Consilierul PDL Paul Foleanu a anunţat că a înaintat, în atenţia
primarului Mangaliei, Cristian Radu, a secretarului municipiului,
Petrina Boiţă şi a Consiliului Local, un proiect de hotărâre ce urmează
să fie expus pe ordinea de zi a primei şedinţe din această lună,
referitor la micşorarea preţului de furnizare a energiei termice către
populaţia oraşului. Potrivit proiectului, preţul gigacaloriei, care la
ora actuală este de 295 de lei către populaţie, ar urma să scadă până la
195 de lei, începând cu 1 ianuarie 2014. Proiectul vine în ajutorul
populaţiei cu o situaţie materială precară, datorată majorării
preţurilor bunurilor de larg consum, a costului combustibililor, dar şi a
taxelor şi impozitelor pe 2013. Este vorba despre responsabilitatea pe
care noi, consilierii, o avem faţă de cetăţenii care ne-au votat. Sunt
sigur că toţi colegii mei din Consiliul Local Mangalia vor achiesa la
această decizie, afirmă consilierul local Paul Foleanu. În motivarea
proiectului de hotărâre, Paul Foleanu arată că, datorită faptului că
Goldterm SA a finalizat racordarea centralelor termice la gaz, preţul se
va reduce considerabil, iar efortul bugetar privind diferenţa de preţ
nu va fi mai mare pentru Mangalia faţă de anii trecuţi.
În replică la proiectul consilierului PDL, primarul Mangaliei, Cristian Radu, spune că e foarte bine că se lucrează pe acest subiect, dar că vorbim despre o declaraţie politică. Atâta
timp cât Goldtherm este firma Consiliului Local Mangalia, iar inclusiv
PDL are un membru în Consiliul de Administraţie, nu poate să facă un
partid politic un proiect privind preţul gigacaloriei. Cei de la
Goldterm lucrează deja la un preţ, la previziuni, ei ştiu ce se poate
face. Funcţionăm de 3 zile cu toate centralele pe gaz, nu putem dintr-un
birou al unui partid politic să stabilim un preţ. Cum au fost făcute
calculele? Si eu vreau să reducem preţul, dar trebuie ca Goldterm să
prezinte o situaţie, să dezbatem subiectul, să vedem ce şi cât se poate, a spus primarul Mangaliei, Cristian Radu. Tot referitor la proiectul anunţat de Foleanu, Radu a mai comentat că este un gest politicianist, motivat şi de faptul că se apropie alegerile europarlamentare, iar fiecare partid politic vrea să arate că are iniţiative şi face ceva.
Replica
luni, 9 decembrie 2013
Centralele termice din Mangalia sunt racordate la reţeaua de gaze naturale
Primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, alături de
parlamentarii Nicoale Moga şi Victor Manea, subprefectul Constanţei,
Selamet Iucsel şi membri ai Consiliului Local Mangalia, au participat,
vineri, la recepţionarea sistemului centralizat de termoficare prin
alimentarea cu gaze naturale. Cu această ocazie, edilul oraşului a
declarat că în acest moment, toate centralele din oraş sunt alimentate
cu gaze naturale. Până la sărbători va fi finalizat întregul sistem
de retehnologizare din centrale, iar imediat după aceea, facem
calculaţiile necesare şi demersurile la nivelul ANRSC pentru aprobarea
reducerii preţului de producţie la gigacalorie, a precizat Cristian
Radu. Potrivit acestuia, reprezentanţii municipalităţii fac toate
eforturile pentru a reduce preţul facturilor la căldură, către
populaţie, încă din această iarnă, în baza aprobărilor din partea
instituţiilor statului. De asemenea, primarul a mai spus că în perioada
imediat următoare se va face o investiţie pentru branşarea la reţeaua de
gaze a şcolilor şi spitalului municipal. Senatorul Nicolae Moga a
declarat, la rândul său, că Mangalia a făcut un pas uriaş în ultimul an,
întrucât în iarna 2011-2012 oraşul nu avea căldură, iar într-un timp
aşa de scurt s-a reuşit soluţionarea problemei şi alimentarea
centralelor termice cu gaze naturale. Pentru sprijinul acordat în
realizarea acestui proiect, primarul oraşului a ţinut să mulţumească
ambasadorului României la Sofia, conducerii Ministerului Economiei,
parlamentarilor Nicolae Moga şi Victor Manea, precum şi membrilor CL
Mangalia. Cei prezenţi la evenimentul de la Mangalia au vizitat una
dintre centralele termice pentru a inspecta modul în care se face
alimentarea cu gaze naturale şi noua tehnologie de producţie a
gigacaloriei. Cu această ocazie, primarul a mai spus că la nivelul
municipalităţii se lucrează la un proiect privind acordarea de subvenţii
la încălzire în funcţie de veniturile fiecărei familii.
Replica
Replica
Consilierii locali, nostalgici după şedinţele ordinare. Bociog: „Parcă în fiecare şedinţă ni se dă un ultimatum…“
Ca şi în şedinţa anterioară, ţinută în urmă cu o săptămână, o parte a
consilierilor locali s-au plâns, astăzi, de faptul că întâlnirile
oficiale le sunt anunţate mult prea târziu. Aleşii s-au arătat
nemulţumiţi, în special, de faptul că nu au mai ţinut de o bună bucată
de vreme o şedinţă ordinară, în timp ce numărul celor „de îndată“ s-a
înmulţit îngrijorător: „Eu, personal, am primit de mai multe ori un
singur punct pe ordinea de zi, cu o oră înaintea şedinţei, ca să constat
că este vorba de mult mai multe proiecte, despre care nu ştiam nimic“, a
declarat consilierul PSD Ghiulgiean Membulat. La rândul său,
preşedintele de şedinţă, ppdd-istul Dragoş Bociog, şi-a exprimat aceeaşi
nemulţumire: „Parcă în fiecare şedinţă ni se dă un ultimatum: este ceva
urgent, trebuie să votaţi sau în Mangalia se va întâmpla ceva rău,
lăsăm populaţia în frig sau mai ştiu eu… Am ajuns să votam proiecte fără
o analiză profundă, vrem să vedem şi noi despre ce este vorba şi de ce
ni se cere girul“.
Nemulţumirea grupului de consilieri locali a venit pe fondul unei notificări a lui Eugen Bola, prefectul judeţului, prin care se atrăgea atenţia asupra ilegalităţii unui proiect de hotărâre mai vechi, în care erau respinşi doi dintre cei cinci membri ai CA-ului Goldterm: Doru Colgiu şi Dragoş Angelescu. După mai bine de o oră de dezbateri, timp în care se ajunsese la situaţia în care propuşii să fie respinşi din nou, locul lor urmând a fi luat de doi supleanţi (dar, în urma verificărilor făcute într-o pauză a şedinţei, s-a anunţat că cei doi şi-au retras intenţia de a deveni membri ai CA), decizia de validare a acestora s-a făcut cu votul a nouă consilieri din cei 11 prezenţi. Lucru perfect valabil, în ciuda Legii 215 (care spune că este nevoie de votul majorităţii consilierilor în funcţie), întrucât, potrivit secretarului primăriei, Petrina Boiţă, există un Regulament al Consiliului Local Mangalia care permite derogarea de la Legea Administraţiei Publice, adică astfel de proiecte pot trece doar cu votul consilierilor prezenţi în sală.
Cei doi consilieri care s-au abţinut la vot au fost Ghiulgiean Membulat şi Bogdan Maganu, restul aleşilor votând „pentru“.
editiadesud.ro
Nemulţumirea grupului de consilieri locali a venit pe fondul unei notificări a lui Eugen Bola, prefectul judeţului, prin care se atrăgea atenţia asupra ilegalităţii unui proiect de hotărâre mai vechi, în care erau respinşi doi dintre cei cinci membri ai CA-ului Goldterm: Doru Colgiu şi Dragoş Angelescu. După mai bine de o oră de dezbateri, timp în care se ajunsese la situaţia în care propuşii să fie respinşi din nou, locul lor urmând a fi luat de doi supleanţi (dar, în urma verificărilor făcute într-o pauză a şedinţei, s-a anunţat că cei doi şi-au retras intenţia de a deveni membri ai CA), decizia de validare a acestora s-a făcut cu votul a nouă consilieri din cei 11 prezenţi. Lucru perfect valabil, în ciuda Legii 215 (care spune că este nevoie de votul majorităţii consilierilor în funcţie), întrucât, potrivit secretarului primăriei, Petrina Boiţă, există un Regulament al Consiliului Local Mangalia care permite derogarea de la Legea Administraţiei Publice, adică astfel de proiecte pot trece doar cu votul consilierilor prezenţi în sală.
Cei doi consilieri care s-au abţinut la vot au fost Ghiulgiean Membulat şi Bogdan Maganu, restul aleşilor votând „pentru“.
editiadesud.ro
Rectificări de buget, aprobate într-o şedinţă de îndată
Consilierii locali au aprobat, într-o şedinţă de îndată, un proiect
de hotărâre privind decontarea navetei personalului didactic cu
domiciliul în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară
activitatea educaţională pentru 2013-2014. Un alt punct de pe ordinea
suplimentară a şedinţei a făcut referire la aprobarea rectificării
bugetului local pe 2013. Astfel, prin votul consilierilor au fost
alocaţi 200.000 Spitalului Municipal Mangalia, pentru capitolul
„Învăţământ“ s-au suplimentat 193.000 de lei, pentru „Cultură, recreere
şi religie“ – s-a redus suma iniţială cu 223.798 lei. La Asistenţă
Socială bugetul a fost suplimentat cu 169.000 de lei, pentru o serie de
lucrări la viitorul bloc social de pe strada M.I. Dobrogeanu, rămas
nefinalizat din mandatul Tusac.
