duminică, 27 septembrie 2015

Donație de echipamente medicale pentru Secția de Recuperări a Spitalului Municipal Mangalia

Spitalul Municipal Mangalia a primit zilele acestea o donație importantă constând în echipamente medicale, din partea Fundației Motivation România. Organizația a donat Secției de Recuperări Traumatisme Vertebro Medulare Neuro Motorii a spitalului, 4 scaune rulante de ultimă generație, 3 dispozitive pentru toaletă, adaptate special pentru cei cu dizabilități, precum și diverse consumabile de uz medical, specifice nevoilor acestora. Aceste echipamente sunt destinate persoanelor cu dizabilități motorii, care sunt internate aici.  Pacienții Spitalului se declară încântați de donație, mai ales pentru scaunele rulante. Costurile pentru un astfel de scaun sunt extrem de ridicate, iar cei mai mulți dintre aceștia nu își pot permite o asemenea achiziție. Reprezentanții spitalului țin să mulțumească în mod deosebit celor de la Motivation România pentru sprijinul constant acordat pacienților de la Secția de Recuperări. Fundația a fost înființată în 1995 pentru a veni în sprijinul copiilor și adulților cu dizabilități din România, fiind un colaborator permanent al Spitalului din Mangalia.
                            Biroul de presă

Cristian Radu: „Tema refugiaților – exploatată politic, la Mangalia“

Primarul Mangaliei, Radu Cristian, a declarat, vineri, că tema refugiaților care ar trebui să ajungă, ipotetic, în sudul litoralului a fost interpretată greșit și tendențions de unii politicieni locali, care au exagerat și au dezinformat populația, din considerente pur electorale. “A fost vorba doar de o adresă de la autoritățile statului, prin care ni se solicita să identificăm un spațiu adecvat, ca măsură preventivă. Ca primar, era datoria mea să dau curs acestei cereri. Dar nu s-a spus, niciun moment, că ar fi vreun refugiat pe drum spre Mangalia. Vreau să liniștesc cetățenii orașului, că nu vine niciun sirian să le ia casa, așa cum, greșit, au afirmat unii aleși locali”, a explicat Radu Cristian. El a făcut apel către politicienii din Mangalia “să renunțe la intoxicări și la remarci negative la adresa musulmanilor”. Primarul Mangaliei a subliniat că în orașul pe care îl administrează există o mare comunitate musulmană, iar conviețiurea inter-etnică este un exemplu pentru întreaga țară.

editiadesud.ro

Cupa de Toamnă la Herghelia Mangalia

ARENA EQCVESTRIA, cu susţinerea Direcţiei de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor organizează duminică, 27 septembrie, cea de a doua reuniune hipică de la Hipodromul Mangalia. Evenimentul va începe  13.00 şi va purta numele de Cupa Toamnei. Cu aceasta ocazie, la Hipodrom vor avea loc trei reuniuni de trap, pe distanţa de 1600 de metri şi doua curse de galop, una de pursânge arab pe distanţa de 1400 de metri, alta de pursânge englez pe distanţa de 1600 de metri.
Vor fi prezenţi la manifestare concurenţi din România, Franţa şi Bulgaria.
Reamintim că, la Hipodromul Mangalia sunt organizate curse hipice de trap şi de gallop, la un interval de două saptămâni.

