CÂINI COMUNITARI
Problemele pe care cetăţenii municipiului Mangalia i le-au adus la
cunoştinţa primarului Cristian Radu, în campania electorală din 2012,
încep să-şi găsească rezolvarea, administraţia locală lucrând în prezent
la o serie de proiecte cu impact asupra populaţiei. Potrivit primarului
Cristian Radu, pe lângă rezolvarea problemei cu apa caldă şi căldura,
în prezent sunt derulate mai multe campanii de sterilizare a câinilor cu
şi fără stăpân, împreună cu ONG-urile de profil, „Save the dogs” şi
„Vier Pfoten”. „Ştiu că rezolvarea situaţiei câinilor comunitari
reprezintă una dintre principalele cerinţe ale populaţiei, lucru care
mi-a fost cerut cu insistenţă în campania electorală”, a spus Radu, care
a adăugat că Primăria urmează să amenajeze adăposturi pentru animalele
abandonate pe străzile oraşului. „Este un început în soluţionarea
problemei câinilor comunitari, iar astfel de proiecte vor continua cu
mai multe organizaţii non-guvernamentale, atât de la nivel local, cât şi
de la nivel naţional”, a spus Cristian Radu. El a adăugat că în 2014
doreşte să rezolve această problemă. “Mai întâi, vom încerca să abordăm
problema prin crearea unui cadru de adopţie a câinilor, evitându-se în
acest fel intrarea sub incidenţa noilor reglementări în vigoare”, a spus
Radu.
CONSILIU CONSULTATIV
Un alt aspect pe care primarul Mangaliei încearcă să îl rezolve anul
viitor este cel privind creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor,
pentru care administraţia locală a încheiat un protocol pentru formarea
de echipaje mixte Poliţie Locală – Jandarmerie – Poliţie Naţională, care
vor patrula pe străzile oraşului. „Numai aşa vom reuşi să reducem
fenomenul infracţional”, a spus Radu. El a adăugat că Primăria va
continua, totodată, proiectele benefice pentru oraş, aplicate de fosta
administraţie, cum ar fi pachetele pentru persoanele în vârstă şi
asistaţii social, construcţia cluburilor pentru pensionari. „Ne mai
preocupă aspecte privind fluidizarea traficului rutier prin realizarea
de noi sensuri giratorii, suplimentarea numărului de locuri de parcare,
amenajarea unor parcuri şi locuri de joacă pentru copii, creşterea
gradului de transparenţă în administraţie, prin înfiinţarea unui
Consiliu Consultativ Cetăţenesc”, a spus Radu. În ceea ce priveşte acest
Consiliu, primarul spune că organismul civic va avea rolul de a aviza
toate proiectele de Hotărâre care privesc comunitatea, înainte de a
intra pe ordinea de zi a Consiliului Local. „Va fi un aviz consultativ,
de care însă, personal, voi ţine cont în susţinerea sau nu a
respectivelor proiecte de hotărâre”, a afirmat primarul.
Telegraf
duminică, 29 decembrie 2013
vineri, 27 decembrie 2013
Primăria Mangalia, încă o executare silită, pentru recuperarea datoriilor!
Primăria municipiului Mangalia a publicat un nou anunţ de executare
silită, în încercarea de a recupera datoriile de la debitori. De data
aceasta este vorba despre un apartament pe care primăria îl scoate la
licitaţie publică în data de 7 ianuarie 2014, ora 10.00. Construcţia
scoasă la vânzare este situată în staţiunea Saturn, are o suprafaţă
desfăşurată de 35,49 mp, fiind compusă din 2 camere şi dependinţe.
Conform anunţului , imobilul aparţinând SC Geo Gestioni Immobiliare Rom
SRL are fundaţie din beton armat, zidărie BCA şi acoperiş tip terasă
etc. Preţul de pornire: 94.870 lei.