A mai trecut de votul aleşilor atriburea contractului „Delegarea gestiunii serviciului public de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat în Municipiul Mangalia“. Este vorba de câştigarea licitaţiei de furnizare a agentului termic de către societatea Goldterm SA, după ce procedura a fost reluată de trei ori. Tot pentru Goldterm SA, consilierii au aprobat o rectificare de buget, mai precis un transfer de bani de la capitolul „Reparaţii“ la cel de „Investiţii“ . Potrivit declaraţiei directorul societăţii, cu ajutorul acestor bani s-a realizat trecerea tuturor celor 11 centrale din Mangalia pe gaz. Dan Georgescu a ţinut să precizeze că banii nu provin de la Consiliul Local, ci sunt numai un transfer în cadrul Goldterm SA.
editiadesud.ro
A mai trecut de votul aleşilor atriburea contractului „Delegarea gestiunii serviciului public de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat în Municipiul Mangalia“. Este vorba de câştigarea licitaţiei de furnizare a agentului termic de către societatea Goldterm SA, după ce procedura a fost reluată de trei ori. Tot pentru Goldterm SA, consilierii au aprobat o rectificare de buget, mai precis un transfer de bani de la capitolul „Reparaţii“ la cel de „Investiţii“ . Potrivit declaraţiei directorul societăţii, cu ajutorul acestor bani s-a realizat trecerea tuturor celor 11 centrale din Mangalia pe gaz. Dan Georgescu a ţinut să precizeze că banii nu provin de la Consiliul Local, ci sunt numai un transfer în cadrul Goldterm SA.
editiadesud.ro
Modernizarea spațiilor comerciale, un alt proiect bifat pe agenda „O SĂ” a Primăriei
Primăria vrea să modernizeze spaţiile comerciale situate la parterul
blocurilor, iar, în acest sens, am fost informaţi că se lucrează la
întocmirea unui Regulament. Potrivit compartimentului Mass-Media, planul
de măsuri vizează „cromatica şi plastica faţadelor, în vederea tratării
unitare a unui front stradal. Deoarece Mangalia este un oraş turistic,
municipalitatea doreşte să schimbe actualul decor urban. În acest sens,
toţi agenţii economici, care deţin spaţii comerciale la parterul
blocurior vor fi notificaţi referitor la tratarea faţadelor clădirilor
în mod unitar. Conform proiectului iniţiat de administraţia publică
locală, în toate zonele oraşului, dar mai ales în cele centrale, unde se
află spaţii comerciale, va exista un concept urbanistic unitar, cu
aceleaşi elemente de înfrumuseţare a faţadelor”. În baza acestui plan
măreţ, promovat în repetate rânduri de autorităţi, fără să fie şi
demarat, agenţii economici vor fi obligaţi să amenajeze elementele de
finisaj din imediata vecinătate a spaţiului comercial pe care îl deţin.
De asemenea, vor trebui să refacă balustradele şi treptele de acces,
precum şi firmele luminoase de la intrarea în spaţiul respectiv.
Reprezentanţii Primăriei Mangalia mai spun că în aceeaşi notă comună vor
fi realizate copertinele care vor fi retractabile, confecţionate din
pânză impermeabilă, în tonuri unitare. „Proiectul referitor la cromatica
faţadelor va fi implementat, imediat ce va fi adoptat de Consiliul
Local Mangalia”, mai precizează compartimentul Mass-Media.
Acesta nu este singurul proiect pentru care am tocit tastatura computerului, alte câteva zeci de inițiative rămânând, din păcate, la stadiul de ”O SĂ”. Este vorba despre înlăturarea maidanezilor de pe străzile Mangaliei și din stațiuni; montarea unor camere video în cartierul MI Dobrogeanu pentru stoparea fenomenului infracțional şi monitorizarea celor certați cu legea; detașarea unei patrule a Poliţiei Locale în Cartierul Coloniști în vederea stopării furturilor din gospodării, iar exemplele ar putea continua.
Proiectul privind modernizarea spațiilor comerciale a mai fost anunțat de câteva ori de însuși arhitectul-șef al Primăriei Mangalia, Răzvan Calotă, care ne-a expus pe teren, dar și la o ședință găzduită de Casa de Cultură „gândirea urbanistică unitară” rezervată nu doar micilor întreprinzători, ci și importanților agenți economici, proprietari de terase, hoteluri sau beach-baruri în stațiuni. Astfel, prin fața ochilor ne-au trecut alei de acces, terase și mobilier stradal sofisticate, confecționate din lemn sau material textil. Deși părea să deschidă o poartă către întinerirea turismului din sudul litoralului, rămas, în defavoarea urbei, cu sechele comuniste, proiectul nu s-a mai pus în practică în vara lui 2013. Pe de o parte agenții economici s-au plâns de lipsă de timp și bani, iar pe de altă parte Primăria s-a dovedit îngăduitoare vizavi de motivațiile acestora. La fel de maleabilă a fost Primăria și după ce, inițial, a anunțat, imperativ, că în sezonul estival 2013 nu vor exista chioșcuri și tarabe, ci doar construcții estetice grupate în bazare pentru a forma un comerț civilizat, organizat. Timpul a demonstrat că flexibilitatea Primăriei a condus la o înșiruire pestriță de construcții încropite din pal și tablă ce au luat cu asalt inclusiv trotuarele.
