Cine ne-a furat Litoralul

Jumătate din hoteluri au fost cumpărate de o firmă a fraţilor Micula. Nici jumătate din ele nu funcţionează, iar cele încă deschise sunt reduse la o stea. Centrul comercial, incluzând cândva depozite felurite, o întreprindere de patiserie şi o tipografie, achiziţionat de aceeaşi firmă, e abandonat câinilor vagabonzi.
Sala de jocuri de lângă piaţă are şi ea lacătul pe uşă. Un singur teren de minigolf e accesibil, singurul, mi s-a spus, de pe tot litoralul românesc. În stare relativ bună este terenul de tenis de la Club Bazin. Hotelul Neptun, altădată marca staţiunii, e în ruină. Privatizat, ca şi celelalte, a fost vândut de noii proprietari bucată cu bucată, de la mobilă, televizoare, săli de baie, la lemnăria uşilor şi la canatul ferestrelor. Parterul găzduieşte un fel de talcioc jalnic. Marfa celorlalte magazine este expusă în stradă. Restaurante odinioară cochete, puţinele care au mai rămas, seamănă cu nişte dinozauri din altă epocă, exceptând unul sau două care au fost complet renovate, precum Cireşica. Policlinica a dispărut. Urgenţele se rezolvă la Mangalia. De la Mangalia se aprovizionează localnicii şi hotelierii. Noutăţi remarcabile, rarisime: un Parc Aventura la care trag turişti de pe întreg Litoralul, căsuţe confortabile construite de un particular întreprinzător.
Totul, urmare a privatizării sălbatice din deceniile din urmă. Şi a lipsei oricărui plan de urbanism. Clădirile noi, unele nici măcar terminate, aberante stilistic, par aruncate din întâmplare printre ruinele celor vechi, completând un peisaj dezolant.

Un buncăr hidos construit pe plajă

În mod absolut inexplicabil, în loc de a fi refăcute hotelurile şi restaurantele pentru care s-au bătut investitorii anilor 1990 şi 2000, luându-le pe preţuri de nimic, ca să le revândă aşijderea, piesă cu piesă, au apărut aceste clădiri noi, între care şi o biserică, dar nu acolo unde ar fi fost normal, în spaţii goale, lăsate pradă unei vegetaţii de junglă, ci de-a dreptul pe plajă. Una din ele, un buncăr hidos de beton, se află în construcţie pe plaja care desparte Neptun de Olimp. Trebuie spus că această plajă, a doua ca vechime din Neptun, după aceea centrală, a fost creată cu ajutorul unor stabilopozi, care au permis acumularea nisipului timp de treizeci de ani. Alte plaje asemănătoare au început să răsară din mare de-a lungul staţiunii Olimp, din păcate frustrate de turişti, din cauză că Olimp a avut soarta Neptunului. Minunatele hoteluri de deasupra ţărmului n-au supravieţuit nici ele privatizării nesocotite. Hotelul Panoramic e o ruină. Ca şi piscina alăturată. Amfiteatru are o stea. Belvedere, singurul integral funcţional, are două. Preţurile pe terasă sunt însă de cinci. Nu ştiu cum arată camerele. Ceea ce ştiu e că şi aici înfloreşte comerţul ambulant, în vreme ce marele magazin, atât de căutat de turişti, de la parterul hotelului Amfiteatru, e zăvorât de câţiva ani. Fostele hoteluri construite de Neckermann sunt, cu trei excepţii, părăsite. Fostul restaurant cu specialităţi internaţionale nu mai există. Plajele aferente au parte de puţini turişti, mai ales după abandonarea campusului din nordul Olimpului, şi din cauza neîngrijirii spaţiilor verzi înconjurătoare.
În aceste condiţii, nu se poate să nu te întrebi ce rol a avut şi are primăria Mangalia în prăpădul de la Neptun şi de la Olimp. Societatea care administra odinioară staţiunile nu mai are mai nimic în patrimoniu. Până şi sediul de la Neptun îl deţine cu chirie. Primăria e tartorul, începând de la autorizaţii. S-a uitat oare cineva pe autorizaţia obţinută de un (fost sau actual, nu ştiu) consilier local în vederea construirii buncărului de la capătul Neptunului spre Olimp? Sunt gata să bag mâna în foc că nu e nicio legătură între ce conţine autorizaţia şi betoanele care sfidează una din plajele cele mai frumoase ale staţiunii.