Replica
Replica
duminică, 22 decembrie 2013
Noutate pentru datornici: Legea falimentului personal s-ar putea aproba în Parlament, la anul
Parlamentul pregăteşte deblocarea a două iniţiative legislative foarte
importante pentru persoanele supraîndatorate: legea insolvenţei
persoanelor fizice şi legea colectării debitelor.
După mai bine de trei de amânări şi tergiversări, Camera
Deputaţilor scoate proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor
fizice de la naftalină. În Parlament sunt trei proiecte care îşi propun
să legifereze falimentul personal, însă cel la care deputaţii din Comisia juridică vor lucra la începutul anului viitor este plx 105/2010.
Acest proiect a fost înaintat de PDL în 2010, a trecut de Senat şi a
rămas împotmolit în Cameră, după Banca Naţională şi băncile comerciale
au solicitat ca îngheţarea sa să fie asumată prin scrisoarea de
intenţie cu Fondul Monetar Internaţional.
Cele două proiecte de lege au stat în sertar pe măsură ce situaţia debitorilor români supraîndatoraţi s-a agravat în anii de criză, iar studiile europene arată că în România nu există soluţii pentru aceştia, aşa cum ECONOMICA.NET a scris aici.
Camera deputaţilor va dezbate proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice în luna februarie. Acesta a avut o scurtă apariţie pe ordinea de zi a plenului Camerei deputaţilor în săptămâna trecută, însă a fost retrimis în comisie pentru că nu avea raport.
"Nu are raport, se va discuta în februarie în comisie. E greşit trecut pe ordinea de zi", ne-a transmis deputatul PNL Alina Gorghiu, membru al Comisiei juridice (responsabilă cu întocmirea raportului).
Proiectul de lege ar urma să sufere unele modificări, susţine deptutatul Daniel Fenechiu, membru al Comisiei juridice din partea PPDD, şi pentru asta ar exista consensul tuturor partidelor. Acesta ne-a transmis că a avut loc o discuţie de principiu în seara în care Comisia juridică opera modifcările la Codul penal.
Ce spune proiectul de lege
Proiectul de lege, scris de avocatul Gheorghe Piperea, preia elemente din modul în care insolvenţa persoanelor fizice este reglementată în dreptul anglo-saxon. Astfel, debitorii supraîndatoraţi ar trebui să treacă printr-un proces reltativ rapid prin care să fie acoperite creanţele creditorilor, dar şi prin care aceştia să poată fi reintroduşi în viaţa economică şi socială.
Starea de insolvenţă există şi în cazul debitorilor persoane fizice aşa cum există şi în cazul firmelor, chiar dacă în cazul primei categorii aceasta nu este recunoscută de lege. Debitorii pot ajunge insolvenţi dintr-o serie de motive, cum sunt modificările substanţiale ale sarcinii datoriei, scăderea sau dispariţia veniturilor din cauza pierderii locului de muncă, a unei boli sau a unui divorţ, de pildă.
Astfel, potrivit proiectului de lege, instanţa poate declara insolvent debitorul, la cererea sa sau la cererea creditorilor. La fel ca în cazul firmelor, pe perioada insolvenţei, sunt suspendate acţiunile de executare silită, cuantumul datoriilor este îngheţat la nivelul iniţierii procedurii, fără a se adăuga alte dobânzi sau penalităţi.
Aflat în stare de insolvenţă, debitorul poate propune un plan prin care datoriile sale către creditori vor fi plătite, plan desfăşurat sub supravegherea unui administrator judiciar şi a controlului periodic al instanţei, altfel este declarat falit.
Proiectul de lege descrie trei etape în care se poate găsi debitorul insolvent: o perioadă de observaţie de 90 de zile, una de reorganizare judiciară şi falimentul personal.
Pe perioada de observaţie si pe perioada reorganizarii judiciare, debitorul îşi va păstra dreptul de a-şi administra averea. În cazul falimentului debitorul este reprezentat în instanţă de lichidator şi acesta nu îşi mai poate administra averea. În perioada de observaţie instanţa numeşte un administrator judiciar care are datoria, printre altele, de a face un inventar al bunurilor debitorului, de a face o listă a creditorilor acceptaţi şi de a propune instanţei ca debitorul şi familia sa să rămână în locuinţă.
Următorul pas preferabil este cel al reorganizării, care presupune prezentarea unui plan de către debitor ce trebuie aprobat în maximum 180 de zile, şi care se poate întinde pe maximum 3 ani. Debitorul trebuie să raporteze la 6 luni judecătorului şi în fiecare lună administratorului judiciar modul în care se desfăşoară planul. După expirarea perioadei, dacă planul a fost executat cu bună-credinţă, atunci debitorului i se poate tăia datoria rămasă şi acesta iese din insolvenţă cu toate drepturile sociale anterioare, inclusv acela de a lua din nou credit, de pildă.
În cazul în care planul nu este unul viabil şi de bună-credinţă, judecătorul nu îl aprobă şi dispune direct trecerea la falimentul personal. La fel se întâmplă şi dacă reorganizarea judiciară eşuează. Procedura falimentului personal durează maximum 5 luni, perioadă în care bunurile debitorului sunt lichidate şi sumele rezultate vor reveni creditorului/creditorilor.
Dacă bunurile sunt insuficiente ca valoare pentru stingerea creanţelor, atunci debitorul de bună-credinţă va putea fi descărcat parţial sau total de datorii, în ceea ce se numeşte faliment scuzabil.
Dacă din executarea bunurilor şi prin urmarea planului de plată se achită 75% din datorie, atunci debitorul va beneficia de închiderea anticipată a procedurii de insolvenţă şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei – reinserţia socială (termen pentru care comisia juridică a propus înlocuirea, pentru că acesta este folosit pentru condamnaţii penal). La această prevedere, băncile au avut cele mai multe obiecţii, considerând că românii vor abuza de această prevedere pentru a li se şterge un sfert din datorie. În momentul de faţă, dacă valoarea proprietăţii executate nu acoperă creditul, atunci debitorul rămâne în continuare dator la bancă pentru partea neacoperită. Aceasta este o stare de fapt mai ales după izbucnirea crizei financiare, când valoarea de piaţă a proprietăţilor a scăzut sub cea a creditelor de achiziţie. Peste acest lucru mai vine şi obligaţia băncilor de a executa garanţiile prin scăderea pragului de licitaţie în praguri de 25 de puncte procentuale.
Revenind la falimentul personal, proiectul de lege mai spune că se asigură debitorului cheltuielile minime de subzistenţă pe durata procedurii. În acest moment, creditorii pot executa până la jumătate din veniturile unui debitor,
În cazul în care se instituie falimentul personal, judecătorul poate da dreptul debitorului, împreună cu familia sa, să rămână în locuinţă timp de 2 ani. Acesta este un alt capitol contesat de-a lungul vremii de mediul bancar, deoarece în această situaţie creditorii nu vor putea să îşi recupereze rapid contravaloare garanţiilor, aşa cum o pot face acum în cazul executării silite. Legile existente în momentul de faţă interzic creditorului să evacueze din locuinţe persoanele împotriva cărora au fost începută executarea silită în lunile de iarnă.
Debitorul de rea-credinţă sau debitorul fraudulos vor putea primi trei luni dreptul de a locui în imobil, asta doar în cazul în care acesta, împreună cu familia, sunt puşi în pericol.
Debitorul de rea-credinţă şi debitorul fraudulos nu vor beneficia de scuzabilitate, deci vor rămâne cu datoriile anterioare închiderii procedurii de faliment, dacă acestea nu s-au prescris şi poate fi sancţionat drastic de către judecător: decăderi profesionale, interdicţii de a desfăşura anumite activităţi de tipul celei care a dus la insolvenţă pe o perioadă de maximum 7 ani. Debitorul de rea-credinţă/fraudulos este cel care a ascuns venituri în timpul procedurii sau şi-a declarat în mod fraudulos insolvenţa, ori nu a respectat planul de reorganizare, deşi o putea face.