Avem, totuşi, speranța că proiecte precum campania de adopție a câinilor comunitari, reabilitarea locurilor de joacă, fluidizarea traficului, plantarea de copaci în locul celor puși la pământ cu lejeritate, construirea unui centru pentru copiii cu nevoi speciale etc. vor deveni realitate.
editiadesud.ro
Acesta nu este singurul proiect pentru care am tocit tastatura computerului, alte câteva zeci de inițiative rămânând, din păcate, la stadiul de ”O SĂ”. Este vorba despre înlăturarea maidanezilor de pe străzile Mangaliei și din stațiuni; montarea unor camere video în cartierul MI Dobrogeanu pentru stoparea fenomenului infracțional şi monitorizarea celor certați cu legea; detașarea unei patrule a Poliţiei Locale în Cartierul Coloniști în vederea stopării furturilor din gospodării, iar exemplele ar putea continua.
Proiectul privind modernizarea spațiilor comerciale a mai fost anunțat de câteva ori de însuși arhitectul-șef al Primăriei Mangalia, Răzvan Calotă, care ne-a expus pe teren, dar și la o ședință găzduită de Casa de Cultură „gândirea urbanistică unitară” rezervată nu doar micilor întreprinzători, ci și importanților agenți economici, proprietari de terase, hoteluri sau beach-baruri în stațiuni. Astfel, prin fața ochilor ne-au trecut alei de acces, terase și mobilier stradal sofisticate, confecționate din lemn sau material textil. Deși părea să deschidă o poartă către întinerirea turismului din sudul litoralului, rămas, în defavoarea urbei, cu sechele comuniste, proiectul nu s-a mai pus în practică în vara lui 2013. Pe de o parte agenții economici s-au plâns de lipsă de timp și bani, iar pe de altă parte Primăria s-a dovedit îngăduitoare vizavi de motivațiile acestora. La fel de maleabilă a fost Primăria și după ce, inițial, a anunțat, imperativ, că în sezonul estival 2013 nu vor exista chioșcuri și tarabe, ci doar construcții estetice grupate în bazare pentru a forma un comerț civilizat, organizat. Timpul a demonstrat că flexibilitatea Primăriei a condus la o înșiruire pestriță de construcții încropite din pal și tablă ce au luat cu asalt inclusiv trotuarele.
Avem, totuşi, speranța că proiecte precum campania de adopție a câinilor comunitari, reabilitarea locurilor de joacă, fluidizarea traficului, plantarea de copaci în locul celor puși la pământ cu lejeritate, construirea unui centru pentru copiii cu nevoi speciale etc. vor deveni realitate.
editiadesud.ro
miercuri, 4 decembrie 2013
Dosarul alegerilor din 2012 se rejudecă. Cum ar putea avea Mangalia doi primari – ce declară Radu şi Iorguş
Circul politic n-are mamă, n-are tată. O demonstrează din plin
situaţia de la Mangalia, oraş care s-ar putea confrunta cu ciudata
situaţie de a avea, la un moment dat, doi primari în funcţie şi, pentru
continuarea frumuseţii, ar putea fi organizate… noi alegeri!
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a dispus retrimiterea
spre rejudecare a deciziei dată anterior de Curtea de Apel Bucureşti, de
respingere a a acţiunii lui Zanfir Iorguş, aspect care dă fiori
actualei administraţii a Mangaliei.
Fostul primar şi deputat, Iorguş, răsuflă astfel uşurat, pentru că i s-a deschis o portiţă spre un nou mandat de primar, în dauna actualului edil, Cristian Radu. ICCJ a admis recursul lui Iorguş, iar Curtea de Apel trebuie s-o ia de la zero cu citaţii, martori, declaraţii şi mormanele de dosare, pentru clarificarea unor alegeri cu cântec, care au speriat pe toată lumea în iunie 2012. Contactat de Replica, Iorguş susţine că nu urmăreşte neapărat obţinerea fotoliului de primar, ci o reparaţie morală. Până acum, s-a judecat numai pe excepţie. Instanţa încă nu a răspuns la întrebarea de ce Biroul Electoral Central a anulat alegerile la Mangalia. Ca atare, Înalta Curte a retrimis dosarul la Curtea de Apel, pentru că trebuie să se judece pe fond, adică să se răspundă la întrebarea de mai sus. Asta e. Vom vedea. În viitor, vedem decizia finală. E bine de clarificat şi aspectul acesta, vizavi de faptul că alegerile s-au anulat, în condiţiile în care ei (USL – n.r.) au organizat alegerile, au reclamat şi BEC a fost suspect încă de la început, prin faptul că a acceptat o reclamaţie a USL, fără să întrebe şi partea cealaltă, să vadă dacă reclamaţia este justificată, adevărată, dacă nu cumva conţine lucruri neadevărate. BEC nu a întrebat şi partea cealaltă, ceea ce este cel puţin suspect, dacă nu chiar, cum să spun eu, ilegal. Să înţeleg că, dacă se reclama că trebuie anulate alegerile pentru că secţiile de votare ar fi luat foc, asta înseamnă că trebuia să accepte fără să se intereseze în realitate, cum a fost? Instituţiile statului, Jandarmerie, Poliţie, tot, au spus că nu au fost evenimente care să necesite reluarea alegerilor şi avem şi adrese din partea lor. Atât. Singurul lucru pe care l-am urmărit prin acest proces, este acela că, măcar din punct de vedere moral, trebuie să se răspundă la aceste întrebări, de ce s-au anulat alegerile şi părţile implicate, cele care au reclamat, să vină cu argumentele necesare. Nu ştiu ce decizie va fi în final, dar nu acesta (obţinerea funcţiei de primar – n.r.) este scopul neapărat al procesului, ci cel puţin, din punct de vedere moral, trebuie o reparaţie, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple niciodată. Aşa cred că e bine. Vom vedea ce spune instanţa, este un aspect mai puţin important pentru mine acum, a declarat Iorguş, pentru Replica. Dacă Iorguş susţine că BEC a fost suspect pe parcursul activităţii sale, Cristian Radu a tranşat problema în instanţă, susţinând excepţionalitatea cauzei prin… completa desfiinţare a BEC şi, ca atare, nu mai poate fi trasă de mânecă. Contactat de Replica de Constanţa, Cristian Radu a declarat: Este vorba de o cauză, iar părţile implicate sau reclamate, mai exact, sunt Partidul Naţional Liberal- Filiala Judeţeană Constanţa, Partidul Social Democrat- Organizaţia Constanţa şi eu, ca persoană fizică. Nu este nimic spectaculos în acest dosar, doar ceva bun de exploatat de presă, a menţionat Radu, care, ulterior, ne-a făcut legătura cu un reprezentant legal şi care, la rândul său, a oferit următoarele lămuriri. S-a judecat numai pe excepţii, printre care şi cea formulată de domnul Radu, prin care s-a încercat clarificarea faptului că BEC nu poate fi parte în dosar, întrucât şi-a încetat activitatea imediat după alegeri. Nu contează ce soluţie va da Curtea de Apel Bucureşti, ci ICCJ va da soluţia finală. De asemenea, nu putem vorbi nici de o investire a domnului Iorguş, pentru că există deja o altă investire a domnului Radu, printr-o hotărâre judecătorească. Nu putem avea două astfel de hotărâri, pentru că am ajunge în situaţia de a avea doi primari şi, cel mai probabil, vor fi noi runde de alegeri. Dar, mai este mult până atunci. Vorbim, în principiu, de doi sau trei ani de judecată. Sunt aproximativ 600 de martori în acest dosar. Vă daţi seama, numai procedura este anevoioasă, probabil mai trece încă un mandat până atunci, a precizat reprezentantul legal. ICCJ a casat joi decizia Curţii de Apel Bucureşti, care a respins acţiunea lui Iorguş şi a trimis-o spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Decizia nr.7470/28.11.2013. Admite recursul declarat de Zanfir Iorguş împotriva Sentinţei nr. 985 din 13 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Irevocabilă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2013, se arată pe site-ul ICCJ. Anterior, pe 13 martie a.c., Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Zanfir Iorguş. În iunie 2012, autoritatea electorală a aprobat contestaţiile depuse de PNL Constanţa, PSD Constanţa şi candidatul independent, Cristian Radu, care au reclamat fraudarea alegerilor de către Iorguş.
Replica
Fostul primar şi deputat, Iorguş, răsuflă astfel uşurat, pentru că i s-a deschis o portiţă spre un nou mandat de primar, în dauna actualului edil, Cristian Radu. ICCJ a admis recursul lui Iorguş, iar Curtea de Apel trebuie s-o ia de la zero cu citaţii, martori, declaraţii şi mormanele de dosare, pentru clarificarea unor alegeri cu cântec, care au speriat pe toată lumea în iunie 2012. Contactat de Replica, Iorguş susţine că nu urmăreşte neapărat obţinerea fotoliului de primar, ci o reparaţie morală. Până acum, s-a judecat numai pe excepţie. Instanţa încă nu a răspuns la întrebarea de ce Biroul Electoral Central a anulat alegerile la Mangalia. Ca atare, Înalta Curte a retrimis dosarul la Curtea de Apel, pentru că trebuie să se judece pe fond, adică să se răspundă la întrebarea de mai sus. Asta e. Vom vedea. În viitor, vedem decizia finală. E bine de clarificat şi aspectul acesta, vizavi de faptul că alegerile s-au anulat, în condiţiile în care ei (USL – n.r.) au organizat alegerile, au reclamat şi BEC a fost suspect încă de la început, prin faptul că a acceptat o reclamaţie a USL, fără să întrebe şi partea cealaltă, să vadă dacă reclamaţia este justificată, adevărată, dacă nu cumva conţine lucruri neadevărate. BEC nu a întrebat şi partea cealaltă, ceea ce este cel puţin suspect, dacă nu chiar, cum să spun eu, ilegal. Să înţeleg că, dacă se reclama că trebuie anulate alegerile pentru că secţiile de votare ar fi luat foc, asta înseamnă că trebuia să accepte fără să se intereseze în realitate, cum a fost? Instituţiile statului, Jandarmerie, Poliţie, tot, au spus că nu au fost evenimente care să necesite reluarea alegerilor şi avem şi adrese din partea lor. Atât. Singurul lucru pe care l-am urmărit prin acest proces, este acela că, măcar din punct de vedere moral, trebuie să se răspundă la aceste întrebări, de ce s-au anulat alegerile şi părţile implicate, cele care au reclamat, să vină cu argumentele necesare. Nu ştiu ce decizie va fi în final, dar nu acesta (obţinerea funcţiei de primar – n.r.) este scopul neapărat al procesului, ci cel puţin, din punct de vedere moral, trebuie o reparaţie, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple niciodată. Aşa cred că e bine. Vom vedea ce spune instanţa, este un aspect mai puţin important pentru mine acum, a declarat Iorguş, pentru Replica. Dacă Iorguş susţine că BEC a fost suspect pe parcursul activităţii sale, Cristian Radu a tranşat problema în instanţă, susţinând excepţionalitatea cauzei prin… completa desfiinţare a BEC şi, ca atare, nu mai poate fi trasă de mânecă. Contactat de Replica de Constanţa, Cristian Radu a declarat: Este vorba de o cauză, iar părţile implicate sau reclamate, mai exact, sunt Partidul Naţional Liberal- Filiala Judeţeană Constanţa, Partidul Social Democrat- Organizaţia Constanţa şi eu, ca persoană fizică. Nu este nimic spectaculos în acest dosar, doar ceva bun de exploatat de presă, a menţionat Radu, care, ulterior, ne-a făcut legătura cu un reprezentant legal şi care, la rândul său, a oferit următoarele lămuriri. S-a judecat numai pe excepţii, printre care şi cea formulată de domnul Radu, prin care s-a încercat clarificarea faptului că BEC nu poate fi parte în dosar, întrucât şi-a încetat activitatea imediat după alegeri. Nu contează ce soluţie va da Curtea de Apel Bucureşti, ci ICCJ va da soluţia finală. De asemenea, nu putem vorbi nici de o investire a domnului Iorguş, pentru că există deja o altă investire a domnului Radu, printr-o hotărâre judecătorească. Nu putem avea două astfel de hotărâri, pentru că am ajunge în situaţia de a avea doi primari şi, cel mai probabil, vor fi noi runde de alegeri. Dar, mai este mult până atunci. Vorbim, în principiu, de doi sau trei ani de judecată. Sunt aproximativ 600 de martori în acest dosar. Vă daţi seama, numai procedura este anevoioasă, probabil mai trece încă un mandat până atunci, a precizat reprezentantul legal. ICCJ a casat joi decizia Curţii de Apel Bucureşti, care a respins acţiunea lui Iorguş şi a trimis-o spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Decizia nr.7470/28.11.2013. Admite recursul declarat de Zanfir Iorguş împotriva Sentinţei nr. 985 din 13 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Irevocabilă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2013, se arată pe site-ul ICCJ. Anterior, pe 13 martie a.c., Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Zanfir Iorguş. În iunie 2012, autoritatea electorală a aprobat contestaţiile depuse de PNL Constanţa, PSD Constanţa şi candidatul independent, Cristian Radu, care au reclamat fraudarea alegerilor de către Iorguş.
Replica
Lipsa manifestărilor culturale autentice imbecilizează generaţiile de tineri din Mangalia
Litoralul românesc de sud era recunoscut, în urmă cu
douăzeci de ani, drept o adevărată Mecca a spectacolelor teatrale şi de
revistă şi celor mai recente proiecţii cinematografice estivale. Cu
patru grădini de vară – Mangalia, Saturn, Jupiter şi Neptun – şi trei
cinematografe – Casa Tineretului, „Pescăruş” şi „Farul” (Casa de
Cultură), Mangalia făcea, lejer, concurenţă Constanţei. După Revoluţie,
numărul spectacolelor a scăzut, iar cinematografele s-au închis încet,
unul câte unul.
Mangalia nu are are teatru. Nici cinematograf. Grădinile de vară, dacă nu sunt acoperite de buruieni, găzduiesc doar show-uri cu manelişti şi şuşe pentru iubitorii de bere şi seminţe de „floare”. De 20 de ani, generaţii după generaţii, copiii Mangaliei, privaţi de orice formă de cultură adevărată, în faţa televizoarelor, suferă un proces de imbecilizare: micuţi ce nu au văzut nici măcar o singură reprezentaţie a unui teatru de păpuşi, copii ce nu au păşit, vreodată, într-o sală de cinema, adolescenţi plictisiţi de Caragiale sau Alecsandri, pe care îi studiază doar pe hârtie, adulţi care au uitat de Băieşu, Sebastian, Goldoni sau Cehov.
Sala Casei de Cultură este folosită, de ani în şir, pentru „spectacole” politice. În urmă cu câţiva ani, pe scena unde au urcat Mircea Diaconu, Florin Piersic sau Draga Olteanu, s-au dat penibile show-uri cu piţipoance despuiate: Casa de Cultură devenise discotecă. O lovitură în plus a primit-o instituţia în vara lui 2013, când, după 14 ani, una dintre cele mai prestigioase manifestări culturale de la malul mării, Gala „HOP!“, rampă de lansare pentru generaţii de tineri actori, şi-a cerut „transferul“ la Costineşti.
Tot într-o disco-bodegă, plină de cuşti şi lanţuri pentru dansatoare la bară, s-a transformat, pentru o vreme, şi Cinematograful „Pescăruş”. Acum, clădirea zace în paragină, cu ferestrele sparte şi pereţii distruşi. Casa Tineretului, mândria „prinţişorului“ Nicu Ceauşescu, clădită din marmură şi cu o sală de spectacole-simbol al eleganţei şi bunului gust, este acum gazdă de birouri pentru închiriat.
Tatiana Odobescu: „Ne dorim trezirea la viaţă a culturii“
Cum să te miri, atunci, că, în momentul în care vreun impresar aduce spectacole care, în Bucureşti, se joacă cu casa închisă, la Mangalia acestea sunt anulate pentru că nu se vând decât 20-30 de bilete?
Conducerea Complexului Cultural „Callatis”, organism înfiinţat în urmă cu opt luni, spune că va face tot posibilul pentru a trezi la viaţă activitatea culturală de la Mangalia. „Am decis ca, o dată pe lună, să facem un efort şi să aducem, la Casa de Cultură, cel puţin un spectacol de teatru. Vom aduce şi spectacole dedicate micuţilor. Sperăm ca, încet, încet, să readucem viaţa culturală pe făgaşul normal”, ne-a declarat Tatiana Odobescu, directorul Complexului Cultural „Callatis”.
Potrivit reprezentanţilor primăriei, în prezent, atât Grădina de Vară „Farul” din Mangalia şi Cinematograful „Pescăruş” din localitate, cât şi Grădina de Vară din Jupiter se află în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „Româniafilm” (RADEF). Primăria municipiului Mangalia ar fi solicitat în repetate rânduri instituţiei menţionate mai sus, preluarea acestor obiective, recuperarea şi reintroducerea lor în circuitul cultural şi turistic, în conformitate cu prevederile Legii 303/2008 privind cinematografia.
Potrivit unei adrese RADEF înaintate Primăriei Mangalia cu privire la acest aspect, se motivează că „întreaga activitate a regiei este paralizată deoarece organul de conducere, respectiv Consiliul de Administraţie al RADEF „Româniafilm” nu este constituit cu respectarea dispoziţiilor exprese impuse de OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice”. În prezentul document se mai arată că, numai după constituirea în condiţiile legii a noului consiliu de administraţie al regiei, se poate aproba transferul de proprietate al activelor grădini de vară şi cinematografelor aflate în municipiul Mangalia.
„Intenţia municipalităţii este aceea de a introduce aceste trei imobile într-un program consolidat de refacere şi promovare, prin organizarea de evenimente culturale şi recreative, destinate atât locuitorilor oraşului, cât şi turiştilor din sudul litoralului. În urma aprobării de către Parlament a pachetului de legi privind descentralizarea, asumat prin răspundere guvernamentală, se creează premisele urgentării demersurilor privind trecerea cinematografelor şi grădinilor de vară în subordinea autorităţilor locale“, afirmă administraţia locală.
În oraşul în care, după modelul general valabil la nivelul întregii ţări, ne îndreptăm atenţia şi bugetul local către sute de asistaţi social, către acoperirea datoriilor la utilităţi ale unor persoane care nu au muncit în viaţa lor şi nici nu o vor face vreodată, către asfaltări proaste sau doar făcute pe hârtie sau în care finanţăm, lună de lună, tone de gunoaie se va găsi, poate, şi o brumă de bani cu care să se susţină cel puţin o trupă de teatru a talenţilor tineri ai Mangaliei.
editiadesud.ro
Mangalia nu are are teatru. Nici cinematograf. Grădinile de vară, dacă nu sunt acoperite de buruieni, găzduiesc doar show-uri cu manelişti şi şuşe pentru iubitorii de bere şi seminţe de „floare”. De 20 de ani, generaţii după generaţii, copiii Mangaliei, privaţi de orice formă de cultură adevărată, în faţa televizoarelor, suferă un proces de imbecilizare: micuţi ce nu au văzut nici măcar o singură reprezentaţie a unui teatru de păpuşi, copii ce nu au păşit, vreodată, într-o sală de cinema, adolescenţi plictisiţi de Caragiale sau Alecsandri, pe care îi studiază doar pe hârtie, adulţi care au uitat de Băieşu, Sebastian, Goldoni sau Cehov.
Sala Casei de Cultură este folosită, de ani în şir, pentru „spectacole” politice. În urmă cu câţiva ani, pe scena unde au urcat Mircea Diaconu, Florin Piersic sau Draga Olteanu, s-au dat penibile show-uri cu piţipoance despuiate: Casa de Cultură devenise discotecă. O lovitură în plus a primit-o instituţia în vara lui 2013, când, după 14 ani, una dintre cele mai prestigioase manifestări culturale de la malul mării, Gala „HOP!“, rampă de lansare pentru generaţii de tineri actori, şi-a cerut „transferul“ la Costineşti.
Tot într-o disco-bodegă, plină de cuşti şi lanţuri pentru dansatoare la bară, s-a transformat, pentru o vreme, şi Cinematograful „Pescăruş”. Acum, clădirea zace în paragină, cu ferestrele sparte şi pereţii distruşi. Casa Tineretului, mândria „prinţişorului“ Nicu Ceauşescu, clădită din marmură şi cu o sală de spectacole-simbol al eleganţei şi bunului gust, este acum gazdă de birouri pentru închiriat.
Tatiana Odobescu: „Ne dorim trezirea la viaţă a culturii“
Cum să te miri, atunci, că, în momentul în care vreun impresar aduce spectacole care, în Bucureşti, se joacă cu casa închisă, la Mangalia acestea sunt anulate pentru că nu se vând decât 20-30 de bilete?
Conducerea Complexului Cultural „Callatis”, organism înfiinţat în urmă cu opt luni, spune că va face tot posibilul pentru a trezi la viaţă activitatea culturală de la Mangalia. „Am decis ca, o dată pe lună, să facem un efort şi să aducem, la Casa de Cultură, cel puţin un spectacol de teatru. Vom aduce şi spectacole dedicate micuţilor. Sperăm ca, încet, încet, să readucem viaţa culturală pe făgaşul normal”, ne-a declarat Tatiana Odobescu, directorul Complexului Cultural „Callatis”.
Potrivit reprezentanţilor primăriei, în prezent, atât Grădina de Vară „Farul” din Mangalia şi Cinematograful „Pescăruş” din localitate, cât şi Grădina de Vară din Jupiter se află în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „Româniafilm” (RADEF). Primăria municipiului Mangalia ar fi solicitat în repetate rânduri instituţiei menţionate mai sus, preluarea acestor obiective, recuperarea şi reintroducerea lor în circuitul cultural şi turistic, în conformitate cu prevederile Legii 303/2008 privind cinematografia.
Potrivit unei adrese RADEF înaintate Primăriei Mangalia cu privire la acest aspect, se motivează că „întreaga activitate a regiei este paralizată deoarece organul de conducere, respectiv Consiliul de Administraţie al RADEF „Româniafilm” nu este constituit cu respectarea dispoziţiilor exprese impuse de OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice”. În prezentul document se mai arată că, numai după constituirea în condiţiile legii a noului consiliu de administraţie al regiei, se poate aproba transferul de proprietate al activelor grădini de vară şi cinematografelor aflate în municipiul Mangalia.
„Intenţia municipalităţii este aceea de a introduce aceste trei imobile într-un program consolidat de refacere şi promovare, prin organizarea de evenimente culturale şi recreative, destinate atât locuitorilor oraşului, cât şi turiştilor din sudul litoralului. În urma aprobării de către Parlament a pachetului de legi privind descentralizarea, asumat prin răspundere guvernamentală, se creează premisele urgentării demersurilor privind trecerea cinematografelor şi grădinilor de vară în subordinea autorităţilor locale“, afirmă administraţia locală.
În oraşul în care, după modelul general valabil la nivelul întregii ţări, ne îndreptăm atenţia şi bugetul local către sute de asistaţi social, către acoperirea datoriilor la utilităţi ale unor persoane care nu au muncit în viaţa lor şi nici nu o vor face vreodată, către asfaltări proaste sau doar făcute pe hârtie sau în care finanţăm, lună de lună, tone de gunoaie se va găsi, poate, şi o brumă de bani cu care să se susţină cel puţin o trupă de teatru a talenţilor tineri ai Mangaliei.
editiadesud.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)