Mamaia, capitala kitsch-ului

Eu nu sunt jurnalist, şi, cu atât mai puţin, unul de investigaţie, aşa că las pe seama colegilor de la „Adevărul“ să descifreze enigmele barbariei de la Neptun-Olimp. Mai ales că, se pare, în celelalte staţiuni din sud lucrurile stau mai puţin rău. Iar Mamaia, devenită capitala kitsch-ului, merită o discuţie separată. Nu pot însă să nu-mi pun câteva întrebări naive. Cine şi cui a vândut patrimoniul celor două staţiuni importante ale Litoralului românesc? Cu ce preţ? Cu ce clauze contractuale asiguratorii? De ce s-au eliberat autorizaţii de felul celei menţionate? A verificat cineva dacă obiectul autorizaţiilor corespunde cu construcţiile care poluează plajele? De ce a fost îngăduită ridicarea acestor construcţii pe domeniul public? În fine, de ce s-a trecut cu vederea faptul că Litoralul prezintă un interes strategic?

 adevarul.ro

Prejuduciu invocat de 2,7 milioane lei. Primăria Mangalia, scoasă de sub urmărirea penală în dosarul minicarelor din staţiuni

Primăria Mangalia, scoasă de sub urmărire penală în dosarul minicarelor! Conflictul dintre administrația locală condusă de Cristian Radu și societățile Fill I. Com SRL şi Erdan Import Export SRL pare să nu aibă sfârșit. Nu mai este o noutate faptul că municipalitatea a fost obligată de instanța de judecată să plătească daune de 2.700.000 de lei către cele două firme, potrivit sentinţei civile 2089/08.06.2012, dată de Tribunalul Constanţa în dosarul 10023/118/2011. De atunci, reprezentanții primăriei au încercat prin toate modurile posibile să anuleze hotărârea, însă, între timp, societățile în cauză au formulat plângere penală pentru neexecutarea acesteia. După mai multe cercetări, procurorii au dat soluția: NUP în favoarea municipalității.
La licitaţia din anul 2007, organizată pentru traseul de minicare, s-au înscris patru firme: R&MM Co SRL, Fill I Com SRL, Erdan Import Export SRL şi Mini Tours 2003 SRL. În urma analizei documentaţiilor depuse de ofertanţi, R&MM Co SRL a ieşit câştigătoare. Fill I Com, Erdan şi Minitours au contestat punctajul acordat firmei R&MM Co SRL, iar, pe 28 mai 2007, o comisie de analizare a contestaţiilor a întocmit un proces-verbal, prin care cele trei firme au primit 0 puncte, iar R&MM-Co SRL a fost descalificată pentru motivul că nu îndeplinea condiţiile de caietul de sarcini. Fill I Com şi Erdan Import Export SRL, administrate de aceiași patroni, Erdan Abiltar și Ioan Iacob, au deschis acţiune în instanţă, solicitând anularea procesului-verbal şi continuarea procedurii de licitaţie, în vederea atribuirii contractelor de traseu. În martie 2009, Curtea de Apel a emis Decizia Civilă nr. 109, a anulat Procesul-Verbal al Comisiei de Contestaţii în privinţa celor două firme şi a obligat Municipiul Mangalia să continue procedura de licitaţie. Pe 2 octombrie 2009, prin sentinţa civilă 840, Tribunalul a anulat Procesul Verbal al comisiei de contestaţie din 28 mai 2007 doar în privinţa descalificării R&MM-Co SRL şi a obligat municipiul Mangalia să continue procedura de licitaţie. În 2010, hotărârea a devenit irevocabilă. Deşi instanţa a impus continuarea procedurii de licitaţie, acest lucru nu s-a întâmplat. În anul 2011, SC Fill I Com SRL şi Erdan Import Export SRL au formulat o acţiune în pretenţii împotriva Consiliului Local Mangalia, Municipiului Mangalia şi Primarului Municipiului Mangalia, prin care solicitau despăgubiri, invocând faptul că „autorităţile administrative au refuzat continuarea procedurii de licitaţia astfel încât în prezent alte societăţi comerciale realizează profit de pe urma desfăşurării unei activităţi comerciale la care reclamantele erau îndreptăţite”. Pe 08.06.2012, Tribunalul Constanţa a pronunţat sentința civilă nr. 2089, prin care admite în parte cererea de chemare în judecată a reclamanţilor şi obligă Municipiul Mangalia la plata sumei de 1.907.482 lei către SC Fill I Com SRL şi a 750.471 lei către Erdan Import Export SRL, asta după ce evaluatorul Valeriu Leonte a stabilit cuatumul aşa zisului prejudiciu. Din 23.11.2012, administraţia locală a primit somații de la executorul judecătoresc pentru plata respectivelor sume de bani, dar şi a cheltuielilor de executare. Pe 4 decembrie 2012, municipiul Mangalia a formulat contestaţie la executare împotriva somaţiilor, cât şi a tuturor actelor de executare înfăptuite în dosarul de executare având ca titlu executoriu – sentinţa civilă nr. 2089/08.06.2012. Judecătoria Mangalia a decis suspendarea cauzei până la soluţionarea procesului penal deschis pe numele evaluatorului. Între timp, reprezentanții celor două societăți au formulat plângere penală împotriva administrației locale, pentru nerespectarea hotărârii, pe numele Primăriei Mangalia. Iată că, după „n“ cercetări ale procurorilor, aceștia au scos de sub urmărire penală municipalitatea, spre nemulțumirae societăților reclamante. Acestea au contestat rezoluția procurorilor, la Tribunalul Constanța, dosarul fiind înregistrat pe 28 iulie a.c.

atitudineaonline.ro

Suferinţa fotbalului constănţean

Judeţul Constanţa este foarte aproape să piardă încă o echipă. După ce divizionara secundă Săgeata Năvodari a ieşit din scenă, la finele anului trecut, acum se îndreaptă cu capul plecat spre aceeaşi destinaţie echipa de Liga a III-a ACS Callatis 2012 Mangalia. Lipsită de sprijin financiar, formaţia, care nici măcar nu s-a reunit în această vară, nu s-a prezentat, oarecum previzibil, în prima etapă, la meciul din deplasare cu Petrolistul Boldeşti, iar încă o neprezentare îi va aduce excluderea din campionat. Final trist pentru un club cu istorie, binecunoscut în România. De-a lungul anilor, Callatis a lansat numeroşi jucători, iar la Mangalia au evoluat şi au antrenat nume cunoscute. Păcat de fotbalul din Mangalia, păcat de efortul şi de sacrificiile familiale ale jucătorilor, care anul trecut au reuşit salvarea echipei de la retrogradare, în ciuda restanţelor financiare însemnate pe care le are clubul la ei.

  Ziua de Constanţa

Șase persoane care au încercat să treacă ilegal frontiera, depistate de poliţiştii de frontieră

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, sub coordonarea procurorului legal investit din cadrul Parchetului de pe linga Tribunalul Constanta, au depistat în zona de competenţă sase cetăţeni, care au intrat ilegal pe teritoriul României.
În data de 28.08.2015, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, au depistate şase persoane, un britanic, S. J.H( 39 ani și 5 irakieni – 2 bărbaâi (de 24 și 34 ani), 2 femei (de 20 și 27 ani) și un minor, care au trecut ilegal frontiera, pe jos, prin proximitatea PTF Negru-Vodă. Inițial, grupul în cauză ,aflat la bordul unui autovechicul înmatriculat în Anglia, condus de un cetățean german, F.A.M.( de 48 ani), a intenționat să intre în țară, prin PTF Negru-Vodă. Datorită neprezentării documentelor justificative privind scopul și condițiile șederii, conform prevederilor legale, nu s-a permis intrarea în țară pentru cei cinci cetățenii irakieni. În aceste condiții, întreg grupul s-a înapoiat în Bulgaria, cu intenția vădită de a găsi altă cale pentru a intra în România.
La orele 03.45, șase persoane au fost depistate pe timpul trecerii ilegale a frontierei de stat. Acestea au fost conduse la sediul SPF Negru-Vodă pentru continuarea cercetărilor. Din declarații a reieșit faptul că persoanele în cauză s-au deplasat cu autovechiculul menționat anterior, pe teritoriul statului bulgar și că sperau să urmeze același tipar și în România. Pe parcursul cercetărilor, s-a evidențiat implicarea activă și vădită a conducătorului auto, cetățeanul german menționat anterior, în organizarea activităților ilegale și care, în acest timp a intrat legal în România . Cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Constanța – Serviciul Politiei Rutiere, cetățeanul în cauză a fost depistat și reținut pentru cercetări, în trafic, în municipiul Constanța.
În urma finalizării cercetărilor în cauză, procurorul de caz a dispus măsura asiguratorie a sechestrului pentru autovechiculul folosit de traficanții de migranți și sesizarea, prin rechizitoriu, a judecătorului de camera preliminară din cadrul Tribunalului Constanța, cu propunere de arestare pentru cetățenii britanic și respectiv german, sub acuzația de „trafic de migranți ”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 263, din Codul Penal.
Cetatenii irakieni au fost returnați autorităților de frontieră bulgare în data de 28.08.2015, orele 18.00, în baza acordului de readmisie.

editiadesud.ro

Comerțul ilegal de țigări și etnobotanice, cele mai frecvente infracțiuni de pe litoral

În perioada 21 – 27 august a.c., peste 200 jandarmi au acţionat zilnic, în mod independent dar şi în sistem integrat cu Poliţia, pentru menţinerea ordinii publice şi asigurarea climatului de ordine şi siguranţă la evenimente cultural-artistice şi sportive, în judeţul Constanţa şi pe litoralul Mării Negre. Au fost executate peste 100 de misiuni de menţinere şi asigurare a ordinii publice.
Jandarmii au aplicat 149 sancţiuni contravenţionale, dintre care 23 avertismente scrise şi 126 amenzi, valoarea acestora fiind de peste 59000 lei.
De asemenea, jandarmii constănţeni au constatat 29 fapte de natură penală, dintre care 22 în mod independent şi 7 în cooperare cu Poliţia, fiind identificaţi 32 făptuitori.Majoritatea faptelor constatate independent au fost pe linia comerţului ilegal cu ţigări şi a deţinerii de substanţe cu efect halucinogen. Au mai fost executate 15 misiuni pentru punerea în aplicare a mandatelor de aducere emise de către instanţe sau parchete şi o misiune în sprijinul unui executor judecătoresc, pentru punerea în aplicare a unui titlu executoriu.

editiadesud.ro

“Hărţile timpului”, recreate la Mangalia: proiect inedit de reconstruire a memoriei Callatisului antic

Consilierii locali au aprobat, în cea mai recentă şedinţă ordinară, unul dintre cele mai inedite proiecte de cercetare exploratorie derulate în România, ce poartă numele “Hărţile timpului. Comunităţi reale – lumi virtual – timp experimentat”.Proiectul va fi implementat, la Mangalia, printr-un parteneriat comun între primărie, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti şi Complexul Cultural “Callatis”. Potrivit iniţiatorului său, dr. Tatiana Odobescu, şeful Complexului Cultural, îşi propune aducerea în actualitate a unor meşteşuguri aproape uitate. “Proiectul intenţionează să reconstruiască memoria unor locuri din trecut, ajutând, astfel, comunitatea locală să protejeze patrimoniul material şi pe cel imaterial – cel tehnologic. Un aspect social al acestei strategii va fi crearea unui muzeu virtual, ce va promova identitatea locului şi va dezvolta turismul participativ”, a declarat, pentru “Ediţia de Sud”, dr. Tatiana Odobescu.
Concret, după construirea unor cuptoare antice, copiii angrenaţi în proiect vor învăţa să construiască vase din lut şi să le ardă, să sufle şi să graveze sticla sau să forjeze metalul. Vor face, totodată, demonstraţii de ţesătură, vor recrea costume după model antic, într-un cuvânt va fi vorba despre o componentă interactivă, dar şi despre una didactică. “Ne propunem şi înfiinţarea unor cercuri pentru micii arheologi, iubitori ai istoriei, care, în afara informaţiilor pe care le obţin la Muzeu, să poată participa şi la aceste activităţi, coordonate de specialişti”, mai spune dr. Tatiana Odobescu.
Proiectul, ce are o valoare de 16.000 de lei, se va derula pe parcursul a trei ani. În 2015 vor avea loc două campanii consecutive: una în luna septembrie, ce va presupune construcţia unui cuptor de topit şi ars sticla şi construirea unei replici a unui cuptor antic, precum şi modelarea vaselor şi obiectelor ceramice. Şapte specialişti se vor ocupa de implementarea acestei prime campanii.
În luna octombrie, urmează să se deruleze cea de a doua etapă, a pregătirii de ardere a cuptoarelor, demonstraţii de gravare a sticlei antice, modelaj ceramic, suflare a sticlei şi arderea vaselor, alături de fabricarea de bijuterii antice din metal, demonstraţii de costume antice şi spectacole cu actori îmbrăcaţi în aceste haine. 23 de specialişti vor asigura succesul acestei campanii.
După finalizarea celor două etape din acest an, se va realiza o pagină web unde vor fi inserate toate aceste experimente, alături de o reconstrucţie virtuală a unei gospodării din vechea Cetate a Callatisului, ce va conţine obiectele reconstruite. Website-ul proiectului “Hărţile timpului. Comunităţi reale – lumi virtual – timp experimentat” este, în prezent, o platformă europeană de arheologie şi educaţie, la care au aderat instituţii de arheologie din Portugalia, Sardinia, Anglia şi Olanda.
În proiect urmează să fie antrenate şi comunităţile din jurul Mangaliei.

editiadesud.ro

Activităţi artistice şi educative pentru copiii nevoiaşi

Serviciul Public de Asistenţă Socială, în Parteneriat cu Asociaţia Compagnie Nyima din Franţa au organizat, recent, mai multe activităţi educative şi artistice pentru copiii din zonele defavorizate ale Mangaliei. Potrivit directorului SPAS, Claudiu Stamate, acţiunea s-a desfăşurat în cartierul Fruviileg, precum şi în zona locuinţelor sociale de pe strada M.I. Dobrogeanu. „În fiecare din cele trei zile ale proiectului, începând cu orele 18.30, timp de două ore, cei mici s-au bucurat de activităţi artistice, educative şi creativ-distractive”, a subliniat reprezentantul Serviciului Social. Voluntarii asociaţiei franceze au susţinut momente speciale, precum: teatru din umbre, dans, cântece, marionete, pictură pe faţă, etc. Cei mici s-au simţit minunat, iar părinţii lor au apreciat demersul municipalităţii. „În cadrul acestui proiect, le oferim celor prezenţi ateliere educative prin spectacole creative, pline de viaţă, spectacole de teatru, muzică şi desen. Copiii vor beneficia de educaţie prin joacă”, au explicat reprezentanţii Asociaţiei Compagnie Nyima. Ei au mai spus că toate aceste activităţi reprezintă o serie de acţiuni voluntare, cu caracter umanitar, cei mici fiind ajutaţi „să-şi lărgească orizonturile”. De asemenea, iniţiatorii proiectului au subliniat că „se pune accent pe dezvoltarea creativităţii copiilor”

editiadesud.ro