liceului “Ion Bănescu”, capacitatea locaţiei fiind de maximum 250 de locuri. În cadrul evenimentului, pensionarii Mangaliei vor beneficia de o masă festivă şi o serie de surprize create special cu această ocazie, iar atmosfera va fi întreţinută de trupa Elixir Band din Medgidia.
10 decembrie 2013                                      Biroul de presă

Marea schimbare la faţă a Mangaliei. Cum va arăta oraşul

Primăria Mangalia a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa o solicitare pentru emiterea avizului de mediu în vederea reactualizării Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de Urbanism.

Noul plan ar trebui să elimine sursele de poluare, să mărească suprafaţa spaţiilor verzi şi să pună în valoare vestigiile istorice care împânzesc toată zona Mangaliei. De asemenea, se intenţionează exploatarea resurselor naturale pentru o mai bună dezvoltare a turismului balnear.
În documentul înaintat către APM Constanţa se precizează că Mangalia beneficiază de unul din cele mai extinse şi importante situri arheologice din ţară, cuprinzând suprapuneri de aşezări de tip urban, începând din antichitatea greacă, apoi romană şi romano-bizantină. „Aceste valori au fost distruse sistematic, prin evenimente istorice şi prin aşezarea noilor etape de locuire, medievală, modernă şi contemporană, unele peste altele, fără păstrarea unor distanţe de protecţie. Vestigiile Callatis-ului nu mai sunt, în prezent, «lecturabile» în oraş, decât prin intermediul exponatelor din Muzeu. Siturile sunt inaccesibile, nesemna-lizate, acoperite de vegetaţie”, se arată în studiul realizat pentru solicitarea avizului de mediu.
Siturile arheologice sunt izolate, inaccesibile şi nevalorificate
Partea veche a oraşului medieval, sub aspectul de final de secol XIX, mai poate fi cu greu simţită, în zona străduţelor care formează bazarul, atmosfera poate fi detectată, dar aspectul estetic este puternic deteriorat.
O parte a clădirilor şi amenajărilor urbanistice de la mijlocul secolului al XX-lea, se constituie într-un ansamblu valoros – arhitectural şi ambiental, ce îmbogăţeşte partea de sud a oraşului. De asemenea, arhitectura hotelieră a anilor ’80 din zona turistică de la nordul oraşului se constituie într-un ansamblu valoros, atât din punct de vedere arhitectural – urbanistic, cât şi pentru dezvoltarea economică viitoare a Mangaliei.
Succesiunea în timp a etapelor de dezvoltare ale oraşului în cadrul aceluiaşi spaţiu fizic au dus la dispariţia urmelor oraşului antic roman sau grec. Actuala configuraţie a oraşului este rezultatul intervenţiilor urbanistice din secolele XIX – XX, în cadrul cărora s-au păstrat foarte puţine elemente izolate ce reamintesc de structurile urbane antice. Cu toate că siturile arheologice reprezintă puncte forte ale oraşului, ce pot să susţină o identitate a comunităţii locale şi să ajute la revitalizarea zonei centrale şi articularea sa cu ţesutul urban periferic, acestea sunt izolate, inaccesibile, nevalorificate.
Eliminarea surselor de poluare
Prin propunerile actualului Plan Urbanistic General este vizată eliminarea disfuncţiilor existente la nivelul cadrelor naturale şi antropice. Se urmă-reşte eliminarea surselor de poluare provenită de la unităţile industriale şi agricole existente, reducerea poluării fonice, noxe şi pulbere rezultate din traficul rutier, limitarea extinderii intravi-lanului cu suprafeţe care nu sunt justificate prin existenţa unor potenţiali investitori sau solicitări expres din partea popu-laţiei, regularizarea şi elimina-rea zonelor inundabile de pe parcursul cursurilor de apă existente, protejarea fondului forestier, mărirea suprafeţelor verzi amenajate, de sport, de protecţie şi tehnice şi impunerea de interdicţii permanente de construire în baza culoarelor de protecţie ale infrastructurii tehnice, a zonelor de protecţie sanitară şi a zonelor de protecţie a bazinelor hidrografice.
Noduri rutiere modernizate
La nivelul cadrului antropic sunt vizate problemele fondului construit, eliminarea disfuncţiilor zonificării funcţionale, ierarhizarea tramei stradale, propunerea de noduri rutiere ce urmează a fi modernizate, propunerea extinderii sistemului de circulaţii pietonale, propunerea de axe de circulaţii ce vor fi utilizate pentru transportul prin mijloace alternative, extinderea sistemului de transport în comun, redobândirea identităţii locale prin intermediul elemen-telor de patrimoniu construit şi situri arheologice existente.
Se dublează spaţiul verde
Prin noul PUG, teritoriul intravilan ar putea fi extins cu 9,91 la sută, de la 2.456,35 de hectare, la 2.699,72 de hectare. Cea mai mare extindere vizată este cea a spaţiilor verzi, cu 110 la sută. Suprafaţa finală este rezultatul a două operaţiuni: schimbarea subzonelor funcţionale reglementate anterior PUG prin Planuri Urbanistice Zonale, pe zonele cu terenuri forestiere sau cele care sunt acoperite cu vegetaţie de tip forestier – în special Pădurea Comorova şi extinderea în vestul municipiului şi a staţiunii Neptun a unor zone de diversificare a serviciilor de agrement şi turism.
Zăcăminte de apă mezotermală
Principalele resurse naturale existente la nivelul zonei analizate şi care au importanţă locală în turismul balnear. Pe teritoriul oraşului Mangalia a fost identificat un zăcământ de apă mezotermală sulfuroasă existent în zona Costineşti – Mangalia, cu nivelele piezometrice arteziene (10 – 16 metri) peste nivelul mării şi depozitele de turbă cu nămol. Pentru zona Jupiter, Mangalia, se evidenţiază izvoare de apă geotermală sulfuroasă atât la suprafaţa terenului, cât şi în mare.
Forajele care deschid acviferul intermediar eocen (capta-rea Neptun cu foraje de 80 – 90 de cm) sau cele care exploatează intensiv debite importante de apă (deşi cu puţuri de mică adâncime care deschid numai acviferul freatic) furnizează apă cu conţinut ridicat de hidrogen sulfurat (2 – 16 mg pe litru).
Apa prezintă proprietăţi farmacodinamice şi terapeutice atât prin folosirea în cura externă (asociat cu nămolul de turbă de la Mangalia), cât şi în cura internă datorată compoziţiei chimice: mineralizare foarte redusă (1.030 mg per litru), prezenţa hidrogenului în concentraţie moderată (16 mg per litru), prezenţa unor electroliţi în cantităţi reduse (clor, sodiu, magneziu), termalitate moderată (24 – 26 de grade).

 Cuget Liber

A trecut un an. Tu ştii ce au făcut aleşii tăi în Parlament?

În urmă cu un an de zile, după un adevărat tur de forţă în care alergaseră cu tolba plină de promisiuni pentru a fi trimişi în Parlament, unii dintre candidaţii la alegerile parlamentare răsuflau uşuraţi. 
La un an de zile, cei mai mulţi dintre ei au uitat să mai treacă prin colegiile unde au fost aleşi dar şi să-şi facă publică activitatea pe care au desfăşurat-o în Parlamentul României. Mai grav este că, deşi au inclusiv consilieri personali angajaţi la cabinetele parlamentare, aceştia nici măcar nu ştiu sau nu doresc să-şi facă publică activitatea pentru care sunt plătiţi din bani publici. Judeţul Constanţa este reprezentat în Parlamentul României de 20 de parlamentari.
La un an de mandat, ziarul „Cuget Liber” vă prezintă activitatea parlamentară aşa cum este ea înregistrată la Camera Deputaţilor sau la Senat.
Aflat la al treilea mandat în Parlamentul României, deputatul Colegiului 1, Gheorghe Dragomir (PNL), a luat cuvântul în plen de 61 de ori, a avut 31 de declaraţii politice şi 13 propuneri legislative iniţiate. Deşi nu organizează conferinţe de presă, deputatul liberal trimite informaţii referitoare la activitatea sa prin comunicate de presă.
Aflat la primul mandat, deputatul Colegiului 1, Mihai Tararache (independent), a avut 12 luări de cuvânt, trei declaraţii politice, 18 propuneri legislative, a adresat două întrebări şi interpelări şi a avut patru moţiuni. Tararache este unul dintre cei mai activi parlamentari, el fiind unul dintre cei care transmite comunicate de presă şi merge la acţiunile organizate prin judeţ.
Deputatul Colegiului 2, Mihai Lupu (PNL), se află la al doilea mandat. El a luat cuvântul în plen de 30 de ori, are 29 de declaraţii politice şi şapte propuneri legislative. Nu organizează conferinţe de presă, însă transmite comunicate de presă.
Deputatul Colegiului 3, Cristina Dumitrache (PSD), se află la al doilea mandat. Ea a avut 14 luări de cuvânt, 13 declaraţii politice, 12 propuneri legislative şi a adresat 13 întrebări şi interpelări. Social-democrata nu organizează conferinţe de presă şi nici nu transmite comunicate de presă.
Deputatul Colegiului 3, Andrei Răzvan Condurăţeanu (PP-DD), se află la primul mandat. El a luat cuvântul în plen de şapte ori, a avut cinci declaraţii politice, 24 de propuneri legislative, a adresat 22 de întrebări şi interpelări şi a iniţiat şase moţiuni. Din cauza stării de sănătate precare, parlamentarul nu se deplasează frecvent în judeţ, însă activitatea sa este făcută cunoscută prin intermediul consilierilor personali. Deputatul Colegiului 4, Radu Babuş (PSD), se află la primul mandat. El a luat cuvântul în plen de şapte ori, a avut trei declaraţii politice, 16 propuneri legislative şi o interpelare. Social-democratul nu a organizat nicio conferinţă de presă şi nici nu transmite comunicate pentru a face publică activitatea sa.
Colegiul 5 al judeţului Constanţa este reprezentat de deputatul Victor Manea (PNL) care se află la primul mandat. Aproape inexistent, despre acesta se poate spune chiar că face de ruşine PNL-ul deoarece nu organizează conferinţe de presă şi nici nu transmite informaţii despre activitatea sa prin intermediul comunicatelor de presă. La o simplă analiză, nici în Camera Deputaţilor nu este foarte activ comparativ cu alţi colegi. 
Astfel, în primul an de mandat, el a luat cuvântul în plen de cinci ori, a făcut două declaraţii politice şi a avut 12 propuneri legislative. Deputatul Colegiului 6, Eduard Martin (PSD), se află la al treilea mandat. El a avut 12 luări de cuvânt, trei declaraţii politice şi cinci propuneri legislative.
La fel ca şi ceilalţi social-democraţi, nici Eduard Martin nu ştie să-şi promoveze activitatea din Parlamentul României. Deputatul Colegiului 7, Mircea Titus Dobre, se află la primul mandat. El a avut 18 luări de cuvânt, nouă declaraţii politice şi 25 de propuneri legislative. Pe parcursul primului an de mandat, el nu a organizat nicio conferinţă şi nici nu a transmis comunicate de presă cu toate că ar avea cu ce să se laude.
Colegiul 8 este reprezentat de Manuela Mitrea (PSD). Ea a luat cuvântul în plen de 36 de ori, a avut 32 de declaraţii politice, a adresat 34 de întrebări şi interpelări şi a iniţiat 10 propuneri legislative. Chiar dacă locuieşte în Bucureşti, Manuela Mitrea este una din persoanele care nu a uitat că a fost trimisă în Parlament de constănţeni, astfel că, activitatea sa se desfăşoară, din când în când, şi în Constanţa. Totodată, consilierii personali ştiu să aducă la cunoştinţa opiniei publice activitatea pe care aceasta o desfăşoară.
De departe, cei mai activi parlamentari pe plan local sunt cei ai Colegiului 9 deoarece, atât Remus Cernea (independent) cât şi Dănuţ Culeţu (Forţa Civică) ştiu să-şi facă publică activitatea, ambii organizând frecvent conferinţe de presă. În ceea ce priveşte activitatea lor parlamentară, Remus Cernea a avut 34 de luări de cuvânt, nouă declaraţii politice, 12 propuneri legislative şi o interpelare. Totodată, Dănuţ Culeţu a luat cuvântul în plen de nouă ori, are şapte declaraţii politice, 27 de propuneri legislative, a adresat 22 de întrebări şi interpelări şi a iniţiat opt moţiuni.
Colegiul 10 are tot doi deputaţi. Cu toate acestea, Mădălin Voicu (PSD) este ca şi inexistent în colegiul său, în timp ce Florin Gheorghe (PDL) îşi face frecvent cunoscută activitatea în Parlament.
Deşi se află la al cincilea mandat în Parlamentul României, ca dovadă că nu are mai nimic de spus, Mădălin Voicu a luat cuvântul în plen doar o singură dată şi a iniţiat 12 propuneri legislative. În schimb, Florin Gheorghe se află la primul mandat. El a avut 39 de luări de cuvânt, 35 de declaraţii politice, 40 de propuneri legislative, 84 de întrebări şi interpelări şi opt moţiuni.
Senatorul Moga nu se dezminte
Senator pe Colegiul 1, aflat la al cincilea mandat liberalul Puiu Haşotti a câştigat, anul trecut, un nou mandat sub umbrela USL. Pe parcursul acestui an de activitate parlamentară, el a avut 13 iniţiative legislative, şase declaraţii politice, cinci întrebări şi interpelări şi 200 de luări de cuvânt în plen. În schimb, acesta nu organizează conferinţe de presă şi nici nu transmite comunicate de presă. Colegiul 2 Senat este reprezentat de doi senatori.
Nicolae Moga se află la al doilea mandat. A fost şi a rămas unul dintre cei mai activi senatori care nu uită să viziteze electoratul care l-a trimis în Parlament. Pe lângă faptul că el merge în teritoriu a mai organizat şi conferinţe de presă. Activitatea sa parlamentară s-a concretizat în nouă iniţiative legislative, noua declaraţii politice, opt întrebări şi interpelări şi 26 de luări de cuvânt în plen. 
Tot în Colegiul 2 Senat, judeţul Constanţa este reprezentat de Marian Vasiliev (PP-DD). În primul an de mandat, el a avut opt iniţiative legislative, trei întrebări şi interpelări şi a luat cuvântul în plen de 11 ori. Întreaga sa activitate este adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul conferinţelor de presă.
Colegiul 3 Senat este reprezentat de Alexandru Mazăre (PSD) aflat la al treilea mandat de parlamentar. El a avut 10 iniţiative legislative, patru interpelări şi a luat cuvântul în plen de opt ori. Nu organizează conferinţe de presă ş nici nu transmite comunicate de presă.
Colegiul 4 Senat are doi senatori. Mircea Banias (PC) se află la al doilea mandat de parlamentar. Deşi activ în primul an de mandat, acum acesta pare că nu mai este atât de interesat pentru a-şi face cunoscută activitatea parlamentară. El are nouă iniţiative legislative, trei întrebări şi interpelări, o declaraţie politică şi a luat cuvântul în plen de şapte ori.
La fel ca aproape toţi ceilalţi parlamentari aflaţi la primul mandat, senatorul Christian Gigi Chiru îşi promovează frecvent activitatea parlamentară prin intermediul conferinţelor dar şi al comunicatelor de presă. El are nouă iniţiative legislative, nouă declaraţii politice, 22 de întrebări şi interpelări şi a luat cuvântul în plen de 23 de ori.

