joi, 10 iulie 2014

Reabilitarea litoralului românesc se face cu un acord de mediu expirat. Olandezii demolează ilegal Constanţa

Acordul de mediu existent la dosarul lucrărilor de 100 de milioane de euro pentru reabilitarea plajelor din zona municipiului Constanţa este unul fără nici un fel de legătură cu actualul stadiu al proiectului, fiind acordat de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Constanţa doar pentru faza de Studiu de Fezabilitate (SF), în 2012.

Aşa cum arătam în ediţia de ieri a cotidianului Replica, de circa două săptămâni, constănţenii care locuiesc în cartierul Faleză Nord pot admira de la ferestrele locuinţelor lucrările hidrotehnice care se desfăşoară în imediata vecinătate a plajelor, la aproximativ o sută de metri în larg. Este vorba despre utilajele companiei olandeze Van Oord, care forează, sapă, toarnă piatră şi nisip într-o veselie, şi ziua, dar şi noaptea. Lucrările începute la sfârşitul lunii iunie fac parte din amplul proiect privind reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre, pentru care Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL, instituţie condusă de George Papari) va plăti peste 400 de milioane de lei (aproape 95 milioane de euro), bani proveniţi din fonduri europene. Contractul a fost atribuit în urmă cu un an de zile, în iulie 2013, asocierilor formate din Porr Bau GmbH- Franco Giuseppe SRL- Dinamica SRL, pentru protecţia şi reabilitarea zonei sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa, respectiv Van Oord Dredging and Marine Contractors BV- Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti SA pentru lucrări similare în zonele Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord.

Ce ar fi trebuit să se întâmple şi cum stau lucrurile

În mod normal şi legal, pentru etapa actuală, în care antreprenorul olandez Van Oord, în asociere cu Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti SA, efectuează deja operaţiuni hidrotehnice ample, în dreptul zonei Faleză Nord, din municipiul Constanţa, trebuia un acord de mediu actualizat. Avizele trebuiau să ia în calcul întregul impact al lucrărilor, precum şi măsurile care urmau a fi luate pentru refacerea biosistemului acvatic din această zonă, fiind evident faptul că forajele, săpăturile, turnarea de pietriş, nisip şi alte materiale în apropierea plajei din Constanţa distrug complet fauna şi flora marină din zonă. Din considerente ştiute doar de către cei de la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogrea Litoral (ABADL), s-a decis însă la trecerea directă la schimbarea reliefului maritim din proximitatea plajelor Constanţei, doar pe baza acordului de mediu preliminar, din stadiul de SF al proiectului, fără actualizarea acestuia la condiţiile de şantier propriu-zis. Potrivit informaţiilor noastre, conducerea ABADL a dat undă verde olandezilor de la Van Oord pentru demararea lucrărilor, fără a se mai solicita şi acordul de mediu aferent, în ideea de a respecta termenii în funcţie de care se face plata de către UE, principalul finanţator al proiectului de reabilitare a litoralului românesc. Potrivit unui raport referitor la situaţia descrisă anterior, acordul de mediu mai sus menţionat nu poate fi utilizat în forma sa actuală şi este necesar ca titularul proiectului, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, în conformitate cu legislaţia în vigoare, să notifice în scris autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă, asupra modificărilor survenite în cadrul proiectului şi să oblige antreprenorii câştigători ai licitaţiei să întreprindă toate demersurile pentru a-i obliga să solicite avizele, acordurile etc. în baza proiectelor tehnice realizate (...). În aceste condiţii, olandezii au trecut la capitolul alte cheltuieli şi oarece foloase materiale scurse înspre şefii ABADL, tocmai pentru a fi siguri că primesc banii europeni alocaţi proiectului. De altfel, se cam ştie că absolut toate marile companii, fie ele din Europa sau SUA, au trecute în bugetele anuale o scţiune specială pentru micile atenţii ce trebuie date autorităţilor din statele în care au lucrări, în caz contrar apărând tot felul de şicane legate de legislaţie, autorizaţii etc. Exemplele în acest sens sunt numeroase, iar România nu face excepţie din peisaj, chit că în discuţie sunt companii olandeze sau germane, care dau atenţii politicienilor mioritici, adică chiar reprezentanţii acelor state care se manifestă cel mai vocal împotriva corupţiei din ţara noastră.

Vom reveni, în ediţiile următoare, cu detalii şi, în măsura în care instituţiile abilitate vor reacţiona, cu puncte de vedere din partea acestora.

Replica

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu