Peste trei milioane de elevi vor reveni, luni, la şcoală

Peste trei milioane de elevi vor reveni , luni, la şcoală după vacanţa de iarnă. Semestrul întâi  continua până pe 31 ianuarie, urmând ca elevii să intre în vacanţă din 1 până pe 9 februarie.
Anul şcolar 2013-2014 a început pe 16 septembrie.  Vacanţa de iarnă a durat  între 21 decembrie 2013 şi 5 ianuarie 2014,  elevii urmând să  revină la cursuri luni,  6 ianuarie.

Semestrului al doilea  începe pe 10 februarie şi se termină pe 20 iunie, cu o vacanţă de  primăvară  din 12 aprilie până pe 22 aprilie.
Simulările la bacalaureat au loc în de-al doilea semestru, pentru prima dată fiind organizate şi pentru elevii din clasa a XI-a, dar şi simulările de la sfârşitul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a.
Săptămâna 7 - 11 aprilie este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului "Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!", care va avea un orar specific.
Tezele din semestrul al doilea al anului şcolar 2013 - 2014 vor fi susţinute, de regulă, până în 23 mai.
Vacanţa de vară începe pe  21 iunie, elevii urmând să se întoarcă la cursuri  pe 14 septembrie.

cotidianul.ro

Ce SCHIMBĂRI aduce noul an în EDUCAŢIE: Evaluarea va reprezenta 75% din admiterea în liceu. Fără notele din liceu la admiterea în facultate

Admiterea în liceu se va face pe baza mediei la evaluarea naţională în pondere de 75 la sută, în timp ce facultăţile nu mai pot ţine cont la admitere de notele din liceu ale candidaţilor, aceastea fiind doar unele dintre schimbările importante din Educaţie în 2014. 

Începând din 2014, în calcularea mediei de admitere în liceu, media de la evaluarea naţională va reprezenta 75 la sută, faţă de 50 la sută în anii trecuţi, scăzând astfel la 25 la sută ponderea notelor din ciclul gimnazial.
Cursurile la clasa a VIII-a se vor încheia în 13 iunie 2014, iar în perioada 16-18 iunie va avea loc înscrierea la evaluarea naţională.
Anul 2014 aduce mai pentru prima dată simularea examenului de bacalaureat pentru elevii clasei a XI-a, introdusă de ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, cu speranţa că elevii vor acorda o mai mare atenţie "examenului maturităţii". Asta după ce, în ultimii ani, tinerii nu au demonstrat prea mare interes pentru aceste examen, promovabilitatea scăzând vertigios, după introducerea camerelor de supraveghere din clase.
Tot din 2014, vor avea loc evaluări la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a.
Legea educaţiei naţionale prevede introducerea a trei noi evaluări la nivel naţional, cu subiecte unice: la finalul claselor a II-a (scris-citit si matematică), a IV-a (evaluare prin eşantionare la limba română/ limba maternă - înţelegerea textului scris şi matematică) şi a VI-a (două probe transdisciplinare: limba română şi limba modernă I, matematică şi ştiinte). Până în prezent, aceste evaluări s-au făcut în sistem pilot, pe un eşantion de şcoli.
Tot din 2014 se modifică şi cadrul general privind admiterea în anul I în învăţământul superior şi nu vor mai fi luate în calcul notele din liceu. Până acum, luarea în calcul a notelor din liceu era lăsată la latitudinea organizatorilor examenului de admitere, respectiv a facultăţilor.
Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior Mihnea Costoiu a precizat că universităţile vor putea stabili, pe lângă acest nou cadru general, criterii specifice pentru admiterea la licenţă, master sau doctorat. Astfel universităţile pot lua în continuare în calcul, la admiterea la licenţă, media la bacalaureat sau notele la unele probe din acest examen.
Un alt act normativ acordă dreptul absolvenţilor învăţământului profesional să continue studiile liceale la forma de învăţământ cu frecvenţă. Legea educaţiei naţionale acorda posibilitatea absolvenţilor învăţământului profesional, care promovau examenul de certificare a calificării profesionale, să urmeze cursurile învăţământului liceal doar la forma cu frecvenţă redusă.
Elevii din învăţământul profesional beneficiază şi ei de tarif redus cu 50 la sută pentru transportul local în comun, după ce reducerea era acordată doar pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal.
De asemenea, a fost extins sprijinul financiar acordat elevilor din mediul rural pentru continuarea studiilor liceale şi la elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.
Din 2014, cadrele didactice netitulare calificate care obţin la concursul naţional unic de titularizare cel puţin nota 7, având astfel posibilitatea să ocupe un post de titular, au posibilitatea să facă acest lucru în şase ani. Până în prezent rezultatul la concursul de titularizare era valabil doar trei ani, iar concursul trebuia susţinut din nou dacă nu erau disponibile posturi în acest interval, iar anterior candidaţii trebuiau să susţină concursul an de an dacă nu obţineau şi post în urma promovării cu minim 7.
În învăţământul superior vor fi aplicate noi măsuri ce privesc finanţarea pe baza indicatorilor de calitate, şi nu pe baza ierarhizării şi clasificării universităţilor, şi creşterea rolului Consiliului Naţional al Rectorilor, care devine, prin lege, partener de dialog social al Ministerului Educaţiei.
Totodată, se introduc modalităţi suplimentare de alocare a fondurilor către universităţi, dându-se posibilitatea agenţilor economici şi institutelor de cercetare să finanţeze studiile de doctorat.
De asemenea, s-a asigurat cadrul legal pentru ca specialişti din diverse domenii de activitate să ocupe funcţii didactice de predare, având statutul de cadru didactic asociat invitat.
Printre schimbările anunţate anul trecut se numără şi impunerea unei medii minime, de 5, pentru admiterea la liceu, începând din 2015. Anunţul a fost făcut, la prezentarea bilanţului anului şcolar 2012-3013, de ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, care a precizat că intervalul de doi ani până la intrarea în vigoare a reglementării este necesar pentru pregătirea acesteia.
Evaluarea naţională, admiterea la liceu şi bacalaureatul vor fi date, din 2019, după modelul testelor PISA, respectiv cel de interdisciplinaritate, potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 2013 care modifică Legea educaţiei.
Una dintre modificări reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015 - 2016.
"În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013 - 2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013 - 2014), evaluări care sunt concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011 (a educaţiei naţionale, n.r.)", a spus ministrul Remus Pricopie.
PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările participante. România participă la aceste testări din 2000. Ultima testare PISA, de pildă, a conţinut atât itemi ce vizează competenţele de matematică şi rezolvare de probleme în situaţii autentice ce pot fi întâlnite în viaţa adultă (în pondere de 75 la sută), cât şi de citire sau lectură (15 la sută) şi ştiinţe (10 la sută).
Elevii români se află pe locul 45 din 65 de ţări în urma testului PISA din 2012, rezultatele obţinute de ei fiind sub media mondială la toate cele trei domenii evaluate, respectiv matematică, citire/lectură şi ştiinţe, potrivit informaţiilor date publicităţii la începutul lunii decembrie.
La testul PISA din 2009, România a ocupat locul 49 din 65 de ţări participante, iar în 2006 a fost pe poziţia 47 din 57.

mediafax.ro

Ce planuri are Neptun Olimp SA în sezonul estival 2014

SC Neptun Olimp SA şi-a făcut deja planurile pentru sezonul estival 2014. Conform, preşedintelui Consiliului de Administraţie al SC Neptun Olimp SA, Marius Horia Ţuţuianu, societatea de stat îşi va extinde activitatea prin închirierea, de la THR Marea Neagră, a complexului turistic Mioriţa din Neptun. Preluăm în administrare acest complex, întrucât avem agenţie de turism şi autocare, iar intenţia este aceea de a dezvolta şi diversifica serviciile şi oferta societăţii. Neptun Olimp a mers, din 2002 şi până în 2013, pe pierdere. Vorbim despre circa 250 de miliarde de lei vechi. 2013 este primul an când Neptun Olimp a ieşit pe plus , a declarat, pentru Replica de Constanţa, Marius Horia Ţuţuianu. Referitor la sezonul estival 2014, conducerea Neptun Olimp spune că planul este acela de creştere a cifrei de afaceri, a profitului pentru acţionari, exploatarea la maxim a activelor societăţii şi extinderea activităţii, de unde şi preluarea complexului Miorţia, care are o capacitate de 120 de camere, piscină etc. În 2014 ne vom axa şi pe activităţi de agrement pe Marea Neagră şi pe lacurile din Neptun şi intenţionăm să amenajăm locuri de joacă pe plajele din Neptun luate în folosinţă de la Apele Române. Am repus în funcţiune agenţia de turism a societăţii şi am început să ne comercializăm singuri propriile produse turistice, dar şi ofertele de la alte hoteluri din sudul litoralului. Din 2014, prin agenţia de turism, vom organiza excursii în judeţul Constanţa, la obiective precum mănăstirea Sfântului Andrei, la Crama Murfatlar, la Nunta Zamfirei, la Delfinariul din Constanţa, dar şi în Delta Dunării ori în Bulgaria. Adică, turiştii care vin şi se cazează în unităţile noastre, dar nu numai, vor avea şi ocazia să opteze pentru excursii scurte, de acest gen, cu autocarele noastre, a mai explicat Horia Ţuţuianu. Societatea, agenţia de turism şi produsele noastre - vilele, hotelul etc. - vor fi promovate, de anul în curs, la târguri naţionale şi internaţionale. Produsele se adresează turiştilor cu venituri medii şi ridicate, care cumpără o vacanţă în paralel cu o gamă diversificată de servicii corespunzătoare gusturilor, preferinţelor şi posibilităţilor multiple de recreere, a conchis Ţuţuianu.

Replica

Primarul Mangaliei a prezentat bilanţul: “Am reuşit să redresăm bugetul public, oraşul era în pragul falimentului”

La finalul lui 2013, primarul Mangaliei, Cristian Radu, a transmis o scrisoare în atenţia locuitorilor municipiului, în care prezintă bilanţul pe anul care a trecut. Potrivit primarului, obiectivul asumat la preluarea mandatului, şi anume rezolvarea problemei căldurii, a fost rezolvată, în sensul că termoficarea a fost preluată de municipalitate, iar toate centralele funcţionează acum pe gaz. Acest lucru va conduce la scăderea facturilor la căldură. Tot la capitolul realizări, edilul spune că a reuşit să demareze proiecte europene de aproape 13 milioane de euro. Am demolat staţia de betoane COMCM, pe acel teren urmând să se amenajeze un parc modern, mai spune Cristian Radu, care adaugă că am reuşit să redresăm, cât de cât, bugetul public, după ce am preluat primăria cu datorii foarte mari, ce aduseseră oraşul în pragul falimentului.

  Replica

Anul acesta, Muzeul de Arheologie va fi modernizat şi dotat cu vitrine securizate, antiseismice

Anul 2014, vine cu proiecte noi pentru Complexul Cultural ”Callatis”, conducerea instituţiei trecând pe agenda de lucru lucrări de reamenajare şi modernizare inclusiv pentru Muzeul de Arheologie. Directoarea complexului, dr. Tatiana Odobescu ne-a declarat că este vorba despre un proiect de rearanjare interioară şi exterioară a sediului muzeului. ”Intenţionăm să modernizăm şi să extindem muzeul prin crearea unui Centru de Studii Danubiano-Pontice, motivate de vechea tradiţie a cercetării arheologice a acestor zone şi funcţionarea la Mangalia a unei prestigioase Comisii Internaţionale pentru Promovarea Studiilor Indo-Europene şi Trace, între anii 1993-2001. Acest proiect se doreşte a fi unul de anvergură, implicând modificarea structurii expoziţiei de bază (vitrine securizate, antiseismice, crearea unui circuit de vizitare după criterii cronologice şi tematice, cum ar fi ilustrarea poveştii papyrus-ului callatian), dar şi refacerea designului interior prin amplasarea unor panouri informative atractive. În acelaşi timp, vor fi continuate cercetările în zona necropolei tumulare callatiene şi se va iniţia proiectul de restaurare a monumentului funerar de la Movila Documaci şi de pietruire a căii de acces spre acest obiectiv. Nu în ultimul rând, vom analiza posibilitatea demarării unui proiect de refacere a mormântului cu psalmi”, a declarat directoarea Complexului, dr. Tatiana Odobescu.

2014 va aduce un festival internaţional de film şi tabere de ceramică, pictură şi sculptură

Tot pentru 2014, se va lua în calcul demararea unui proiect transfrontalier intitulat “Dunărea şi Marea Neagră – axe de cultură şi civilizaţie europeană”. Scopul acestei iniţiative îl reprezintă constituirea unor reţele europene alcătuite din operatori culturali cu experienţă în derularea de programe culturale, care au demonstrat, de-a lungul timpului, că pot colabora eficient în dezvoltarea unor proiecte inovatoare cu impact pe termen lung. Proiectul îşi propune susţinerea mobilităţii transnaţionale pentru specialiştii ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul cultural. De asemenea, pe parcursul acestui an, vor fi marcate toate monumentele aflate pe raza municipiului Mangalia şi vor fi editate materiale publicitare care să promoveze patrimoniul arheologic callatian. Mai exact, vor fi editate un catalog şi pliante în limbile de circulaţie internaţională engleză, franceză, rusă şi germană. Ar mai fi de spus că tot anul acesta, Mangalia ar putea găzdui un festival internaţional de film, dar şi tabere de creaţie (arheologie, ceramică, pictură sau sculptură).

editiadesud.ro

De la 1 ianuarie, românii vor plăti mai mult… pentru orice

România şi-a creat un nou obicei. Dacă, până acum, îngrijoram cancelariile statelor lumii cu ciudatele practici democratice, de data aceasta ţara noastră bagă în ceaţă orice student la economie. Pe fondul afirmaţiilor de dimineaţă până seara de creştere economică pe toate planurile, inclusiv scăderea şomajului sau investiţii impresionante, realitatea este că, de la 1 ianuarie, va trebui să înfigem mâinile mai adânc în buzunare, pentru că ne vom confrunta cu valuri de scumpiri.
Astfel, începând de miercuri, 1 ianuarie 2014, preţul gazelor pentru populaţie va creşte cu 1%. Începând cu 27 decembrie a.c., Comitetul de Reglementare al ANRE a dcecis ca gazele pentru fabrici să se scumpească cu 2%Astfel, în decurs de un an, de când a început liberalizarea pieţei locale, gazele s-au scumpit cu 12%. Ca parte a angajamentului asumat de România cu FMI, liberalizarea pieţei pentru consumatorii casnici este o practică de care nu vom scăpa până la 31 decembrie 2018. Mai exact, se intenţionează alinierea preţurilor din producţia internă cu cele de import. Gazele se vor mai scumpi şi de la 1 aprilie cu încă 2%, după intrarea în vigoare a vestitei taxă de stâlp şi cu încă 3% de la jumătatea lui 2014 şi de la 1 octombrie 2014.
Pe de altă parte, agenţii economici sunt loviţi la pachet cu populaţia, pentru că, de patru luni, contribuabilii au de plătit taxe suplimentare pentru şase categorii de bunuri, după ce a fost modificat Codul fiscal. Evident, taxa se aplică şi în 2014. Astfel, pentru bijuterii din aur şi/sau platină, cu excepţia verighetelor; acciza este de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k şi de 2 euro/gram pentru cele peste 14k. La confecţiile din blănuri naturale, acciza variază între 50 şi 1200 euro/bucata, în funcţie de costul de achiziţie, iar pentru autoturismele, inclusiv cele de teren sau importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3000 cm3, acciza este de 1 euro/cm3. Nu scapă nici armele de vânătoare şi armele de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv, pentru care acciza variază între 50 şi 1500 euro/bucata, în funcţie de costul de achiziţie al armelor. Măsurile afectează la nivel procedural agenţii economici care produc ori importă astfel de bunuri, iar costurile vor fi resimţite şi de cumpărătorii finali, pentru că ei suportă acciza.
Şi pentru că nu toţi ne permitem iacht-uri, autoturisme de teren, bijuterii de toate felurile sau arme de vânătoare, guvernanţii s-au gândit şi la majoritatea populaţiei, care va trebui să suporte noile creşteri la bere, ţigări, pâine, ciocolată, alcool sau… de fapt, orice cumpărăm. De la 1 ianuarie 2014, un pachet de ţigări va fi mai scump cu 50 de bani, iar scumpirea la bere va fi destul de substanţială, ţinând cont că 35% din preţul berii este reprezentat de acciza menţionată mai sus. În ciuda micşorării TVA la pâine la 9%, aceasta se va scumpi, pentru că producătorii ne vorbesc din nou de creşterea preţului grâului. De scumpiri nu scapă nici produsele cu conţinut de cacao, considerate lux şi nici cafeaua verde, prăjită sau solubilă. Tot de la 1 ianuarie 2014 se vor scumpi benzina şi motorina, cu câte 9 bani pe litru faţă de preţul de pe 31 decembrie 2013, în ciuda intenţiei de amânare a majorării accizelor la carburanţi cu 7 eurocenţi pe litru pentru 1 aprilie 2014.

Replica

La mulţi ani !