 Cuget Liber

luni, 9 decembrie 2013

Buget de 325.000 de lei pentru cultele din Mangalia, în 2013

Din punct de vedere al cultelor, Mangalia este un oraş cu o largă diversitate religioasă. În municipiu coexistă, de zeci de ani, nouă biserici de rit ortodox, una catolică, o geamie (renovată din temelii, în urmă cu trei ani, cu sprijinul unui sponsor turc), o biserică penticostală şi una baptistă.
Cea mai mare parte a bisericilor ortodoxe – cinci dintre ele – sunt încă în diferite faze de construcţie, deşi clădirea lor a început, în anumite cazuri, de zeci de ani. De exemplu, lucrările de ridicare a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului“, din Cartierul Colonişti, au început înainte de anul 2000 şi, tot în aceeaşi perioadă, a demarat construcţia Bisericii „Sfinţii Mihail şi Gavriil“ de pe strada Rozelor.  În 2005, IPS Teodosie sfinţea viitoarea Biserică „Naşterea Maicii Domnului“, iar în 2008 a fost pusă piatra de temelie la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae“. O altă biserică ortodoxă, aflată în construcţie de ani buni este cea de la Neptun.
Singurele biserici de rit ortodox finalizate în oraş sunt „Sfântul Gheorghe“ (începută în 1915 şi terminată în 1929), „Sfântul Mina“ (un locaş de tip maramureşan, montat, bucată cu bucată, în circa o lună, în primăvara lui 2007) şi Capela Militară „Adormirea Maicii Domnului“, finalizată în 2008 şi sfinţită în prezenţa Arhiepiscopului Tomisului, IPS Teodosie.
 Biserica Penticostală „Speranţa“, mistuită, în 2011, de flăcări
În ceea ce priveşte celelalte culte, trebuie menţionat faptul că, la Mangalia, există cea mai veche geamie din România, ridicată în 1525 în cinstea unui dintre cei mai mari conducători ai Imperiului Otoman din vremea respectivă, Selim al II-lea, de către fiica acestuia, Esmaha. Geamia a fost reabilitată, în 2008, pe banii unui om de afaceri din Turcia, Capa Tunc, care a donat moscheei circa un million de euro. Lucrările de construcţie la Biserica Romano-Catolică „Sfântul Apostol Andrei“ au început în 1993 şi au durat cinci ani, fiind finanţate de Arhiepiscopia Romano Catolică de Bucureşti şi de catre credincioşi. Un efort deosebit în ridicarea bisericii l-a făcut preotul paroh de la acea vreme, părintele Francis Şerban.
Comunitatea baptistă s-a închegat, în această zonă, în jurul anilor 1830, fiind formată din circa 300 de suflete (cei mai mulţi germani refugiaţi din Rusia) şi reprezenta 10% din populaţia de atunci a Mangaliei. Biserica Baptistă „Sfântul Emanuel“, aşa cum există şi astăzi, a fost construită în 1931, confiscată de comunişti şi redobândită în 1998.
Biserica Penticostală „Speranţa“ a primit prima autorizaţie de construcţie în 1993, însă construcţia propriu-zisă a demarat în 1998, când proiectul a şi fost actualizat de actualul pastor, Dorel Toma. În 2011 biserica a fost culcată la pământ de flăcări. Biserica „Speranţa“ este şi în prezent în reconstrucţie.
În ceea ce priveşte fondurile destinate cultelor, în 2013 bugetul alocat bisericilor din urbea noastră este de 325.000 lei. Potrivit oficialilor primăriei, „cei 325.000 de lei au fost repartizaţi astfel: 160.000 au fost către Biserica Neptun, aproape 120.000 la Biserica Sf. Mina, aproape 20.000 la Protoieria Mangalia şi aproximativ 30.000 la Biserica Penticostală“.