editiadesud.ro

Pelerinaj autumnal la Dobrici

Comunicat

 Dobriciul din țara prietenă, Bulgaria, ar trebui să aibă statutul oficial de loc pentru pelerinaj.
Încărcătura de miracol i-ar da-o, în primul rând, aura de istoricitate, de care, din plin, beneficiază ținuturile acestea, mult binecuvântate de divinitate, cutreierate, în lung și-n lat, de tot soiul de popoare prinse în ciclurile unor migrații, în care timpul pare a se pierde în el însuși, prin autodevorare. (Precum Cronos mușcând din propriul trup, ca într-o celebră imagine barbiliană, cu Nastratin Hogea în caicul său, ce curgea odată cu apa întrebărilor fără de răspuns!)
În al doilea rând, ar fi miracolul botezului, prin care mesajul de „bine” (bg. „dobre”) avea să-l ducă, „în vremi departe duse”, un conducător viteaz cu nume predestinat, Dobrici (1348-1386), cel care avea să calce pe urmele altui mare strateg, Burebista (82-44 a. Chr.), unificatorul triburilor din marele său imperiu trac. Să te identifici, în viață (ex. Petersburg) sau după moarte (Alexandria, Adrianopol), cu o localitate, ținut, țară (Columbia) sau chiar continent (America) este un element de alchimie celestă. Or, Dobrotici a lăsat pentru nemurire numele său acestei așezări multimilenare, dar și „Țării dintre Dunăre și mare”, Dobrogea.
În al treilea rând, Dobriciul simbolizează, deopotrivă, laurii unor victorii, dar și suprema suferință a îngenuncherilor, până la îngemănarea cu huma.
Devenită, de acum, o adevărată tradiție, depunerea unei coroane de flori de către membrii și simpatizanții „Cultului Eroilor” a antrenat, deopotrivă reprezentanți ai Subfilialei Mangalia a Asociației Naționale CULTUL EROILOR „Regina Maria”, ai proaspetei asociații „Cultul Eroilor” Mangalia, ai Primăriei municipiului nostru și, desigur, ai unor asociații și formațiuni apolitice, precum Filiala Mangalia a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, ai Ansamblului Folcloric „Litoral”, ai unor instituții școlare etc.
La rugămintea noastră, au răspuns cu multă bunăvoință, reprezentanți ai mass-mediei locale, Georgescu Ruxandra, Rugea Ionel și Șerban George. Din păcate, însă, am fost lipsiți de prezența atât de caldă a veteranilor de război, precum și de cea membrilor Ligii Navale sau de cea a reprezentanților etniilor turco-tătare, dată fiind sărbătoarea Bairamului.
Cu un trecut străvechi, orașul Dobrici de astăzi (115. 00 locuitori) nu și-a pierdut nicidecum identitatea de-a lungul vremurilor de restriște, în ciuda schimbării numelui.
Datând de pe vremea tracilor (sec. IV-III a. Chr.), așezarea a cunoscut o înflorire deosebită în perioada lui Burebista și în cea bizantină, loviturile nemiloase ale unor populații migratoare, (slavii, apoi, bulgarii lui Asparuh, sec. VII sau pecenegii sec. XI și, din sec. la XV-lea, lunga ocupație otomană. Iată că turcii, după ce l-au pustiit, la început de secol XV, l-au reînființat, circa un secol mai târziu, schimbându-i numele din Dobrici în Hacıoğlu Pazarcık, având acest nume până în 1882, după Războiul de Independență, când a revenit la denumirea Dobrici. Odată cu intrarea Cadrilaterului în componența statului roman, după al II-lea Război Balcanic, se va numi Bazargic, revenind la denumirea de Dobrici, pe perioada ocupației bulgare (1916-1918), apoi, iarăși Bazargic, ca oraș românesc, și, după retrocedarea Cadrilaterului, în urma Tratatului de la Craiova, din 6 septembrie 1940, se va numi, din nou, Dobrici, odată cu intrarea armatei bulgare în oraș și fixarea noii administrații. Odiseea toponomasticii nu se va opri aici, întrucât, după Al Doilea Război Mondial, în 1945, va căpăta numele unui general sovietic, Tolbuhin, și, în sfârșit, după 1991, va reveni la numele vechi, actualul Dobrici.
„Cimitirul de Onoare” din orașul Dobrici a avut și el istoria sa zbuciumată, fiind deseori lăsat în paragină. Abia în ultimii 10 ani, prin eforturile commune ale bulgarilor și românilor, în mod deosebit a președintelui Filialei Constanța a Asociației Naționale CULTUL EROILOR „Regina Maria”, dl col (r) Remus Macovei, s-a reamenajat incinta acestui lăcaș al celor căzuți în sângeroasele lupte din primele zile ale lui septembrie 1916, aflându-și odihna de veci circa 3.000 de militari români, bulgari, germani, turci, ruși, sârbi. Steagurile celor șase națiuni veghează la căpătâiul lor, din păcate multe dintre morminte purtînd inscripția „Soldat necunoscut”.
Sărbătoarea orașului Dobrici a fost marcată, în mod deosebit, în acest an, de împlinirea a 75 de ani de la revenireal lui la patria-mamă, Bulgaria.
Festivitățile zilei de 25 septembrie au început, în Cimitirul de Onoare, ca și în ceilalți ani, la orele 9,00, cu un ceremonial militar și religios. În afara localnicilor, au participat și numeroși bulgari, veniți din alte părți ale țării, rude ale celor decedați, dar și delegații străine ale unor țări combatante în primul conflict mondial. Câțiva veterani de război au onorat cu prezența lor această sărbătoare, dominate de cadre militare în rezervă și retragere, dar și de reprezentanții administrației locale și ai unor asociații și formațiuni politice.
Fanfara Marinei Militare a deschis programul, cu darea onorului comandantului garnizoanei Dobrici, după care a urmat slujba religioasă de pomenire a morților. Prezentatorul a menționat, la microfon, numele unor participanți sau ale unor delegații, printer care și cele din Constanța și Mangalia.
Discursul reprezentantei autoirtăților locale (primar fiind doamna Detelina Nicolov) a amplificat starea de emoție a asistenței, întrucât au fost trecute în revistă momentele din istoria atât de zbuciumată a poporului bulgar, încorporând-o, cum este și firesc, pe cea a localității Dobrici. Astfel, luptele din primele zile ale lunii septembrie 1916, din zona Dobrici-Silistra-Tutrakan (Turtucaia) au însemnat și recunoașterea vitejiei unei armate ce-și dovedise deja calitățile în Primul Război Balcanic. O clipă de nouă glorie, o clipă de „oră astrală” a unui popor mult încercat de către destin.
A urmat, apoi, depunerea coroanelor și a buchetelor de flori.
Odată încheiată festivitatea de sărbătorire a acestui eveniment, „praznicul” („sărbătoare”, în limba bulgară), membrii delegației noastre nu    s-au putut despărți, ca și în precedenții doi ani, de acest lăcaș al eroilor, fără a fixa, cu aparatele de fotografiat și camerele de luat vederi, clipe de neuitat, la monument, la steaguri, la capela cimitirului și, desigur, la muzeul „Cimitirului de Onoare”, unde exponatele (arme din primul Război Mondial, decorații, scrisori, brevet, publicații, cărții, planșe, hărți, fotografii etc.) se constituie ele însele în obiecte magice ale trăirilor unor clipe de neuitat.
Cum cartea de impresii era deschisă, am răsfoit-o înfrigurați, pentru a redescoperi versurile, scrise în urmă cu doi ani, despre „Cimitirul din Dobrici”, al căror conținut este suficient de sugestiv pentru starea sufletească prin care treceam:
Cine,oare, tulbură somnul
celor îngemănați cu glia?

Să fie pasul nostru,
ce abia atinge solul?

   O, Doamne, dă-mi
foșnetul moale al aripilor de îngeri,
spre a le mângâia crucile
Ccescute din pământ!

Tu, cunoscutule,
tu, necunoscutule,
țineți-vă de mână, dincolo,
în lumea umbrelor
și dați, o, dați
moneda trecerii
unui luntraș tăcut,
cu pecetea muțeniei,
de atâta venerație!

Ali, Johan, Ivan sau Ion,
egali în fața aceluiași Dumnezeu,
despuiați de păcatul uciderii
între voi, oamenii,
cât de strâns v-ați topit
într-o caldă și chtonică îmbrățișare,
încât Timpul,
Marel, Veșnicul,
se prosternează cu sfială
înainte-vă!
Emil-Corneliu Ninu
editiadesud.ro

duminică, 20 septembrie 2015

Herghelia Mangalia a redevenit o atracţie turistică a sudului litoralului

Herghelia Mangalia, vestită în sud-estul Europei, pepinieră de pur-sânge arabi, aşteaptă, în fiecare zi, de la primele ore ale dimineţii şi până seara târziu, turiştii, dar şi localnicii care doresc să viziteze padocurile şi să admire unii dintre cei mai frumoşi cai din sud estul Europei. Tot aici, cei ce vor să pătrundă tainele echitaţiei o pot face alături de profesori bine instruiţi, pe pur sânge arabi.
Herghelia Mangalia a fost inaugurată pe 5 octombrie 1928. Popularea cu cai pur sânge arabi a hergheliei de la Mangalia, a fost semnată, prin decret regal, de Regele Ferdinand, în 1926 şi a devenit operaţional doi ani mai târziu.
Primii cai au fost aduşi la Mangalia de la Herghelia Jegălia. Pur sânge arabii de aici fuseseră aduşi din Ungaria, de la Babolna, drept pradă de război, după ce trupele româneşti au alungat guvernul comunist instaurat de Bela Kun, în 1919. Caii din Ungaria fuseseră cumpăraţi de la beduini din Siria, Iran şi Irak, de către armata imperială.
În prezent, la herghelie sunt găzduiţi 264 pur sânge arabi, dintre care 21 de mânji din „generaţia“ 2015, care urmează ca, în scurt timp, să fie separaţi de mamele lor. Pe lângă animalele scoase la vânzare, herghelia are şi un „lot“ special, de numai nouă exemplare, a căror valoare este „inestimabilă“, după cum afirmă şeful unităţii, Constantin Ancuţa. Aceştia sunt armăsarii de prăsilă, pur sânge arabi ai căror strămoşi au „întemeiat“ Herghelia Mangalia şi care perpetuează cele şapte linii iniţiale – Siglavy Bagdady (adus de la Herghelia Rădăuţi), El Iman („linie“ egipteană adusă din Germania), Ibn Galal („linie“ egipteană adusă din Ungaria – Germania), Cygaj („linie“ poloneză), Gazal („linie“ ungurească), Mersuch („linie“ ungurească), Nedjari („linii“ franceze şi poloneze).

După ce te plimbă, calul vrea să te ţină minte
Ora de echitaţie începe simplu: îngrijitorul calului şi cel ce vă va fi profesor vă învaţă, mai întâi, că animalul vă este un prieten, pentru că exemplarele selectate pentru călărie sunt dintre cele mai blânde. Urcatul pe cal nu e lucru uşor, deşi, la prima vedere, aşa pare. Însă, o dată aflat în şa, nu mai trebuie să vă temeţi de nimic. Îngrijitorii hergheliei spun că un cal nu ar face rău niciodată omului. După ce te plimbă, este politicos să cobori şi să mângâi calul, pentru că aşa te va „simţi“, iar data viitoare te va recunoaşte.
Zona de echitaţie este destul de restrânsă, dar asta pentru cei abia iniţiaţi în tainele călăriei. „Veteranii“, cei ce au urcat în şa de multe ori, pot opta şi pentru o plimbare la malul mării îndeosebi seara, când, la apus, mersul pe cal devine o experienţă de neuitat. În cazul în care vă mulţumiţi cu o plimbare prin herghelie, trebuie să vizitaţi, neapărat, atât padocul iepelor cu mânji – cei „mici“ sunt, prin ei înşişi, un adevărat spectacol – dar şi grajdurile cailor de prăsilă, cei mai frumoşi şi mai nepreţuiţi armăsari ai rasei din ţara noastră.
O oră de echitaţie costă 80 de lei, însă, dacă vă decideţi să pătrundeţi mai adânc tainele călăriei o puteţi face printr-un abonament de şapte ore. Anul acesta, spre bucuria celor de la Herghelie, a adus un suflu nou unităţii, un număr record de turişti şi localnici, în special copii, trecându-i pragul: „Ne bucurăm că, vara aceasta, am redevenit o atracţie pentru copiii din taberele de pe litoral. Au venit atât micuţi preşcolari, cât şi liceeni şi studenţi din ţară. Cum vremea este extrem de favorabilă şi la ora actuală, aşteptăm pe toţi cei ce doresc să viziteze Herghelia sau chiar să călărească, în fiecare zi, între orele 8.00-13.00 şi 15.00-17.30“, ne mai spune Constantin Ancuţa.
Pur sânge arabul, mină de aur pentru pensiuni
„Pur sânge arabul de la Mangalia, cal cu talie destul de mică, este foarte uşor de îngrijit, consumă puţină hrană şi este destul de rezistent. E un cal mic, agreabil, rezistent, cu un temperament relativ plăcut, clădit special pentru echitaţie şi sporturi ecvestre – este campion la galop, la anduranţă şi la sărituri peste obstacole de 1,5 metri. În ultimii ani, arabul este căutat şi de proprietarii de pensiuni, fie că vorbim despre cele de la munte sau de cele de la mare. În zilele ploioase mai ales, o plimbare în aer liber pe un pur sânge este o adevărată „mină de aur“ pentru aceste pensiuni“, ne spune Constantin Ancuţa, directorul hergheliei Mangalia.
Un cal bine îngrijit poate ajunge, de obicei, la 30 de ani de viaţă. Dar “recordman“-ul de vârsta de la Heghelia Mangalia a fost un Nedjari, armăsarul Regelui Mihai, care a murit la „venerabila“ vârstă de 34 de ani, în 1946. Pur-sânge arabii din Mangalia sunt vedetele incontestabile ale mai multor filme româneşti, turnate şi la malul mării – unul dintre acestea fiind „Mihai Viteazul“, al regretatului Sergiu Nicolaescu. De altfel, regizorul a fost, până la moartea sa, unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai valorii cailor de la Mangalia.
Herghelia Mangalia este parte a Regiei Naţionale a Pădurilor, prin Direcţia de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor Bucureşti. La ora actuală, la crescătoria de pur sânge arab de la malul mării se efectuează lucrări de întreţinere şi de pregătire de iernat: zugrăveli, reparaţii minore, montarea ferestrelor la graduri etc.

editiadesud.ro

Ţigarete ascunse în bagaje, descoperite de poliţiştii de frontieră

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au identificat în P.T.F. Vama Veche două persoane de sex feminin, care intenţionau să introducă în ţară 70 de pachete cu ţigarete netimbrate, fără documente justificative.
În data de 17.09.2015, în jurul orei 09.30, în P.T.F. Vama Veche, judeţul Constanţa s-au prezentat pentru controlul de frontieră două persoane de sex feminin, în vârstă de 50 respectiv 31 de ani, avand cetăţenie română, care călătoreau cu un autocar ce efectuează curse regulate pe ruta Turcia – România.
În bagajele personale ale acestora au fost descoperite, ascunse şi nedeclarate, 70 de pachete cu ţigarete netimbrate.
Persoanele în cauză, domiciliate pe raza judeţului Constanţa, au declarat că au achiziţionat ţigaretele din Turciei.
Poliţiştii de frontieră au ridicat în vederea confiscării cantitatea de ţigarete, în valoare de aproximativ 700 lei, iar persoanelor în cauză le-au fost întocmite lucrări penale pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 270, alin. 3 coroborat cu art. 274 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal.

editiadesud.ro

Radu Cristian cere continuarea investiţiilor în trama stradală din staţiuni

Comunicat de presă
  Primarul Mangaliei, Radu Cristian, a participat, joi, la seminarul “Bursa de turism litoral”, organizat în staţiunea Venus, de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). În cadrul discuţiilor, edilul a vorbit despre activitatea curentă şi proiectele pe termen mediu şi lung pe care municipalitatea le are în privinţa modernizării staţiunilor din sudul litoralului. “Avem în derulare proiecte de reabilitare a falezelor, cu bani europeni. Lucrăm la Neptun, unde se va schimba total zona <La steaguri>, iar în curând vom începe tronsonul Mangalia-Saturn. Obiectivul nostru este să avem o faleză pietonală, de 9 km, pe întreaga distanţă dintre Mangalia şi Olimp”, a explicat Radu Cristian. El a mai spus că face demersuri la instituţiile centrale ale statului pentru reluarea programelor de reabilitare a tramei stradale în staţiuni. “Staţiunile din sudul litoralului revin încet, dar sigur, în preferinţele românilor. Avem investiţii noi, hoteluri de 4 şi 5 stele, noi oportunităţi de petrecere a timpului liber şi un amplu program de evenimente estivale, concerte şi festivaluri care, în această vară, au adus pe plajele Mangaliei sute de mii de turişti”, a completat primarul. El a spus că încă mai sunt multe de făcut, în special în privinţa administrării domeniului public şi comerţului stradal. “Nu putem avea pretenţii de turism civilizat, european, cu tarabe pe nisip şi plaje neîngrijite. De aceea, consider că ar fi bine ca plajele să revină în administrarea Primăriilor. Numai aşa vom putea încuraja investiţiile în agrementul de sezon”, a afirmat Radu Cristian, în discuţiile cu operatorii de turism din sudul litoralului. În privinţa clădirilor abandonate din staţiuni, edilul a atras atenţia că Primăria va aplica prevederilor noului Cod Fiscal, astfel încât să-i determine pe proprietarii acestora să le repună în circuitul turistic.

