Admiterea în liceu se va face pe baza mediei la evaluarea naţională în pondere de 75 la sută, în timp
ce facultăţile nu mai pot ţine cont la admitere de notele din liceu ale
candidaţilor, aceastea fiind doar unele dintre schimbările importante
din Educaţie în 2014.
Începând din 2014, în calcularea mediei de admitere în liceu, media de
la evaluarea naţională va reprezenta 75 la sută, faţă de 50 la sută în
anii trecuţi, scăzând astfel la 25 la sută ponderea notelor din ciclul
gimnazial.
Cursurile la clasa a VIII-a se vor încheia în 13 iunie 2014, iar în
perioada 16-18 iunie va avea loc înscrierea la evaluarea naţională.
Anul 2014 aduce mai pentru prima dată simularea examenului de
bacalaureat pentru elevii clasei a XI-a, introdusă de ministrul
Educaţiei,
Remus Pricopie,
cu speranţa că elevii vor acorda o mai mare atenţie "examenului
maturităţii". Asta după ce, în ultimii ani, tinerii nu au demonstrat
prea mare interes pentru aceste examen, promovabilitatea scăzând
vertigios, după introducerea camerelor de supraveghere din clase.
Tot din 2014, vor avea loc evaluări la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a.
Legea educaţiei naţionale prevede introducerea a trei noi evaluări la
nivel naţional, cu subiecte unice: la finalul claselor a II-a
(scris-citit si matematică), a IV-a (evaluare prin eşantionare la limba
română/ limba maternă - înţelegerea textului scris şi matematică) şi a
VI-a (două probe transdisciplinare: limba română şi limba modernă I,
matematică şi ştiinte). Până în prezent, aceste evaluări s-au făcut în
sistem pilot, pe un eşantion de şcoli.
Tot din 2014 se modifică şi cadrul general privind admiterea în anul I
în învăţământul superior şi nu vor mai fi luate în calcul notele din
liceu. Până acum, luarea în calcul a notelor din liceu era lăsată la
latitudinea organizatorilor examenului de admitere, respectiv a
facultăţilor.
Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior
Mihnea Costoiu
a precizat că universităţile vor putea stabili, pe lângă acest nou
cadru general, criterii specifice pentru admiterea la licenţă, master
sau doctorat. Astfel universităţile pot lua în continuare în calcul, la
admiterea la licenţă, media la bacalaureat sau notele la unele probe din
acest examen.
Un alt act normativ acordă dreptul absolvenţilor învăţământului
profesional să continue studiile liceale la forma de învăţământ cu
frecvenţă. Legea educaţiei naţionale acorda posibilitatea absolvenţilor
învăţământului profesional, care promovau examenul de certificare a
calificării profesionale, să urmeze cursurile învăţământului liceal doar
la forma cu frecvenţă redusă.
Elevii din învăţământul profesional beneficiază şi ei de tarif redus
cu 50 la sută pentru transportul local în comun, după ce reducerea era
acordată doar pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal.
De asemenea, a fost extins sprijinul financiar acordat elevilor din
mediul rural pentru continuarea studiilor liceale şi la elevii din
mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.
Din 2014, cadrele didactice netitulare calificate care obţin la
concursul naţional unic de titularizare cel puţin nota 7, având astfel
posibilitatea să ocupe un post de titular, au posibilitatea să facă
acest lucru în şase ani. Până în prezent rezultatul la concursul de
titularizare era valabil doar trei ani, iar concursul trebuia susţinut
din nou dacă nu erau disponibile posturi în acest interval, iar anterior
candidaţii trebuiau să susţină concursul an de an dacă nu obţineau şi
post în urma promovării cu minim 7.
În învăţământul superior vor fi aplicate noi măsuri ce privesc
finanţarea pe baza indicatorilor de calitate, şi nu pe baza ierarhizării
şi clasificării universităţilor, şi creşterea rolului Consiliului
Naţional al Rectorilor, care devine, prin lege, partener de dialog
social al Ministerului Educaţiei.
Totodată, se introduc modalităţi suplimentare de alocare a fondurilor
către universităţi, dându-se posibilitatea agenţilor economici şi
institutelor de cercetare să finanţeze studiile de doctorat.
De asemenea, s-a asigurat cadrul legal pentru ca specialişti din diverse
domenii de activitate să ocupe funcţii didactice de predare, având
statutul de cadru didactic asociat invitat.
Printre schimbările anunţate anul trecut se numără şi impunerea
unei medii minime, de 5, pentru admiterea la liceu, începând din 2015.
Anunţul a fost făcut, la prezentarea bilanţului anului şcolar 2012-3013,
de ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, care a precizat că intervalul
de doi ani până la intrarea în vigoare a reglementării este necesar
pentru pregătirea acesteia.
Evaluarea naţională, admiterea la liceu şi bacalaureatul vor fi date,
din 2019, după modelul testelor PISA, respectiv cel de
interdisciplinaritate, potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 2013 care
modifică Legea educaţiei.
Una dintre modificări reglementează calendarul de introducere a noilor
forme ale examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi
bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a,
respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015 - 2016.
"În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă,
pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013 -
2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii
următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea
evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar
în curs (2013 - 2014), evaluări care sunt concepute după modelul
testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se
pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011
(a educaţiei naţionale, n.r.)", a spus ministrul Remus Pricopie.
PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de
către ţările participante. România participă la aceste testări din
2000. Ultima testare PISA, de pildă, a conţinut atât itemi ce vizează
competenţele de matematică şi rezolvare de probleme în situaţii
autentice ce pot fi întâlnite în viaţa adultă (în pondere de 75 la
sută), cât şi de citire sau lectură (15 la sută) şi ştiinţe (10 la
sută).
Elevii români se află pe locul 45 din 65 de ţări în urma testului PISA
din 2012, rezultatele obţinute de ei fiind sub media mondială la toate
cele trei domenii evaluate, respectiv matematică, citire/lectură şi
ştiinţe, potrivit informaţiilor date publicităţii la începutul lunii
decembrie.
La testul PISA din 2009, România a ocupat locul 49 din 65 de ţări participante, iar în 2006 a fost pe poziţia 47 din 57.
mediafax.ro