editiadesud.ro

Cetatea Callatis, distrusă prin renovare

Primăria Mangalia a încredinţat un contract de 3 milioane de euro pentru restaurarea Cetăţii Callatis, monument din patrimoniul UNESCO, unor firme de casă, în urma unei licitaţii dubioase.
Proiectul „Callatis – istorie la malul Mării Negre“ prevede restaurarea unor monumente de importanţă naţională şi universală, aflate în patrimoniul UNESCO. Este vorba de zidul de nord-vest al Cetăţii Callatis, Basilica Siriană şi mormintele de tip Hypogeu din necropola callatiană. Finanţarea proiectului se face prin Programul Operaţional Regional, bugetul total ridicându-se la 13 milioane de lei. Finanţarea este asigurată din fonduri structurale – 91%, bugetul de stat – 7% şi bugetul local – 2%. Aplicaţia de finanţare a fost depusă în 2010, dar iniţiativa proiectului datează din mandatul edilului Zamfir Iorguş. În 2008 au fost emise primele certificate de urbanism. Tot atunci a fost avizat de Ministerul Culturii studiul de fezabilitate, urmând ca ulterior să fie supus aprobării şi Proiectul Tehnic.
Urgenţă şi nu prea
Deşi părea sortit eşecului în mandatul primarului Claudiu Tusac, proiectul a fost „reanimat“ de actualul edil, Radu Cristian. Municipalitatea a invocat caracterul de intervenţii de urgenţă, pentru a precipita atribuirea contractului, fără ca şi Proiectul Tehnic să aibă avizul obligatoriu al Ministerului Culturii. Însă data întocmirii studiului de fezabilitate (martie 2008) şi a documentaţiei tehnice (noiembrie 2011), precum şi amploarea lucrărilor contrazic caracterul de urgenţă. Primăria Mangalia a explicat extrem de succint de ce proiectul a impus urgenţa. „Termenul de intervenţii de urgenţă a fost invocat de autoritatea contractantă în contextul în care monumentele vizate au nevoie de o conservare şi restaurare adecvate“, se menţionează într-un răspuns al Primăriei Mangalia la o solicitare a ziarului „Adevărul“.
Aviz negativ de la Ministerul Culturii
Proiectul de restaurare a Cetăţii Callatis dispune doar de avizul pentru studiul de fezabilitate, care prevedea obligaţia avizării şi în faza de proiect tehnic. Abia după trei luni de la atribuirea contractului Primăria Mangalia a făcut demersurile legale de avizare. Pentru că documentaţia a fost însă întocmită prost, Ministerul Culturii a respins proiectul. „În forma actuală, proiectul nu poate fi avizat. S-a solicitat revizuirea documentaţiei, conform observaţiilor specialiştilor, precum şi verificarea proiectului din partea unui arheolog şi a unui arhitect din cadrul Ministerului Culturii“, se menţionează într-o adresă a Ministerului Culturii remisă către „Adevărul“.
Cum s-a atribuit contractul
La 17 iunie 2013, Primăria Mangalia a publicat în sistemul de achiziţii publice anunţul pentru contractul de „lucrări de restaurare – conservare, amenajare teren şi organizare şantier“. Termenul de depunere a ofertelor a fost unul foarte scurt, de doar două săptămâni, respectiv 1 iulie 2013. Asta în condiţiile în care autoritatea locală nu a pus la dispoziţia celor interesaţi toate documentele necesare pentru elaborarea ofertelor, printre care chiar Proiectul Tehnic. Ulterior, când au fost furnizate, documentele conţineau o serie de erori. Cu toate acestea, termenul de depunere a fost prelungit doar cu trei zile. Erorile, semnalate de către unul dintre ofertanţi, au fost corectate de Primăria Mangalia chiar înainte de data-limită de depunere a ofertelor. Documentaţia tehnică nu prevedea nici cerinţele de calificare pentru personalul atestat de Ministerul Culturii şi nici obligaţiile antreprenorului în privinţa patrimoniului arheologic care ar fi fost descoperit pe perioada derulării lucrărilor. Documentaţia avea şi alte nereguli. În cazul anumitor materiale, caietul de sarcini nu prevedea, aşa cum cere legea, caracteristicile tehnice ale produselor, ci specifica denumirea comercială şi producătorul. De exemplu, „membrană de hidroizolaţie Saniflex-Schomburg, producător SC Aquafin România SRL“ sau „centrală termică murală Vitopend 100 30 kw+kit de evacuare, producător Viessmann“.
Licitaţie dubioasă
La 3 iulie 2013, unul dintre participanţii la licitaţie a contestat procedura de achiziţie, solicitând fie prelungirea termenului de depunere a ofertelor, fie anularea procedurii. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a stabilit iniţial că cererea este justificată şi a dispus suspendarea licitaţiei. La 19 iulie 2013 însă, printr-o decizie controversată, CNSC s-a răzgândit şi a dispus finalizarea procedurilor de achiziţie, pe motiv că termenul de depunere a contestaţiei a fost tardiv. Suspiciunile de favorizare a firmelor locale s-au adâncit în momentul deschiderii ofertelor. Astfel, singura care a reuşit să-şi adapteze oferta la noile cerinţe ale Primăriei Mangalia a fost, deloc surprinzător, asocierea Ro-Mat Construct – Tomis Research Center.
Abonat la contracte pe bani publici
Ro-Mat Construct este una dintre firmele de casă ale Primăriei Mangalia, abonată de ani buni la contracte pe bani publici. Societatea, patronată de Vasile Costea şi Nicolae Grădinaru, personaje binecunoscute în Constanţa, are ca obiect principal de activitate “comerţul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor de sticlă şi a celor pentru vopsit”, deci, fără nicio legătură cu lucrările de conservare-restaurare. Vasile Costea patronează nu numai Ro-Mat Construct, dar şi firma ABC Val SRL, conexiunile celor două societăţi cu municipalitatea fiind de notorietate. Ambele au primit de la Primăria Mangalia, dar şi de la alte instituţii publice constănţene, contracte în valoare de zeci de milioane de euro. Din portofoliul firmelor lui Costea fac parte lucrări precum reabilitarea lacurilor din zona Neptun-Olimp, înlocuirea bordurilor şi lărgirea drumurilor principale din staţiunea Neptun (Primăria Mangalia), schimbarea conductelor magistrale de apă (RAJA SA), refacerea breşelor din diguri (Administraţia Porturilor Maritime), lucrări de reparaţii (Administraţia Canalelor Navigabile) sau construcţii de cămine pentru studenţi (Universitatea Maritimă Constanţa).
Contracte dubioase
În ianuarie 2011, firma ABC Val SRL a primit de la Consiliul Local Mangalia un contract în valoare de 10 milioane de lei (2,5 milioane de euro), pentru reabilitarea şi ecologizarea lacurilor din zona Neptun-Olimp, lucrări finanţate tot din fonduri europene. Potrivit surselor apropiate afacerii, lucrările făcute de firma lui Vasile Costea nu au fost în regulă, aşa că autoritatea intermediară de finanţare, ADR Sud-Est Brăila, a dispus aplicarea de corecţii financiare. În acelaşi caz s-a sesizat şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
Costuri umflate de până la 800 de ori
Cei care au contestat licitaţia au acuzat, printre altele, supradimensionări importante ale devizelor de costuri, atât pentru materialele de construcţii, cât şi pentru manoperă, de 12 până la 800 de ori. Iată câteva exemple relevante. Pentru realizarea unei pardoseli de marmură şi dale de piatră, montată pe un strat de mortar, pe o suprafaţă de 215 metri pătraţi, au fost trecute 610 tone de ciment. Un calcul simplu arată că pentru respectiva lucrare sunt suficiente doar 27 de tone de ciment. Pentru realizarea a opt uşi simple de interior (16 metri pătraţi), s-au luat în calcul şapte metri cubi de cherestea de stejar. Această cantitate de lemn ar acoperi însă 140 de metri pătraţi.

  adevărul.ro

Preţul gigacaloriei începe să încingă spiritele la Mangalia. Iată reacţia primarului la proiectul “politicianist” al consilierului Foleanu

Consilierul PDL Paul Foleanu a anunţat că a înaintat, în atenţia primarului Mangaliei, Cristian Radu, a secretarului municipiului, Petrina Boiţă şi a Consiliului Local, un proiect de hotărâre ce urmează să fie expus pe ordinea de zi a primei şedinţe din această lună, referitor la micşorarea preţului de furnizare a energiei termice către populaţia oraşului. Potrivit proiectului, preţul gigacaloriei, care la ora actuală este de 295 de lei către populaţie, ar urma să scadă până la 195 de lei, începând cu 1 ianuarie 2014. Proiectul vine în ajutorul populaţiei cu o situaţie materială precară, datorată majorării preţurilor bunurilor de larg consum, a costului combustibililor, dar şi a taxelor şi impozitelor pe 2013. Este vorba despre responsabilitatea pe care noi, consilierii, o avem faţă de cetăţenii care ne-au votat. Sunt sigur că toţi colegii mei din Consiliul Local Mangalia vor achiesa la această decizie, afirmă consilierul local Paul Foleanu. În motivarea proiectului de hotărâre, Paul Foleanu arată că, datorită faptului că Goldterm SA a finalizat racordarea centralelor termice la gaz, preţul se va reduce considerabil, iar efortul bugetar privind diferenţa de preţ nu va fi mai mare pentru Mangalia faţă de anii trecuţi.
În replică la proiectul consilierului PDL, primarul Mangaliei, Cristian Radu, spune că e foarte bine că se lucrează pe acest subiect, dar că vorbim despre o declaraţie politică. Atâta timp cât Goldtherm este firma Consiliului Local Mangalia, iar inclusiv PDL are un membru în Consiliul de Administraţie, nu poate să facă un partid politic un proiect privind preţul gigacaloriei. Cei de la Goldterm lucrează deja la un preţ, la previziuni, ei ştiu ce se poate face. Funcţionăm de 3 zile cu toate centralele pe gaz, nu putem dintr-un birou al unui partid politic să stabilim un preţ. Cum au fost făcute calculele? Si eu vreau să reducem preţul, dar trebuie ca Goldterm să prezinte o situaţie, să dezbatem subiectul, să vedem ce şi cât se poate, a spus primarul Mangaliei, Cristian Radu. Tot referitor la proiectul anunţat de Foleanu, Radu a mai comentat că este un gest politicianist, motivat şi de faptul că se apropie alegerile europarlamentare, iar fiecare partid politic vrea să arate că are iniţiative şi face ceva.

Replica

Centralele termice din Mangalia sunt racordate la reţeaua de gaze naturale

Primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, alături de parlamentarii Nicoale Moga şi Victor Manea, subprefectul Constanţei, Selamet Iucsel şi membri ai Consiliului Local Mangalia, au participat, vineri, la recepţionarea sistemului centralizat de termoficare prin alimentarea cu gaze naturale. Cu această ocazie, edilul oraşului a declarat că în acest moment, toate centralele din oraş sunt alimentate cu gaze naturale. Până la sărbători va fi finalizat întregul sistem de retehnologizare din centrale, iar imediat după aceea, facem calculaţiile necesare şi demersurile la nivelul ANRSC pentru aprobarea reducerii preţului de producţie la gigacalorie, a precizat Cristian Radu. Potrivit acestuia, reprezentanţii municipalităţii fac toate eforturile pentru a reduce preţul facturilor la căldură, către populaţie, încă din această iarnă, în baza aprobărilor din partea instituţiilor statului. De asemenea, primarul a mai spus că în perioada imediat următoare se va face o investiţie pentru branşarea la reţeaua de gaze a şcolilor şi spitalului municipal. Senatorul Nicolae Moga a declarat, la rândul său, că Mangalia a făcut un pas uriaş în ultimul an, întrucât în iarna 2011-2012 oraşul nu avea căldură, iar într-un timp aşa de scurt s-a reuşit soluţionarea problemei şi alimentarea centralelor termice cu gaze naturale. Pentru sprijinul acordat în realizarea acestui proiect, primarul oraşului a ţinut să mulţumească ambasadorului României la Sofia, conducerii Ministerului Economiei, parlamentarilor Nicolae Moga şi Victor Manea, precum şi membrilor CL Mangalia. Cei prezenţi la evenimentul de la Mangalia au vizitat una dintre centralele termice pentru a inspecta modul în care se face alimentarea cu gaze naturale şi noua tehnologie de producţie a gigacaloriei. Cu această ocazie, primarul a mai spus că la nivelul municipalităţii se lucrează la un proiect privind acordarea de subvenţii la încălzire în funcţie de veniturile fiecărei familii.

