Deşi din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice România stă
mai bine decât a stat vreodată şi cel mai bine din Europa, dezvoltarea
ţării pe termen lung este ameninţată, avertizează Valentin Lazea,
economist-şef al BNR. Declinul investiţiilor de capital, demografiei şi
productivităţii nu poate fi contracarat decât prin reforme structurale
absolut obligatorii.
Nu avem scăpare! Dacă vrem să păstrăm şansa de dezvoltare a ţării şi
să obţinem un ritm de creştere crescut avem de luat măsuri cu efect pe
termen lung, iar acestea sunt obligatorii, spune Valentin Lazea,
economist-şef al Băncii Naţionale a României. El a avertizat că economia
nu arată nici pe departe atât de bine precum o arată indicatorii
macroeconomici. Din punctul de vedere al criteriilor nominale, România
nicicând nu a arătat mai bine şi marcând zece puncte din unsprezece stă
chiar cel mai bine dintre toate cele 28 de ţări din Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, sunt o mulţime de lucruri de făcut pentru economia
reală şi convergenţa reală cu ţările industrializate din UE, a afirmat
oficialul BNR în cadrul Forumului pentru industria pensiilor din Europa
Centrală şi de Est, organizat astăzi la Bucureşti.
Cu o inflaţie de 1,1% şi probabil sub ţinta băncii centrale până în a
doua jumătate a anului 2016, cu un curs de schimb stabilizat, cu rate
de dobândă stabile pe termen lung, cu deficit bugetar redus şi datorie
publică sustenabilă la 40,1% din Produsul Intern Brut, România
îndeplineşte toate criteriile de la Maastricht. Creşterea economică
pentru anul în curs este prognozată să depăşească marginal 3%, deficitul
de cont curent la -0,8% din PIB este în echilibru. Nu trebuie, însă, să
cădem în adormire!
Privind la scăderea investiţiilor din groapa demografică…
De unde îngrijorarea economistului-şef al BNR? Potenţialul de
creştere al economiei s-a contractat post-criză ajungând la un nivel
pentru o rată de majorare a PIB de 2-2,5%. Explicaţia pentru acest lucru
ar fi că toţi cei trei factori care contribuie la avansul economic,
capitalul, demografia şi productivitatea sunt în declin. Investiţiile
străine directe, deşi şi-au revenit în ultimii ani, sunt departe de
nivelurile de 8-9 miliarde euro pe an din 2006-2008. Forţa de muncă ce
devine activă în anii 2014-2018 este încă şi mai mică decât cea care a
devenit aptă de muncă în anii 2009-2013, şi cu o treime mai redusă decât
generaţia care a asigurat boom-ul din anii 2004-2008.
„Nu putem obţine o creştere economică de 5% pe an cu actuala pregătire a forţei de muncă”
Acestor neajunsuri nu ne putem adresa decât cu reforme structurale.
Setul de măsuri este acelaşi fie că obiectivul este creşterea economică,
adoptarea euro sau randamente bune pentru fondurile de pensii, spune
Lazea. El a salutat ca o măsură în sensul ajutării întineririi
populaţiei majorarea recentă a alocaţilor pentru copii, însă viitor va
fi nevoie de programe care să ajute românii plecaţi peste graniţă să se
întoarcă acasă sau care chiar să încurajeze imigraţia.
Depotrivă agenţiile guvernamentale şi alte instituţii ale statului
trebuie să găsească programe care să sporească productivitatea, să
mărească intensitatea energetică, utilizarea eficientă a terenurilor
agricole, să stimuleze educaţia şi alfabetizarea tehnologică. O creştere
economică de 5% pe an nu poate fi obţinută cu actuala pregătire a
forţei de muncă, a conchis economistul-şef al Băncii Naţionale.
capital.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu