Peste 990 de pachete cu ţigarete de contrabandă descoperite de poliţiştii de frontieră

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au identificat în P.T.F. Vama Veche două persoane de sex feminin, care intenţionau să introducă în ţară 780 de pachete cu ţigarete netimbrate fără documente justificative, precum şi o persoană de sex masculin care comercializa, într-o piaţă din municipiul Constanţa, peste 200 pachete de ţigarete netimbrate fără documente justificative.
În data de 19.08.2015, în jurul orei 01.30, în P.T.F. Vama Veche s-au prezentat pentru controlul de frontieră două persoane de sex feminin, de cetăţenie română, în vârstă de 34 respectiv 41 de ani, care călătoreau cu un autocar ce efectuează curse regulate între Turcia şi România.
În bagajele personale au fost descoperite, ascunse şi nedeclarate, 780 de pachete cu ţigarete netimbrate.
Persoanele în cauză, domiciliate în municipiul Constanţa, au declarat că au achiziţionat ţigaretele de pe teritoriul Turciei.
Poliţiştii de frontieră au ridicat în vederea confiscării cantitatea de ţigarete, în valoare de aproximativ 7.800 lei, iar persoanelor în cauză le-au fost întocmite lucrări penală pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 270, alin. 3 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal.

editiadesud.ro

ȘEDINTA CONSILIULUI LOCAL MANGALIA 24.08.2015

Primarul Mangaliei, Radu Cristian a convocat pentru luni, 24 august, ora 17:00, o şedinţă ordinară a Consiliului Local, în cadrul căreia se vor dezbate mai multe proiecte de interes public. Consilierii municipali vor pune în discuţie, pe ordinea de zi, mai multe proiecte, printre care hotărârea privind aprobarea rectificării bugetului de venituri și cheltuieli al Municipiului Mangalia pentru anul 2015, precum şi un proiect de hotărâre referitor la aprobarea participării în cadrul proiectului „Stop Abandonului Școlar! Program pilot de integrare și creștere a participării în învățământul primar și secundar”, derulat prin Fondul Social European POSDRU 2007-2013.

                                                                Biroul de presă
mangalia.ro

Control ANPC la „Aida” şi „Tosca”: „Condiţiile de cazare sunt inumane!”

La numai două săptămâni de la ultimul control efectuat în staţiunea Saturn, inspectorii ANPC şi reprezentanţii ANT au efectuat, astăzi, o nouă verificare a două unităţi de cazare din sudul litoralului: hotelurile “Aida” şi “Tosca”, ambele de două stele. Controlul a fost iniţiat în urma mai multor sesizări primite din partea turiştilor cazaţi în Saturn, care s-au plâns de condiţiile improprii din camerele primite de la recepţie.
Mai multe camere din cele două unităţi au fost verificate de către inspectorii ANPC, care au găsit paturi descleiate, mizerie cât cuprinde, lenjerii pătate, saltele umede, alături de mobilier vechi, rămas, probabil, neschimbat, de la inaugurarea hotelurilor. Deşi administratorii celor două unităţi le-au spus inspectorilor că este vorba despre camere atribuite personalului angajat al hotelurilor, aceştia nu s-au arătat înduplecaţi de argument: “Chiar dacă vorbim despre angajaţi, aceştia nu sunt oameni? Nu se poate locui aici, nu se poate respira. Din punctual de vedere al ANPC, aceste hoteluri trebuie închise şi modernizate”, a fost răspunsul inspectorilor aflaţi în control.
În urma controlului, Hotel “Aida” a fost declasificat la o stea, primind, totodată, o amendă de 50.000 de lei din partea ANT şi 10.000 de lei din partea ANPC. Potrivit preşedintelui ANT, Mirela Matichescu, controalele nu fac parte, nici pe departe, dintr-o campanie de denigrare a litoralului. “Nu putem lăsa lucrurile aşa, pentru că nu este corect nici faţă de investitorii adevăraţi şi nici faţă de turistul care, după ce stânge bani un an de zile pentru a veni pe litoral, găseşte condiţii improprii de locuit. Există hoteluri precum “Aida”, care nu respectă condiţiile de clasificare. Astfel că am stabilit declasificarea unităţii şi aplicarea unei sancţiuni de 50.000 de lei. De la anul, un astfel de hotel nu va mai funcţiona, în atare condiţii”, a promis Mirela Matichescu.
La rândul său, Marius Alexandru Dunca, preşedintele ANPC a declarat că, în urma numeroaselor reclamaţii primite de la turişti, referitoare la condiţiile de cazare de la “Aida” şi “Tosca”, a decis repetarea controalelor în zonă: “Dacă lucrurile s-au remediat în ceea ce priveşte bucătăria, nu putem spune că s-a întâmplat la fel în privinţa condiţiilor de cazare. Acestea sunt pur şi simplu inumane: perne murdare, saltele pătate, paturi care abia se mai ţin în încheieturi. Într-una dintre camere nici nu puteam să respirăm”.
Potrivit ANT, 40% dintre unităţile hoteliere de pe litoral oferă turiştilor condiţii improprii de cazare.

editiadesud.ro

Anchetă epidemiologică. Zeci de copii aflați în tabără la Neptun, internaţi cu suspiciune de toxiinfecție alimentară

Douăzeci și nouă de copii aflați în tabără la Complexul Comorova din stațiunea Neptun au fost transportați cu ambulanțele la două spitale, în noaptea de duminică spre luni, cu simptome specifice toxiinfecției alimentare.
Potrivit cadrelor medicale, starea de sănătate a copiilor nu este gravă, aceștia fiind transportați la spitalele din municipiile Constanța și Mangalia.
Copiii au început să se simtă rău după ora 22.00, ei fiind duși, rând pe rând, la spital. 22 au ajuns la Mangalia, iar ceilalţi la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa.
Alți zece au primit îngrijiri medicale în tabără, nefiind necesară transportarea la o unitate spitalicească.
Întreaga operaţiune a durat aproape toată noaptea, ultimii copii ajungând la unităţile medicale în jurul orei 03.00.
Deocamdată, nu se cunoaşte alimentul incriminat, iar culturile recoltate au nevoie de câteva zile pentru un rezultat clar.
Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Constanţa au precizat, luni, într-o conferinţă de presă, că, în total, la unităţile sanitare din Mangalia şi Constanţa s-au prezentat 29 de copii cu simptomatologie de toxiinfecţie alimentară, iar 28 dintre ei au fost internaţi.
“Din cei 29 de copii, 22 s-au prezentat la Compartimentul de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Municipal Mangalia, iar şapte la Unitatea Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Constanţa. Şase dintre cei şapte copii au fost îndrumaţi şi internaţi la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa. (…) Evoluţia sub tratament cu simptomatice antispastice, antiemetice şi perfuzii endovenoase a fost favorabilă, astfel că, în prezent, au rămas internaţi doar doi copii, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa. Evoluţia lor este bună”, a precizat dr. Suzan Ibram, şeful Compartimentului de Supraveghere/ Control Boli Transmisibile din DSP Constanţa.
Reprezentanții DSP Constanța au demarat o anchetă epidemiologică în acest caz.
Echipa DSP formată din personalul de specialitate de la Departamentul de Supraveghere şi inspectori din cadrul Serviciului de Control în Sănătate Publică va evalua condiţiile de apariţie a cazurilor. Copiii şi personalul din colectivitate vor fi evaluaţi clinic în vederea asigurării tratamentului de specialitate.
Inspectorii urmează să discute cu copiii să vadă dacă au consumat alte alimente decât cele oferite în tabără şi vor preleva probe din blocul alimentar pentru a stabili dacă este într-adevăr vorba despre o toxiifecţie alimentară.
În cazul în care vor fi descoperite nereguli grave, inspectorii vor aplica sancţiuni contravenţionale.
„Cei 22 de copii din Bucureşti au fost externaţi. Sunt 300 de copii în tabără. Au mâncat supă la prânz şi au primit ca pacheţel un sandviş un şniţel. Au mâncat şi în alte părţi. Au venit cu probleme digestive, greţuri, vârsături. Au fost trataţi 22 la noi. Nu a fost nici unul febril. O fetiţă a avut febră 38”, au declarat reprezentanţii Spitalului Mangalia.

Replica

Cât pierde statul român din afacerea „Daewoo – Mangalia”

Compania româno – sud coreeană Daewoo – Mangalia Heavy Industries (DMHI) şi subcontractorii ei se află în centrul unui scandal de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională de către mai mulţi cetăţeni coreeni şi români este de aproximativ 11 milioane lei.
O asociere „cu cântec“Nu trebuie să surprindă pe nimeni acest fapt, câtă vreme acţionarul majoritar, Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. (DSME), din Coreea de Sud, este zguduit periodic de scandaluri de corupţie.
Dar mult mai grav decât aceste inginerii financiare este faptul că interesele statului român sunt prejudiciate de parteneriatul cu sud-coreenii.
DMHI a luat naştere, oficial, la 14 februarie 1997, printr-un joint-venture între concernul Daewoo şi Şantierul Naval „2 Mai“ Mangalia. Sud-coreenii au intrat în asociere cu 53 mi-lioane de dolari (din care 23 de milioane de dolari sub forma unui know-how, pe care nimeni nu l-a evaluat) obţinând 51% din acţiuni, iar românii, cu şantierul naval propriu-zis (mai puţin terenul), evaluat la 50,92 milioane dolari, respectiv 49% din acţiuni.
La înfiinţare, Daewoo – Mangalia avea 3.400 de angajaţi, preluaţi de la Şantierul Naval „2 Mai“ Mangalia.
Din această afacere, statul român ar fi trebuit să câştige noi locuri de muncă, profit şi mai multe venituri din taxe şi impozite. În plus, Daewoo – Mangalia promitea să stimuleze industria pe orizontală aferentă sectorului naval, după cum se arăta într-un comunicat de presă din 22 ianuarie 1997.
Ceea ce puţini ştiau la acea dată este faptul că asocierea avea la bază un contract care îi asigura nu doar importante facilităţi părţii sud-coreene, dar îi permite să-şi tragă asociatul pe sfoară. La acea vreme, ziarul „Cuget Liber” a semnalat faptul că afacerea dezavantajează statul român.
Un munte de pierderi şi datorii Din 1997 până în 1999, societatea mixtă a lucrat în pierdere. Era un rezultat negativ planificat, fiind vorba de o perioadă de reorganizare şi investiţii. În 1999, pierderea se ridicase la 4.461.044,4 de dolari. Situaţia s-a inversat, apoi, şi timp de cinci ani s-au obţinut beneficii. Profitul brut a crescut continuu: – anul 2000 – 1.231.437,9 de dolari;- 2001 – 2.380.515,14 de dolari;- 2002 – 2.873.017,55 de dolari;- 2003 – 7.403.744,06 de dolari;- 2004 – 9.843.445,98 de dolari. Începând din 2005, în ciuda creşterii cifrei de afaceri, a productivităţii, a numărului şi tonajului navelor livrate, rezultatele economico – financiare s-au înrăutăţit cu fiecare an. Compania a început să lucreze în pagubă, pierderea brută crescând până la nivelul record din 2014, după cum urmează: – anul 2005 – 23.035.200,26 dolari;- 2006 – 12.772.400,85 dolari;- 2007 – 31.000.000 de dolari;- 2008 -151.821.812 dolari;- 2009 -144.320.822 dolari;- 2010 – 43.736.302 dolari;- 2011 – 21.797.567 dolari;- 2012 – 66.115.357 dolari:- 2013 – 32.474.313 dolari:- 2014 – 191.512.869 dolari.Practic, în 13 din cei 18 ani de existenţă, Daewoo – Mangalia a lucrat în pierdere. Cu alte cuvinte, zecile de nave construite în toţi aceşti ani au adus doar pagube, compania cheltuind mai mult pentru producerea lor decât a încasat. Cel puţin asta reiese din raportările financiare ale companiei, postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Pierderile cumulate în perioada 2005 – 2014 au depăşit cu mult capitalul subscris şi vărsat al companiei, care este de 30.614.832 lei (7.578.866 dolari) şi activele imobilizate 1.054.729.977 lei (261.104.091 dolari).
Mai grav este că unitatea este îndatorată până peste cap la băncile sud-coreene şi româneşti. Datoria totală a urcat în 2014 la 4.298.970.786 lei (1.064.233.391 dolari). „Tot şantierul este girat la bănci: clădiri, macarale, utilaje. Compania nu mai are ce gira” – afirmă Marin Florian, preşedintele Federaţiei „Navalistul”.
Se pune întrebarea: va putea compania să returneze împrumuturile, având în vedere că produce în pierdere? Nu se va trezi cu executorii la poartă?
Miracol sau sfidare?Pare un miracol sau o sfidare a tuturor legilor economiei de piaţă faptul că Daewoo – Mangalia nu a dat faliment până acum, că produce şi primeşte, în continuare comenzi, că obţine împrumuturi.
Dar nu are nimic miraculos faptul că statul român doarme în cizme şi nu îşi întreabă asociatul sud-corean: „Unde este profitul aşteptat? Unde sunt veniturile din impozitul pe profit, din impozitele şi contribuţiile pe salarii, din TVA, pe care ar fi trebuit să le obţin? Unde este industria pe orizontală care ar fi trebuit să crească în jurul companiei mixte?” (Va urma)

Cuget liber

După 25 de ani, Târgul Estival de Carte îşi închide, pentru totdeauna, porţile

Cea de a XVIII-a ediţie a Târgului Estival de Carte “Carte la Nisip” şi-a deschis porţile la Casa de Cultură Mangalia. “In Honore, Mangalia”, acesta este sloganul sub care, până pe 9 august, unii dintre cei mai reprezentativi creatori de artă din ţara noastră se vor întâlni, seară de seară, cu locuitorii oraşului, dar şi cu turiştii ce vor să guste câteva clipe de cultură la malul mării.
Ediţia de anul acesta are o dublă aniversare: una a bucuriei împlinirii a 25 de ani de la lansarea sa (pe 25 iulie 1990), dar şi una regretului, pentru că Târgul îşi trăieşte, zilele acestea, ultimele clipe.
“Vă fac o mărturisire, în premieră”, a declarat, pentru “Ediţia de Sud”, Gheorghe Todor, organizatorul Târgului Carte la Nisip. “Regret nespus, dar am ajuns la un capăt de drum: târgul acesta este ultimul. De aceea, fac, tot în premieră, un apel public către oricine crede că va putea perpetua acestă tradiţie unică în România: dau brand-ul Târgului de Carte pentru… un leu!”
Ideea unui Târg de Carte a apărut, după cum mărturiseşte Gheorghe Todor, înainte de 1990: “La început, pur şi simplu doream să am o librărie. La un moment dat, am văzut la televizor, o ştire despre un târg de carte în Germania, undeva într-un orăşel. Atunci am crezut că pot face ceva similar şi la noi, la Mangalia. Aşa am reuşit să demarez proiectul primului târg de carte particular din România, dar şi din Europa de Est”. Timp de şapte ediţii târgul nu s-a mai ţinut, din lipsa fondurilor. Tot acesta este şi motivul ruperii “lanţului” cultural, după 25 de ani şi închiderea “Cărţii la Nisip”.
Prof. univ. dr. Paul Marinescu, care, în anii ’90 lucra ca director tehnic la Editura Cartea Românească, îşi aminteşte cum s-a născut ideea unui târg privat de carte la Mangalia: “Distribuţia de carte se făcea, la vremea aceea, cu … geamantanul! Gigi Todor, care avea o librărie, venea, lua cărţie cu valiza, se urca în taxi, mergea cu trenul şi aşa aducea volumele la Mangalia. Într-o zi a venit la mine şi mi-a spus despre idea lui de a organiza o expoziţie de carte pe litoral. Şi, pentru că atunci nu ştiam ce amploare are un astfel de eveniment, i-am propus să facem un târg de carte. Aşa s-a născut această manifestare pe care o consider fabuloasă”.
“A omorî târgul, asta de crimă”
Prof. Ionel Dumitrescu, la rândul său unul dintre artizanii târgului, spune că a fost martor al ambelor “nebunii” culturale de la Mangalia – deschiderea primei librării private din România, într-un garaj ce purta, obraznic, numele de Nichita Stănescu şi organizarea primei ediţii a târgului, la Club Bazin din Neptun. “La ediţia de anul acesta, Gigi Todor a anunţat că vrea să omoare târgul. La modul fastuos, cum îi place lui. Eu însă nu cred că moartea e mai frumoasă cu cai mascaţi, că mori la 25 de ani sau la 29, nu are nicio relevanţă. Mori când mori, nu când te pregăteşti. Iar a omorî târgul, asta de crimă…”, spune prof. Ionel Dumitrescu.
Anul acesta, “In Honore, Mangalia” aduce, după cum ne-a mărturisit organizatorul său, Gheorghe Todor, o bună parte a invitaţilor ediţiilor anterioare. Vor veni, printre alţii, la Casa de Cultură Mangalia, Walter Ghicolescu, Dan-Silviu Boerescu, Andrei Păunescu, Grigore Leşe, Denisa Comănescu, Lidia Bodea, Adrian Cioroianu, alături de Mircea Cărtărescu, un “obişnuit” al Cărţii La Nisip.

editiadesud.ro

Pe timp de caniculă. La Mangalia a plouat cu amenzi

În ultimii 20 de ani, sudul litoralului a arătat astfel: gunoaie, spaţiu verde neamenajat, clădiri abandonate sau aflate într-o stare avansată de degradare şi operatori de turism nepăsători. Pentru a reda strălucirea de odinioară, autoritățile locale încearcă să-i convingă pe agenții economici, dar și pe turiști să păstreze curățenia și să-și îngrijească imobilele aflate în proprietate. Acolo unde nu merge cu vorba bună se trece la amenzi. În această idee, autoritățile locale s-au pus pe fapte mari în ultima perioadă. Poliţia Locală Mangalia a desfăşurat mai multe acţiuni de verificare a zeci de unităţi comerciale din staţiuni, în urma cărora au fost aplicate sancţiuni consistente celor prinşi pe picior greşit. De acelaşi tratament au beneficiat şi proprietarii de terenuri care nu numai că nu și-au îngrijit imobilele, dar le-au lăsat la cheremul gunoaielor şi buruienilor. Printre sancţionaţi se află Poşta Română, dar şi societatea comercială pe terenul căreia se desfăşoară târgul de duminică din Mangalia, zonă plină de cioburi, ambalaje, resturi provenite de la materiale de construcţie. Tot pentru terenurile insalubre s-au dat şi 54 de avertismente. Şeful Poliţiei Locale, Mihai Angelescu, a declarat că agenţii din subordine au aplicat amenzi și la firmele care au desfășurat activități ilicite. De asemenea, au fost sancționați șoferii care au încălcat regulile de circulație, polițiștii locali aplicând în trafic 54 de amenzi în sumă totală de 10.530 de lei. Valoarea totală a tuturor sancțiunilor se ridică la 115.000 de lei.

Telegraf