Replica

Consilierii locali, nostalgici după şedinţele ordinare. Bociog: „Parcă în fiecare şedinţă ni se dă un ultimatum…“

Ca şi în şedinţa anterioară, ţinută în urmă cu o săptămână, o parte a consilierilor locali s-au plâns, astăzi, de faptul că întâlnirile oficiale le sunt anunţate mult prea târziu. Aleşii s-au arătat nemulţumiţi, în special, de faptul că nu au mai ţinut de o bună bucată de vreme o şedinţă ordinară, în timp ce numărul celor „de îndată“ s-a înmulţit îngrijorător: „Eu, personal, am primit de mai multe ori un singur punct pe ordinea de zi, cu o oră înaintea şedinţei, ca să constat că este vorba de mult mai multe proiecte, despre care nu ştiam nimic“, a declarat consilierul PSD Ghiulgiean Membulat. La rândul său, preşedintele de şedinţă, ppdd-istul Dragoş Bociog, şi-a exprimat aceeaşi nemulţumire: „Parcă în fiecare şedinţă ni se dă un ultimatum: este ceva urgent, trebuie să votaţi sau în Mangalia se va întâmpla ceva rău, lăsăm populaţia în frig sau mai ştiu eu… Am ajuns să votam proiecte fără o analiză profundă, vrem să vedem şi noi despre ce este vorba şi de ce ni se cere girul“.
Nemulţumirea  grupului de consilieri locali a venit pe fondul unei notificări a lui Eugen Bola, prefectul judeţului, prin care se atrăgea atenţia asupra ilegalităţii unui proiect de hotărâre mai vechi, în care erau respinşi doi dintre cei cinci membri ai CA-ului Goldterm: Doru Colgiu şi Dragoş Angelescu. După mai bine de o oră de dezbateri, timp în care se ajunsese la situaţia în care propuşii să fie respinşi din nou, locul lor urmând a fi luat de doi supleanţi (dar, în urma verificărilor făcute într-o pauză a şedinţei, s-a anunţat că cei doi şi-au retras intenţia de a deveni membri ai CA), decizia de validare a acestora s-a făcut cu votul a nouă consilieri din cei 11 prezenţi. Lucru perfect valabil, în ciuda Legii 215 (care spune că este nevoie de votul majorităţii consilierilor în funcţie), întrucât, potrivit secretarului primăriei, Petrina Boiţă, există un Regulament al Consiliului Local Mangalia care permite derogarea de la Legea Administraţiei Publice, adică astfel de proiecte pot trece doar cu votul consilierilor prezenţi în sală.
Cei doi consilieri care s-au abţinut la vot au fost Ghiulgiean Membulat şi Bogdan Maganu, restul aleşilor votând „pentru“.

editiadesud.ro

Rectificări de buget, aprobate într-o şedinţă de îndată

Consilierii locali au aprobat, într-o şedinţă de îndată, un proiect de hotărâre privind decontarea navetei personalului didactic cu domiciliul în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea educaţională pentru 2013-2014. Un alt punct de pe ordinea suplimentară a şedinţei a făcut referire la aprobarea rectificării bugetului local pe 2013. Astfel, prin votul consilierilor au fost alocaţi 200.000 Spitalului Municipal Mangalia, pentru capitolul „Învăţământ“ s-au suplimentat 193.000 de lei, pentru „Cultură, recreere şi religie“ – s-a redus suma iniţială cu 223.798 lei. La Asistenţă Socială bugetul a fost suplimentat cu 169.000 de lei, pentru o serie de lucrări la viitorul bloc social de pe strada M.I. Dobrogeanu, rămas nefinalizat din mandatul Tusac.
A mai trecut de votul aleşilor atriburea contractului „Delegarea gestiunii serviciului public de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat în Municipiul Mangalia“. Este vorba de câştigarea licitaţiei de furnizare a agentului termic de către societatea Goldterm SA, după ce procedura a fost reluată de trei ori. Tot pentru Goldterm SA, consilierii au aprobat o rectificare de buget, mai precis un transfer de bani de la capitolul „Reparaţii“ la cel de „Investiţii“ . Potrivit declaraţiei directorul societăţii, cu ajutorul acestor bani s-a realizat trecerea tuturor celor 11 centrale din Mangalia pe gaz. Dan Georgescu a ţinut să precizeze că banii nu provin de la Consiliul Local, ci sunt numai un transfer în cadrul Goldterm SA.

editiadesud.ro

Modernizarea spațiilor comerciale, un alt proiect bifat pe agenda „O SĂ” a Primăriei

Primăria vrea să modernizeze spaţiile comerciale situate la parterul blocurilor, iar, în acest sens, am fost informaţi că se lucrează la întocmirea unui Regulament. Potrivit compartimentului Mass-Media, planul de măsuri vizează „cromatica şi plastica faţadelor, în vederea tratării unitare a unui front stradal. Deoarece Mangalia este un oraş turistic, municipalitatea doreşte să schimbe actualul decor urban. În acest sens, toţi agenţii economici, care deţin spaţii comerciale la parterul blocurior vor fi notificaţi referitor la tratarea faţadelor clădirilor în mod unitar. Conform proiectului iniţiat de administraţia publică locală, în toate zonele oraşului, dar mai ales în cele centrale, unde se află spaţii comerciale, va exista un concept urbanistic unitar, cu aceleaşi elemente de înfrumuseţare a faţadelor”. În baza acestui plan măreţ, promovat în repetate rânduri de autorităţi, fără să fie şi demarat, agenţii economici vor fi obligaţi să amenajeze elementele de finisaj din imediata vecinătate a spaţiului comercial pe care îl deţin. De asemenea, vor trebui să refacă balustradele şi treptele de acces, precum şi firmele luminoase de la intrarea în spaţiul respectiv. Reprezentanţii Primăriei Mangalia mai spun că în aceeaşi notă comună vor fi realizate copertinele care vor fi retractabile, confecţionate din pânză impermeabilă, în tonuri unitare. „Proiectul referitor la cromatica faţadelor va fi implementat, imediat ce va fi adoptat de Consiliul Local Mangalia”, mai precizează compartimentul Mass-Media.
Acesta nu este singurul proiect pentru care am tocit tastatura computerului, alte câteva zeci de inițiative rămânând, din păcate, la stadiul de ”O SĂ”. Este vorba despre înlăturarea maidanezilor de pe străzile Mangaliei și din stațiuni; montarea unor camere video în cartierul MI Dobrogeanu pentru stoparea fenomenului infracțional şi monitorizarea celor certați cu legea; detașarea unei patrule a Poliţiei Locale în Cartierul Coloniști în vederea stopării furturilor din gospodării, iar exemplele ar putea continua.
Proiectul privind modernizarea spațiilor comerciale a mai fost anunțat de câteva ori de însuși arhitectul-șef al Primăriei Mangalia, Răzvan Calotă, care ne-a expus pe teren, dar și la o ședință găzduită de Casa de Cultură „gândirea urbanistică unitară” rezervată nu doar micilor întreprinzători, ci și importanților agenți economici, proprietari de terase, hoteluri sau beach-baruri în stațiuni. Astfel, prin fața ochilor ne-au trecut alei de acces, terase și mobilier stradal sofisticate, confecționate din lemn sau material textil. Deși părea să deschidă o poartă către întinerirea turismului din sudul litoralului, rămas, în defavoarea urbei, cu sechele comuniste, proiectul nu s-a mai pus în practică în vara lui 2013. Pe de o parte agenții economici s-au plâns de  lipsă de timp și bani, iar pe de altă parte Primăria s-a dovedit îngăduitoare vizavi de motivațiile acestora. La fel de maleabilă a fost Primăria și după ce, inițial, a anunțat, imperativ, că în sezonul estival 2013 nu vor exista chioșcuri și tarabe, ci doar construcții estetice grupate în bazare pentru a forma un comerț civilizat, organizat. Timpul a demonstrat că flexibilitatea Primăriei a condus la o înșiruire pestriță de construcții încropite din pal și tablă ce au luat cu asalt inclusiv trotuarele.
Avem, totuşi, speranța că proiecte precum campania de adopție a câinilor comunitari, reabilitarea locurilor de joacă, fluidizarea traficului, plantarea de copaci în locul celor puși la pământ cu lejeritate, construirea unui centru pentru copiii cu nevoi speciale etc. vor deveni realitate.