Biroul de presa

A avut loc recepţia finală a lucrărilor la reţeaua de gaze naturale a Municipiului Mangalia

Comunicat de presă 
 Recepţia finală a lucrărilor la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale la Mangalia a avut loc vineri, în cadrul unei conferinţe de presă care s-a desfăşurat în sala de şedinţe a Primăriei. La eveniment au fost prezenţi secretarul de stat în Ministerul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Mihai Adrian Albulescu, senatorul Nicolae Moga, primarul municipiului Mangalia, Radu Cristian, directorul general al SC Megaconstruct SA, Cătălin Ivan, directorul Goldterm, Dan Georgescu, precum şi consilieri locali. Lucrările la reţeaua de gaz a Municipiului Mangalia au început în anul 2013, iar investiţia are o valoare totală de 5 milioane de euro. Primarul Radu Cristian a declarat cu această ocazie că ” în prezent aproape toate centralele termice din oraş sunt racordate la reţeaua de gaze, iar multe locuinţe individuale folosesc deja acest tip de combustibil pentru încălzire, fapt ce a contribuit la scăderea cheltuielilor cu încălzirea cu aproape 50%, faţă de anul 2012”. Potrivit directorului Megaconstruct, Cătălin Ivan, în paralel, a fost racordată la reţeaua de gaz şi comuna 23 August, urmând să se continue la Costineşti şi, ulterior, la Limanu. ”Primăria Mangalia a avut o colaborare perfectă cu Ministerul Energiei şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, în cadrul acestui proiect. Bineînţeles, trebuie să le mulţumim şi vecinilor bulgari de la care ne-am racordat. Ambasadorului României la Sofia, Anton Păcureţu, a fost un mare sprijin pentru noi, în acest sens” a declarat primarul Mangaliei. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Mihai Adrian Albulescu s-a declarat un susţinător al acestui proiect, încă de la începerea lui, considerând această investiţie ca fiind extrem de importantă  pentru zona Mangaliei. „În prima parte a anului viitor, se aşteaptă ca preţul gazelor să scadă, lucru îmbucurător pentru cei care folosesc acest combustibil”, a precizat secretarul de stat Albulescu.

          Biroul de presă

Cristian Radu: „Dacă lăsați administrația locală să găsească soluții, nu le va găsi nici în 10 ani“

Oficial, sezonul estival s-a încheiat, așa că Federația Patronatelor din Turismul Românesc a realizat, în cadrul Bursei de Turism 2015, o analiză a activității turistice de pe litoralul românesc în anul 2015. Astfel, pentru acest sezon a fost estimată o creștere medie de20 % a sosirii turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare față de anul 2014, dintre care 5% sunt turiști străini și 95% români, anunță reprezentanții FPTR.
Cel mai bun sezon estival din ultimii 8 ani! Bursa de Turism 2015, organizată pe litoral de FPTR şi ANAT, a adunat la Mamaia, dar și în stațiunea Venus, hotelieri şi agenţi de turism care au analizat sezonul estival 2015 şi au discutat despre planurile sezonului 2016.
Astfel, potrivit Federației, au fost identificate în acest sezon estival câteva tipologii de turişti: “turistul de lux – pleacă rar, pentru că vrea să stea mereu la 5 stele şi să mănânce doar la restaurant, e cam leneş, aşa că îi roagă pe alţii să planifice excursia pentru el; turistul relaxat – are o atitudine pozitivă şi pentru orice problemă găseşte o soluţie, nu se lamentează; turistul entuziast – visează la vacanţa perfectă şi îşi pierde entuziasmul atunci când serviciile nu sunt pe măsură aşteptărilor; turistul frustrat – care indiferent de cât de bune ar fi condiţiile oferite de hotelieri nu scapă de încrâncenarea ce se poate citi în fiecare zi pe faţa sa, doreşte să fie cazat atunci când ajunge la hotel indiferent de oră de check-in specificată; turistul certăreţ – din orice caută un motiv de ceartă, cum ajunge acasă scrie cele mai proaste recenzii pe platformele de socializare; turistul lacom – este genul de turist care deşi achiziţionează un pachet all inclusive, nu se mulţumeşte cu masa servită la restaurant, prefera să facă provizii şi pentru pauzele dintre mese; turistul low cost – achiziţionează un pachet turistic fără serviciu masa inclusă, acesta prefera să mănânce în cameră sau pe plajă”.
Din analiza efectuată de FPTR se estimează o creştere de 20% a sosirilor turiştilor pe litoral, faţă de anul 2014, dintre care 5% au fost străini şi 95% români. Creşterea numărului turiştilor se datorează vremii favorabile, facilităţilor fiscale, precum şi investiţiilor din turism realizate în acest an pe litoral. „Anul 2015 a fost unul foarte bun. Am depus mult efort pentru a oferi servicii de calitate. România se va reașeza pe harta europeană și mondială”, a spus preşedintele FTPR, Mohammad Murad, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc, joi, în staţiunea Venus.
Un sezon foarte bun au avut și operatorii din sudul litoralului, în ciuda problemelor cu care se confruntă stațiunile de aici. „Aici sunt foarte mulți familiști. Nu-i putem neglija. Există un lot mare de investitori pentru anul 2016 în această zonă. Dar, pentru asta avem nevoie să fim lăsați să investim, să nu mai fie atâta birocrație, iar banii care-i plătim să se întoarcă, o mică parte, la noi. Încercăm să ținem în picioare aceste afaceri, mai ales din anul 2008, de când a venit criza“ a mai spus Mohammad Murad.
Acesta este de părere că administrația locală nu se implică în a găsi soluții pentru rezolvarea problemelor din sudul litoralului, cum ar fi, curățenia, hotelurile și clădirile abandonate, terenurile aflate în paragină, lipsa promovării stațiunilor, iluminatul public defect, lipsa încurajării investițiilor și altele. În replica, edilul Cristian Radu, prezent la conferința de presă organizată la Venus, a precizat că administrația locală nu poate găsi, singură, soluțiile, și că este important și aportul agenților economici.
Acesta a ținut să precizeze că administrația locală are în derulare investiții de 20 milioane de euro, ce vizează, printre altele, îmbunătățirea sistemului de iluminat public, vechi de 40 de ani sau realizarea unei promenade Mangalia-Olimp, cât și reabilitarea tramei stradale. Cristian Radu recunoaște că stațiunile pe care le administrează se confruntă cu probleme, însă spune că Primăria nu va reuși să le rezolve singură nici în 10 ani.
„Am identificat problemele în stațiunile administrate de Mangalia. Încercăm să îmbunătățim standardele pe care le avem și pe care toți le așteaptă. Din punct de vedere al curățeniei, mizeria nu o face Primăria, ci toți cei care stau în aceste zone, chiar și agenții economici. Spațiile verzi…Primăria nu mai are spații verzi, iar cele care mai sunt ale Primăriei, încercăm să le păstrăm verzi. Terenurile din stațiuni neamenajate au proprietari, plajele nu ale Primăriei, sunt în administrarea Ministerului Mediului și închiriate de operatori economici care nu respectă contractele.
Dacă lăsați administrația locală să găsească soluții, nu le va găsi nici în 10 ani. Administrația locală susține adevărații investitori. Dar, dacă ne păcălim unii pe alții, nu facem nimic“, a transmis edilul. Cristian Radu a precizat că în acest sezon Primăria a încasat din impozite și taxe peste 700.000 euro, în loc de 1 milion de euro, cât ar fi normal. „În 2015 am încasat 755.000 euro de la operatorii economici care activează pe litoral. Impozitul pe clădiri este de 627.000 euro, iar pe teren de 329.000 euro.
Primăria încasează din taxa de promovare 44.000 euro, din taxa de liniște 30.000 euro, din taxa verde-90.000 euro. Avem și contracte păguboase din chirii-asocieri, închirieri. Pentru câteva zeci de hectare se plătește anual impozit de 137.000 euro. Primăria nu are avantaj. În total, Primăria ar trebui să încaseze 1 milion de euro. Gradul de încasare este de 60 %“ s-a plâns Cristian Radu.

 Replica

Amenzi pentru nerespectarea steagurilor arborate. Salvamarii doresc o Poliție a Plajelor pentru turiștii indisciplinați

An de an, salvamarii care lucrează pe litoral se confruntă cu nepăsarea turiștilor care ignoră toate indicațiile și steagul roșu arborat și se avântă în apele învolburate ale mării, punându-și în pericol viața. Nu o dată au ajuns salvamarii să se certe cu turiștii pe plajă pentru că scăldatul era interzis din cauza curenților puternici, însă turiștii ignorau recomandarea și intrau în apă. Asociația „Hercules“ a Salvamarilor din Sudul Litoralului a propus, în cadrul unei conferințe, să se reînființeze Poliția Plajelor, evitându-se astfel episoadele de acest fel. ”Ne dorim reînființarea Poliției Plajelor. Este foarte important să ai un polițist al plajei, să fie acolo unde sunt și salvamarii, pentru că cei din urmă nu au competența de a sancționa turiștii. Prezența unui polițist și sancțiunile date atunci când trebuie le salvează viața, în final. Altfel, ajungem să ne certăm cu turiștii ca să-i convingem că nu ar trebui să intre în apă în anumite momente”, a spus președintele Asociației „Hercules“ a Salvamarilor din Sudul Litoralului, George Lipoveanu. În plus, un polițist prezent pe plajă i-ar face pe hoți să nu mai opereze. Salvamarii au anunțat că, în această vară, 291 de vieți au fost salvate doar în zona de sud a litoralului românesc, însă spun că numărul de vieți pierdute este destul de mare, astfel că s-au înregistrat 52 de cazuri de înec în această vară. ”Este un bilanț trist, însă au fost două săptămâni de furtuni puternice și turiștii au ignorat, în unele cazuri, avertismentele noastre. Au fost de trei ori mai multe incidente în această vară față de anii trecuți”, a declarat Lipoveanu. La final de sezon, asociația se poate lăuda cu faptul că tinerii și-au primit banii la zi, dar și că toți cei 87 de salvamari care au acționat în această vară au fost calificați și au trecut toate probele pentru a practica această meserie. ”Pentru posturile existente ar fi necesari aproximativ 120 de salvamari, însă am reușit să acoperim zonele pe care le-am avut de supravegheat”, a precizat șeful serviciului de salvamar din Mangalia și Olimp, Vasile Borteș.
Salvamarii din sudul litoralului au salvat și predat către ambulanțe 48 de turiști aflați într-o stare gravă și având viața în pericol, iar alți 223 de turiști au fost salvați și predați în stare bună familiilor și aparținătorilor. De asemenea, 45 de copii care se rătăciseră pe plajă au ajuns înapoi la familiile lor cu ajutorul salvamarilor și 475 de turiști români și străini au avut nevoie de îngrijiri medicale de la asistenții medicali ce au lucrat alături de echipele de salvamari, în această vară, pe litoral.

Telegraf

luni, 14 septembrie 2015

Înălţarea Sfintei Cruci

Creștinii prăznuiesc, luni, pe 14 septembrie, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine care aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Ziua de  14 septembrie este  considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.
Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.
Datini şi obiceiuri de Ziua Crucii
Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Cel ce va ține post negru se va vindeca de boli
Pentru că e un moment de pocăinţă, în această zi mare se ţine de preferat post negru. Cel ce se roagă şi ţine post negru se vindecă de boli. Nu este bine să mănânci usturoi, nuci, prune și pește.
Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

editiadesud.ro

Anul şcolar 2015-2016: când vor avea vacanţă elevii

Ministerul Educaţiei a publicat varianta finală a structurii anului şcolar 2015-2016. Potrivit acesteia, elevii vor avea 34 de zile de vacanţă şi 177 de zile de cursuri. Prima vacanţă va fi scurtă, de doar o săptămână, şi începe pe 31 octombrie, pentru învăţământul primar, şi este urmată de vacanţa de iarnă: 19 decembrie-3 ianuarie.
Următoarea vacanţă, cea intersemerstrială, începe pe 30 ianuarie şi se va încheia pe 7 februarie, iar cea de primăvară: 23 aprilie-3 mai. În schimb, vacanţa de vară de anul viitor va fi cu o săptămână mai scurtă faţă de cea de acum.
Potrivit noii structuri, anul şcolar 2015-2016 are 36 de săptămâni de cursuri, cu excepţia claselor terminale din învăţământul liceal, care încheie cursurile în 27 mai 2016 şi au patru săptămâni pentru examenul de bacalaureat.
De asemenea, pentru elevii clasei a VIII-a, anul şcolar are tot 36 de săptămâni, din care 35 de săptămâni de cursuri şi o săptămână pentru testele de la Evaluarea Naţională. Cursurile pentru clasa a VIII-a se încheie în 10 iunie 2016.
Pentru învăţământul special – clasele a IX-a – a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni. Stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenţii ciclului inferior al liceului cuprind 720 de ore care se desfăşoară în perioada propusă de unitatea de învăţământ organizatoare şi aprobată de inspectoratul şcolar, cu respectarea vacanţelor.
Pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat.
Semestrul I:
Cursuri – luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015
Vacanţa pentru copiii de grădiniţă şi clasele pregătitoare – a IV-a: 31 octombrie – 8 noiembrie 2015
Vacanţa de iarnă: sâmbătă, 19 decembrie 2015 – duminică, 3 ianuarie 2016
Cursuri: luni, 4 ianuarie 2016 – vineri, 29 ianuarie 2016
Vacanţa intersemestrială: sâmbătă, 30 ianuarie 2016 – duminică, 7 februarie 2016
Semestrul al II-lea
Cursuri: 8 februarie 2016 – 22 aprilie 2016
Şcoala altfel: 18-22 aprilie 2016
Vacanţa de primavară: 23 aprilie 2016 – 3 mai 2016
Cursuri: 4 mai 2016 – 17 iunie 2016
Vacanţa de vară: 18 iunie 2016 – 4 septembrie 2016

editiadesud.ro

Şase persoane rănite într-un accident din zona staţiunii Costineşti

Aseară, în jurul orelor 21.20, la intersecţia DN39 cu Costineşti, din cauza nerespectării regulilor de circulaţie a avut loc un accident rutier, soldat cu rănirea uşoară a şase persoane. A.C.Ţ., un bărbat din Cumpăna, în timp ce conducea autoturismul VW pe DN39, dinspre Constanţa către Mangalia, a virat stânga, către comuna Costineşti, fără să acorde prioritate autoturismului marca Volvo, condus de A.G.V (barbat, 27 ani, Năvodari).
În urma coliziunii celor două autoruisme, a rezultat vătămarea corporală uşoară a celor doi conducători auto, a pasagerilor din auto Volvo: B.Ş.M. (barbat, 26 ani, Mangalia) , A.M.V (barbat, 31 ani, Navodari), F.A.C (femeie, 30 ani, Năvodari) şi a pasagerului din dreapta faţă din autovehiculul marca VW: B.L.F. (femeie, 23 ani, Costineşti) .

editiadesud.ro

Bursa de Turism Litoral 2015 are loc în două locaţii: Mamaia şi Venus

Vara 2015 nu i-a dezamăgit pe cei care au afaceri în turism. Litoralul a avut din nou parte de un sezon estival foarte bun, cu noi recorduri de turiști. Bilanțul oficial va fi făcut însă la mijlocul lunii septembrie. Bursa de turism Litoral 2015 va avea loc pe 16 și 17 septembrie în două locații diferite. Evenimentul, organizat de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT), se desfășoară săptămâna următoare la Mamaia și Venus.
În prima zi, hotelul Mercur Minerva va fi gazda invitaților – hotelierii de pe litoral și agențiile de turism. Între orele 15.00 și 18.00 va avea loc o întâlnire cu autoritățile locale și vor fi discutate propunerile pentru 2016 în nordul litoralului. Pe 17 septembrie Complexul Mera din Venus va atrage hotelierii din sudul litoralului. Conferința va fi urmată de o vizită la Parcul de aventură “Paradis Land” din Neptun.
PROGRAM BURSĂ DE TURISM LITORAL

16 septembrie 2015
– se va derula în staţiunea Mamaia
– locaţie: Hotel Mercur – Minerva
10:00             – Primire invitaţi
10:00 -13:00 – Întâlnire de lucru dintre hotelierii de pe litoral şi agenţiile de turism
13:00 -15:00 – Pauza de prânz
15:00 -18:00 – Întâlnire cu autoritățile locale, analiza sezonului 2015 si propuneri pentru 2016 în nordul litoralului

17 septembrie 2015
– se va derula în staţiunea Venus
– locaţie: Complex Mera
10:00              – Primire invitaţi
10:00 -12:30  – Întâlnire de lucru dintre hotelierii de pe litoral şi
agenţiile de turism
11:00 -12:00           – Conferință de presă
12:30 -14:30 – Pauza de prânz
14:30 – 16:00 – Întâlnire cu autoritățile locale, analiza sezonului 2015 si propuneri pentru 2016 în sudul litoralului
16:00-18:00   – Vizita la Parcul de aventura “Paradis Land” din Neptun pentru doritori


editiadesud.ro

duminică, 6 septembrie 2015

Şi în noul an şcolar, unele unităţi vor funcţiona în spaţii limitate şi fără săli de sport. Edilul Cristian Radu vrea să le modernizeze, integral, cu bani europeni

A mai rămas puţin timp până când clopoţelul va anunţa începerea anului şcolar 2015 – 2016. Aşa cum se obişnuieşte, în perioada vacanţei de vară, conducerile instituţiilor de învăţământ din Mangalia se preocupă să pregătească sălile de clasă, astfel ca elevii şi cadrele didactice să se bucure de condiţii optime. În acest sens, directorii solicită Consiliului Local sume de bani pentru executarea lucrărilor de reparaţii, modernizări ori igienizări, dezinsecţie şi deratizare. La recenta rectificare a bugetului local au fost repartizate unităţilor şcolare fonduri în funcţie de solicitări.

Pe acest subiect, primarul Mangaliei, Cristian Radu a declarat pentru „Ediţia de Sud” că şcolile arată bine, dar că doreşte să le facă şi mai atrăgătoare. „Pentru anul şcolar ce va începe curând, s-au alocat bani pentru executarea unor lucrări stringente, dar nu foarte ample. Lucrările majore vor fi derulate cu ajutorul banilor europeni, în acest sens dorind să depunem un proiect în perioada imediat următoare. Multor unităţi le lipsesc sălile de sport ori numărul claselor este insuficient, motiv pentru care se impune extinderea acestora. Deoarece aceste lucrări presupun costuri considerabile, se intenţionează depunerea unui proiect cu buget asigurat de Uniunea Europeană care, sper, să se concretizeze în scurt timp”, a spus edilul Cristian Radu.
În general, banii daţi unităţilor şcolare vizează reparaţii la acoperişuri, lucrări de hidroizolaţie, de igienizare a grupurilor sanitare şi mici reparaţii.
Grădiniţa „Callatis” a solicitat la recenta rectificare o suplimentare de 100.000 de lei care se adaugă sumei primite iniţial, respectiv 15.000 de lei. Şcoala Generală nr. 1 avea alocată suma de 50.000 de lei, dar a mai solicitat încă 100.000 de lei pentru lucrări. Şcoala Generală nr. 2 avea un buget de 143.500 de lei şi nu a mai solicitat nimic în urma rectificării bugetului local, banii ajungând pentru proiectele propuse. De asemenea, Colegiul Economic a rămas cu suma de 127.500 de lei primită iniţial, în schimb Liceul Teoretic „Callatis” a cerut după rectificare doar 2.000 de lei, bani care se vor adăuga celor primiţi anterior, respectiv 5.000 de lei.
Lucrări de hidroizolaţii, modernizări şi igienizări la Şcolile nr. 3 şi 5 din oraş
Potrivit directoarei Şcolii nr. 5 „Gala Galaction”, prof. Adriana Popescu unitatea a avut repartizată, iniţial, suma de 20.00 de lei pentru igienizări, dar în urma rectificării s-au alocat încă 30.000 de lei. „Cu banii primiţi, ne-am propus să înlocuim lambriurile deteriorate şi să schimbăm parchetul rupt din două săli de clasă. În continuare, cea mai mare problemă a şcolii o reprezintă numărul insuficient de săli de clasă, eu actualizând proiectul de mansardare pe care l-am depus în urmă cu mai mulţi ani. Din păcate, elevii vor învăţa în continuare în schimburi, dimineaţa şi după-amiaza, existând chiar elevi de clasa a II-a care vor veni la şcoală după prânz”, a declarat directoarea Şcolii nr. 5, prof. Adriana Popescu.
Şcoala Generală nr. 3 are la dispoziţie 83.500 de lei primiţi anterior, iar după rectificare au mai fost alocaţi 50.000 de lei. Directorul instituţiei prof. dr. Mihai Ionescu ne-a declarat că din aceste fonduri se vor face lucrări de hidroizolaţie a clădirii, se vor igieniza sălile şi grupurile sanitare. De asemenea, se va face revizie la instalaţia sanitară şi se va pune parchet într-o sală de clasă.
Un caz aparte îl reprezintă Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” care ar fi solicitat şi alţi bani pe lângă cei 100.000 de lei primiţi iniţiali. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Mangalia, deoarece conducerea liceului a trimis nota de justificare a suplimentării fondurilor foarte târziu, respectiv în ziua şedinţei de Consiliu, nu a mai fost posibilă includerea acesteia alături de celelalte sume supuse votului. Totuşi, liceul va putea primi banii ceruţi la o nouă rectificare bugetară, dar numai dacă trimit actele în timp util, asigură reprezentanţii Primăriei Mangalia.

editiadesud.ro

Mangalia rămâne fără fotbal. Din nou!

La trei ani după ce fosta Callatis Mangalia se retrăgea din Liga a 2-a la fotbal, din lipsă de bani, municipiul din sudul litoralului a rămas din nou fără echipă în fotbalul care contează, cel național, din același motiv: nu s-a găsit nicăieri sprijin financiar pentru continuarea activității. Înființat tocmai pentru a suplini dispariția unei echipe de tradiție a fotbalului românesc, care urma atunci să împlinească 60 de ani de existență, clubul ACS Callatis 2012 Mangalia a sucombat săptămâna aceasta, după o lungă și grea suferință (la propriu!)… După ce nu s-a prezentat la meciul din prima etapă cu Petrolistul Boldești, programat în deplasare, ACS Callatis 2012 a anunțat federația că se retrage din campionat, astfel că jocul de pe teren propriu cu Unirea Slobozia, din etapa a doua, nu a mai fost programat. Prin urmare, Seria a 2-a din Liga a 3-a rămâne cu doar 13 echipe, iar una dintre ele va sta în fiecare etapă.
ACS Callatis 2012 Mangalia a promovat repede în Liga a 3-a, câștigând Liga a 4-a constănțeană, sezonul 2012-2013, după ce a fuzionat cu Viitorul Pecineaga, apoi barajul din 20 iunie 2013, 9-1 cu Voinţa Cocora. Callatis a terminat pe locul 8 ediţia 2013-2014, apoi s-a clasat pe locul 10 în sezonul trecut, în condițiile în care a disputat două campionate în regim de „avarie”, clubul acumulând mari restanțe către propriii jucători și către antrenori. Unii dintre fotbaliști nu au părăsit clubul la greu, ci au rămas pe loc și au jucat, nutrind speranța că echipa va trezi interesul unui sponsor, măcar în al 12-lea ceas. În această vară, însă, Callatis a jucat un singur meci oficial, cel din Cupa României cu FC Viitorul II Constanța, pierdut cu 0-9. Mangalioții s-au prezentat la Ovidiu doar ca să nu fie excluși din campionat! Deși s-a înscris în Liga a 3-a, ediția 2015-2016, formația antrenată de Aurel Chelu nici măcar nu și-a reluat pregătirile, pentru că nu mai avea sens…
Așa se face că județul nostru a rămas cu o singură reprezentantă în eșalonul al treilea al fotbalului românesc, nou-promovata FC Viitorul II Constanța. Formația antrenată de Cristian Cămui va disputa mâine meciul din etapa a doua a campionatului, cel cu Juventus Bucureşti, programat în deplasare, de la ora 17.00.

Telegraf

Cine ne-a furat Litoralul

Jumătate din hoteluri au fost cumpărate de o firmă a fraţilor Micula. Nici jumătate din ele nu funcţionează, iar cele încă deschise sunt reduse la o stea. Centrul comercial, incluzând cândva depozite felurite, o întreprindere de patiserie şi o tipografie, achiziţionat de aceeaşi firmă, e abandonat câinilor vagabonzi.
Sala de jocuri de lângă piaţă are şi ea lacătul pe uşă. Un singur teren de minigolf e accesibil, singurul, mi s-a spus, de pe tot litoralul românesc. În stare relativ bună este terenul de tenis de la Club Bazin. Hotelul Neptun, altădată marca staţiunii, e în ruină. Privatizat, ca şi celelalte, a fost vândut de noii proprietari bucată cu bucată, de la mobilă, televizoare, săli de baie, la lemnăria uşilor şi la canatul ferestrelor. Parterul găzduieşte un fel de talcioc jalnic. Marfa celorlalte magazine este expusă în stradă. Restaurante odinioară cochete, puţinele care au mai rămas, seamănă cu nişte dinozauri din altă epocă, exceptând unul sau două care au fost complet renovate, precum Cireşica. Policlinica a dispărut. Urgenţele se rezolvă la Mangalia. De la Mangalia se aprovizionează localnicii şi hotelierii. Noutăţi remarcabile, rarisime: un Parc Aventura la care trag turişti de pe întreg Litoralul, căsuţe confortabile construite de un particular întreprinzător.
Totul, urmare a privatizării sălbatice din deceniile din urmă. Şi a lipsei oricărui plan de urbanism. Clădirile noi, unele nici măcar terminate, aberante stilistic, par aruncate din întâmplare printre ruinele celor vechi, completând un peisaj dezolant.

Un buncăr hidos construit pe plajă

În mod absolut inexplicabil, în loc de a fi refăcute hotelurile şi restaurantele pentru care s-au bătut investitorii anilor 1990 şi 2000, luându-le pe preţuri de nimic, ca să le revândă aşijderea, piesă cu piesă, au apărut aceste clădiri noi, între care şi o biserică, dar nu acolo unde ar fi fost normal, în spaţii goale, lăsate pradă unei vegetaţii de junglă, ci de-a dreptul pe plajă. Una din ele, un buncăr hidos de beton, se află în construcţie pe plaja care desparte Neptun de Olimp. Trebuie spus că această plajă, a doua ca vechime din Neptun, după aceea centrală, a fost creată cu ajutorul unor stabilopozi, care au permis acumularea nisipului timp de treizeci de ani. Alte plaje asemănătoare au început să răsară din mare de-a lungul staţiunii Olimp, din păcate frustrate de turişti, din cauză că Olimp a avut soarta Neptunului. Minunatele hoteluri de deasupra ţărmului n-au supravieţuit nici ele privatizării nesocotite. Hotelul Panoramic e o ruină. Ca şi piscina alăturată. Amfiteatru are o stea. Belvedere, singurul integral funcţional, are două. Preţurile pe terasă sunt însă de cinci. Nu ştiu cum arată camerele. Ceea ce ştiu e că şi aici înfloreşte comerţul ambulant, în vreme ce marele magazin, atât de căutat de turişti, de la parterul hotelului Amfiteatru, e zăvorât de câţiva ani. Fostele hoteluri construite de Neckermann sunt, cu trei excepţii, părăsite. Fostul restaurant cu specialităţi internaţionale nu mai există. Plajele aferente au parte de puţini turişti, mai ales după abandonarea campusului din nordul Olimpului, şi din cauza neîngrijirii spaţiilor verzi înconjurătoare.
În aceste condiţii, nu se poate să nu te întrebi ce rol a avut şi are primăria Mangalia în prăpădul de la Neptun şi de la Olimp. Societatea care administra odinioară staţiunile nu mai are mai nimic în patrimoniu. Până şi sediul de la Neptun îl deţine cu chirie. Primăria e tartorul, începând de la autorizaţii. S-a uitat oare cineva pe autorizaţia obţinută de un (fost sau actual, nu ştiu) consilier local în vederea construirii buncărului de la capătul Neptunului spre Olimp? Sunt gata să bag mâna în foc că nu e nicio legătură între ce conţine autorizaţia şi betoanele care sfidează una din plajele cele mai frumoase ale staţiunii.

Mamaia, capitala kitsch-ului

Eu nu sunt jurnalist, şi, cu atât mai puţin, unul de investigaţie, aşa că las pe seama colegilor de la „Adevărul“ să descifreze enigmele barbariei de la Neptun-Olimp. Mai ales că, se pare, în celelalte staţiuni din sud lucrurile stau mai puţin rău. Iar Mamaia, devenită capitala kitsch-ului, merită o discuţie separată. Nu pot însă să nu-mi pun câteva întrebări naive. Cine şi cui a vândut patrimoniul celor două staţiuni importante ale Litoralului românesc? Cu ce preţ? Cu ce clauze contractuale asiguratorii? De ce s-au eliberat autorizaţii de felul celei menţionate? A verificat cineva dacă obiectul autorizaţiilor corespunde cu construcţiile care poluează plajele? De ce a fost îngăduită ridicarea acestor construcţii pe domeniul public? În fine, de ce s-a trecut cu vederea faptul că Litoralul prezintă un interes strategic?

 adevarul.ro

Prejuduciu invocat de 2,7 milioane lei. Primăria Mangalia, scoasă de sub urmărirea penală în dosarul minicarelor din staţiuni

Primăria Mangalia, scoasă de sub urmărire penală în dosarul minicarelor! Conflictul dintre administrația locală condusă de Cristian Radu și societățile Fill I. Com SRL şi Erdan Import Export SRL pare să nu aibă sfârșit. Nu mai este o noutate faptul că municipalitatea a fost obligată de instanța de judecată să plătească daune de 2.700.000 de lei către cele două firme, potrivit sentinţei civile 2089/08.06.2012, dată de Tribunalul Constanţa în dosarul 10023/118/2011. De atunci, reprezentanții primăriei au încercat prin toate modurile posibile să anuleze hotărârea, însă, între timp, societățile în cauză au formulat plângere penală pentru neexecutarea acesteia. După mai multe cercetări, procurorii au dat soluția: NUP în favoarea municipalității.
La licitaţia din anul 2007, organizată pentru traseul de minicare, s-au înscris patru firme: R&MM Co SRL, Fill I Com SRL, Erdan Import Export SRL şi Mini Tours 2003 SRL. În urma analizei documentaţiilor depuse de ofertanţi, R&MM Co SRL a ieşit câştigătoare. Fill I Com, Erdan şi Minitours au contestat punctajul acordat firmei R&MM Co SRL, iar, pe 28 mai 2007, o comisie de analizare a contestaţiilor a întocmit un proces-verbal, prin care cele trei firme au primit 0 puncte, iar R&MM-Co SRL a fost descalificată pentru motivul că nu îndeplinea condiţiile de caietul de sarcini. Fill I Com şi Erdan Import Export SRL, administrate de aceiași patroni, Erdan Abiltar și Ioan Iacob, au deschis acţiune în instanţă, solicitând anularea procesului-verbal şi continuarea procedurii de licitaţie, în vederea atribuirii contractelor de traseu. În martie 2009, Curtea de Apel a emis Decizia Civilă nr. 109, a anulat Procesul-Verbal al Comisiei de Contestaţii în privinţa celor două firme şi a obligat Municipiul Mangalia să continue procedura de licitaţie. Pe 2 octombrie 2009, prin sentinţa civilă 840, Tribunalul a anulat Procesul Verbal al comisiei de contestaţie din 28 mai 2007 doar în privinţa descalificării R&MM-Co SRL şi a obligat municipiul Mangalia să continue procedura de licitaţie. În 2010, hotărârea a devenit irevocabilă. Deşi instanţa a impus continuarea procedurii de licitaţie, acest lucru nu s-a întâmplat. În anul 2011, SC Fill I Com SRL şi Erdan Import Export SRL au formulat o acţiune în pretenţii împotriva Consiliului Local Mangalia, Municipiului Mangalia şi Primarului Municipiului Mangalia, prin care solicitau despăgubiri, invocând faptul că „autorităţile administrative au refuzat continuarea procedurii de licitaţia astfel încât în prezent alte societăţi comerciale realizează profit de pe urma desfăşurării unei activităţi comerciale la care reclamantele erau îndreptăţite”. Pe 08.06.2012, Tribunalul Constanţa a pronunţat sentința civilă nr. 2089, prin care admite în parte cererea de chemare în judecată a reclamanţilor şi obligă Municipiul Mangalia la plata sumei de 1.907.482 lei către SC Fill I Com SRL şi a 750.471 lei către Erdan Import Export SRL, asta după ce evaluatorul Valeriu Leonte a stabilit cuatumul aşa zisului prejudiciu. Din 23.11.2012, administraţia locală a primit somații de la executorul judecătoresc pentru plata respectivelor sume de bani, dar şi a cheltuielilor de executare. Pe 4 decembrie 2012, municipiul Mangalia a formulat contestaţie la executare împotriva somaţiilor, cât şi a tuturor actelor de executare înfăptuite în dosarul de executare având ca titlu executoriu – sentinţa civilă nr. 2089/08.06.2012. Judecătoria Mangalia a decis suspendarea cauzei până la soluţionarea procesului penal deschis pe numele evaluatorului. Între timp, reprezentanții celor două societăți au formulat plângere penală împotriva administrației locale, pentru nerespectarea hotărârii, pe numele Primăriei Mangalia. Iată că, după „n“ cercetări ale procurorilor, aceștia au scos de sub urmărire penală municipalitatea, spre nemulțumirae societăților reclamante. Acestea au contestat rezoluția procurorilor, la Tribunalul Constanța, dosarul fiind înregistrat pe 28 iulie a.c.

atitudineaonline.ro

Suferinţa fotbalului constănţean

Judeţul Constanţa este foarte aproape să piardă încă o echipă. După ce divizionara secundă Săgeata Năvodari a ieşit din scenă, la finele anului trecut, acum se îndreaptă cu capul plecat spre aceeaşi destinaţie echipa de Liga a III-a ACS Callatis 2012 Mangalia. Lipsită de sprijin financiar, formaţia, care nici măcar nu s-a reunit în această vară, nu s-a prezentat, oarecum previzibil, în prima etapă, la meciul din deplasare cu Petrolistul Boldeşti, iar încă o neprezentare îi va aduce excluderea din campionat. Final trist pentru un club cu istorie, binecunoscut în România. De-a lungul anilor, Callatis a lansat numeroşi jucători, iar la Mangalia au evoluat şi au antrenat nume cunoscute. Păcat de fotbalul din Mangalia, păcat de efortul şi de sacrificiile familiale ale jucătorilor, care anul trecut au reuşit salvarea echipei de la retrogradare, în ciuda restanţelor financiare însemnate pe care le are clubul la ei.

  Ziua de Constanţa