editiadesud.ro

miercuri, 4 decembrie 2013

Dosarul alegerilor din 2012 se rejudecă. Cum ar putea avea Mangalia doi primari – ce declară Radu şi Iorguş

Circul politic n-are mamă, n-are tată. O demonstrează din plin situaţia de la Mangalia, oraş care s-ar putea confrunta cu ciudata situaţie de a avea, la un moment dat, doi primari în funcţie şi, pentru continuarea frumuseţii, ar putea fi organizate… noi alegeri! Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a dispus retrimiterea spre rejudecare a deciziei dată anterior de Curtea de Apel Bucureşti, de respingere a a acţiunii lui Zanfir Iorguş, aspect care dă fiori actualei administraţii a Mangaliei.
Fostul primar şi deputat, Iorguş, răsuflă astfel uşurat, pentru că i s-a deschis o portiţă spre un nou mandat de primar, în dauna actualului edil, Cristian Radu. ICCJ a admis recursul lui Iorguş, iar Curtea de Apel trebuie s-o ia de la zero cu citaţii, martori, declaraţii şi mormanele de dosare, pentru clarificarea unor alegeri cu cântec, care au speriat pe toată lumea în iunie 2012. Contactat de Replica, Iorguş susţine că nu urmăreşte neapărat obţinerea fotoliului de primar, ci o reparaţie morală. Până acum, s-a judecat numai pe excepţie. Instanţa încă nu a răspuns la întrebarea de ce Biroul Electoral Central a anulat alegerile la Mangalia. Ca atare, Înalta Curte a retrimis dosarul la Curtea de Apel, pentru că trebuie să se judece pe fond, adică să se răspundă la întrebarea de mai sus. Asta e. Vom vedea. În viitor, vedem decizia finală. E bine de clarificat şi aspectul acesta, vizavi de faptul că alegerile s-au anulat, în condiţiile în care ei (USL – n.r.) au organizat alegerile, au reclamat şi BEC a fost suspect încă de la început, prin faptul că a acceptat o reclamaţie a USL, fără să întrebe şi partea cealaltă, să vadă dacă reclamaţia este justificată, adevărată, dacă nu cumva conţine lucruri neadevărate. BEC nu a întrebat şi partea cealaltă, ceea ce este cel puţin suspect, dacă nu chiar, cum să spun eu, ilegal. Să înţeleg că, dacă se reclama că trebuie anulate alegerile pentru că secţiile de votare ar fi luat foc, asta înseamnă că trebuia să accepte fără să se intereseze în realitate, cum a fost? Instituţiile statului, Jandarmerie, Poliţie, tot, au spus că nu au fost evenimente care să necesite reluarea alegerilor şi avem şi adrese din partea lor. Atât. Singurul lucru pe care l-am urmărit prin acest proces, este acela că, măcar din punct de vedere moral, trebuie să se răspundă la aceste întrebări, de ce s-au anulat alegerile şi părţile implicate, cele care au reclamat, să vină cu argumentele necesare. Nu ştiu ce decizie va fi în final, dar nu acesta (obţinerea funcţiei de primar – n.r.) este scopul neapărat al procesului, ci cel puţin, din punct de vedere moral, trebuie o reparaţie, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple niciodată. Aşa cred că e bine. Vom vedea ce spune instanţa, este un aspect mai puţin important pentru mine acum, a declarat Iorguş, pentru Replica. Dacă Iorguş susţine că BEC a fost suspect pe parcursul activităţii sale, Cristian Radu a tranşat problema în instanţă, susţinând excepţionalitatea cauzei prin… completa desfiinţare a BEC şi, ca atare, nu mai poate fi trasă de mânecă. Contactat de Replica de Constanţa, Cristian Radu a declarat: Este vorba de o cauză, iar părţile implicate sau reclamate, mai exact, sunt Partidul Naţional Liberal- Filiala Judeţeană Constanţa, Partidul Social Democrat- Organizaţia Constanţa şi eu, ca persoană fizică. Nu este nimic spectaculos în acest dosar, doar ceva bun de exploatat de presă, a menţionat Radu, care, ulterior, ne-a făcut legătura cu un reprezentant legal şi care, la rândul său, a oferit următoarele lămuriri. S-a judecat numai pe excepţii, printre care şi cea formulată de domnul Radu, prin care s-a încercat clarificarea faptului că BEC nu poate fi parte în dosar, întrucât şi-a încetat activitatea imediat după alegeri. Nu contează ce soluţie va da Curtea de Apel Bucureşti, ci ICCJ va da soluţia finală. De asemenea, nu putem vorbi nici de o investire a domnului Iorguş, pentru că există deja o altă investire a domnului Radu, printr-o hotărâre judecătorească. Nu putem avea două astfel de hotărâri, pentru că am ajunge în situaţia de a avea doi primari şi, cel mai probabil, vor fi noi runde de alegeri. Dar, mai este mult până atunci. Vorbim, în principiu, de doi sau trei ani de judecată. Sunt aproximativ 600 de martori în acest dosar. Vă daţi seama, numai procedura este anevoioasă, probabil mai trece încă un mandat până atunci, a precizat reprezentantul legal. ICCJ a casat joi decizia Curţii de Apel Bucureşti, care a respins acţiunea lui Iorguş şi a trimis-o spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Decizia nr.7470/28.11.2013. Admite recursul declarat de Zanfir Iorguş împotriva Sentinţei nr. 985 din 13 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Irevocabilă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2013, se arată pe site-ul ICCJ. Anterior, pe 13 martie a.c., Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Zanfir Iorguş. În iunie 2012, autoritatea electorală a aprobat contestaţiile depuse de PNL Constanţa, PSD Constanţa şi candidatul independent, Cristian Radu, care au reclamat fraudarea alegerilor de către Iorguş.

 Replica

Lipsa manifestărilor culturale autentice imbecilizează generaţiile de tineri din Mangalia

Litoralul românesc de sud era recunoscut, în urmă cu douăzeci de ani, drept o adevărată Mecca a spectacolelor teatrale şi de revistă şi celor mai recente proiecţii cinematografice estivale. Cu patru grădini de vară – Mangalia, Saturn, Jupiter şi Neptun – şi trei cinematografe – Casa Tineretului, „Pescăruş” şi „Farul” (Casa de Cultură), Mangalia făcea, lejer, concurenţă Constanţei. După Revoluţie, numărul spectacolelor a scăzut, iar cinematografele s-au închis încet, unul câte unul.
Mangalia nu are are teatru. Nici cinematograf. Grădinile de vară, dacă nu sunt acoperite de buruieni, găzduiesc doar show-uri cu manelişti şi şuşe pentru iubitorii de bere şi seminţe de „floare”. De 20 de ani, generaţii după generaţii, copiii Mangaliei,  privaţi de orice formă de cultură adevărată, în faţa televizoarelor, suferă un proces de imbecilizare: micuţi ce nu au văzut nici măcar o singură reprezentaţie a unui teatru de păpuşi, copii ce nu au păşit, vreodată, într-o sală de cinema, adolescenţi plictisiţi de Caragiale sau Alecsandri, pe care îi studiază doar pe hârtie, adulţi care au uitat de Băieşu, Sebastian, Goldoni sau Cehov.
Sala Casei de Cultură este folosită, de ani în şir, pentru „spectacole” politice. În urmă cu câţiva ani, pe scena unde au urcat Mircea Diaconu, Florin Piersic sau Draga Olteanu, s-au dat penibile show-uri cu piţipoance despuiate: Casa de Cultură devenise discotecă. O lovitură în plus a primit-o instituţia în vara lui 2013, când, după 14 ani, una dintre cele mai prestigioase manifestări culturale de la malul mării, Gala „HOP!“, rampă de lansare pentru generaţii de tineri actori, şi-a cerut „transferul“ la Costineşti.
Tot într-o disco-bodegă, plină de cuşti şi lanţuri pentru dansatoare la bară, s-a transformat, pentru o vreme, şi Cinematograful „Pescăruş”. Acum, clădirea zace în paragină, cu ferestrele sparte şi pereţii distruşi. Casa Tineretului, mândria „prinţişorului“ Nicu Ceauşescu, clădită din marmură şi cu o sală de spectacole-simbol al eleganţei şi bunului gust, este acum gazdă de birouri pentru închiriat.
Tatiana Odobescu: „Ne dorim trezirea la viaţă a culturii“
Cum să te miri, atunci, că, în momentul în care vreun impresar aduce spectacole care, în Bucureşti, se joacă cu casa închisă, la Mangalia acestea sunt anulate pentru că nu se vând decât 20-30 de bilete?
Conducerea Complexului Cultural „Callatis”, organism înfiinţat în urmă cu opt luni, spune că va face tot posibilul pentru a trezi la viaţă activitatea culturală de la Mangalia. „Am decis ca, o dată pe lună, să facem un efort şi să aducem, la Casa de Cultură, cel puţin un spectacol de teatru. Vom aduce şi spectacole dedicate micuţilor. Sperăm ca, încet, încet, să readucem viaţa culturală pe făgaşul normal”, ne-a declarat Tatiana Odobescu, directorul Complexului Cultural „Callatis”.
Potrivit reprezentanţilor primăriei, în prezent, atât Grădina de Vară „Farul” din Mangalia şi Cinematograful „Pescăruş” din localitate, cât şi Grădina de Vară din Jupiter se află în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „Româniafilm” (RADEF). Primăria municipiului Mangalia ar fi solicitat în repetate rânduri instituţiei menţionate mai sus, preluarea acestor obiective, recuperarea şi reintroducerea lor în circuitul cultural şi turistic, în conformitate cu prevederile Legii 303/2008 privind cinematografia.
Potrivit unei adrese RADEF înaintate Primăriei Mangalia cu privire la acest aspect, se motivează că „întreaga activitate a regiei este paralizată deoarece organul de conducere, respectiv Consiliul de Administraţie al RADEF „Româniafilm” nu este constituit cu respectarea dispoziţiilor exprese impuse de OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice”. În prezentul document se mai arată că, numai după constituirea în condiţiile legii a noului consiliu de administraţie al regiei, se poate aproba transferul de proprietate al activelor grădini de vară şi cinematografelor aflate în municipiul Mangalia.
„Intenţia municipalităţii este aceea de a introduce aceste trei imobile într-un program consolidat de refacere şi promovare, prin organizarea de evenimente culturale şi recreative, destinate atât locuitorilor oraşului, cât şi turiştilor din sudul litoralului. În urma aprobării de către Parlament a pachetului de legi privind descentralizarea, asumat prin răspundere guvernamentală, se creează premisele urgentării demersurilor privind trecerea cinematografelor şi grădinilor de vară în subordinea autorităţilor locale“, afirmă administraţia locală.
În oraşul în care, după modelul general valabil la nivelul întregii ţări, ne îndreptăm atenţia şi bugetul local către sute de asistaţi social, către acoperirea datoriilor la utilităţi ale unor persoane care nu au muncit în viaţa lor şi nici nu o vor face vreodată, către asfaltări proaste sau doar făcute pe hârtie sau în care finanţăm, lună de lună, tone de gunoaie se va găsi, poate, şi o brumă de bani cu care să se susţină cel puţin o trupă de teatru a talenţilor tineri ai Mangaliei.

editiadesud.ro