Falimentul personal, promovat de FMI peste tot în Europa
România este singura ţară în care FMI a avut un discurs împotriva reglementării insolvenţei persoanelor fizice, aşa cum ECONOMICA.NET a scris aici. În alte ţări, Fondul a insistat pentru introducerea unei astfel de legi şi chiar a oferit asistenţă tehnică, ceea ce indică faptul că opoziţa la acest proiect este mai degrabă internă. De altfel, FMI a trimis a răspuns unei cereri adresate de ECONOMICA.NET în această chestiune că nu se opune unei astfel de reglementări în România, doar că trebuie ca "legea să ajute oamenii cu datorii nesustenabile să îşi recâştige viabilitatea financiară, fără ca asta să submineze în mod nejustificat disciplina sau să creeze hazard moral".
De altfel, PSD susţinea acest proiect de lege în momentul în care se afla în opoziţie, însă când a ajuns la guvernare, cabinetul Victor Ponta a transmis un punct de vedere copy-paste după cel al cabinetului Boc către Parlament, aşa cum a scris aici ECONOMICA.NET.
Mai mult, chiar şi în ultima scrisoare de intenţie cu FMI guvernul îşi asumă că nu va promova un astfel de proiect, astfel că rămâne de văzut ce formă va avea proiectul de lege final, şi dacă acesta va putea fi utilizabil sau dacă nu se va întâmpla întocmai ca în cazul Ordonanţei 50 din 2010, care a reuşit să facă mai mult rău decât bine debitorilor şi să creeze o stare de tensiune între aceştia şi creditori.
Lege şi pentru recuperatorii de credite
Un alt proiect de lege pentru care există interes în Cameră în momentul de faţă este cel al colectării debitelor, "care are ca scop legiferarea activităţii de colectare a debitelor de către agenţii specializate (firmele de recuperare creanţe) sau de către departamente interne specializate ale creditorilor în scopul colectării amiabile a debitelor de la debitorii persoane fizice sau juridice, precum şi instituirea unor proceduri de control care să asigure protecţia debitorilor persoane fizice", aşa cum se arată în art. 2 al proiectului.
Pe lângă reglementarea paşilor prin care creanţele ajung de la creditori la firmele de recuperare, legea mai prevede şi că deţinătorii creanţelor nu pot exercita presiuni de niciun fel care să lezeze debitorul. Astfel, pe lângă faptul că nu au voie să recurgă la ameninţări şi jigniri, creditorii nu au voie nici să sune insistent debitorii, iar activitatea acestora va fi supravegheată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
În luna octombrie, peste 700 de mii de români aveau 940 de mii de restanţe la bănci şi 21 de instituţii financiare nebancare de peste 30 de zile, a căror valoare totaliza 11,3 miliarde de lei.
economica.net
Cele două proiecte de lege au stat în sertar pe măsură ce situaţia debitorilor români supraîndatoraţi s-a agravat în anii de criză, iar studiile europene arată că în România nu există soluţii pentru aceştia, aşa cum ECONOMICA.NET a scris aici.
Camera deputaţilor va dezbate proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice în luna februarie. Acesta a avut o scurtă apariţie pe ordinea de zi a plenului Camerei deputaţilor în săptămâna trecută, însă a fost retrimis în comisie pentru că nu avea raport.
"Nu are raport, se va discuta în februarie în comisie. E greşit trecut pe ordinea de zi", ne-a transmis deputatul PNL Alina Gorghiu, membru al Comisiei juridice (responsabilă cu întocmirea raportului).
Proiectul de lege ar urma să sufere unele modificări, susţine deptutatul Daniel Fenechiu, membru al Comisiei juridice din partea PPDD, şi pentru asta ar exista consensul tuturor partidelor. Acesta ne-a transmis că a avut loc o discuţie de principiu în seara în care Comisia juridică opera modifcările la Codul penal.
Ce spune proiectul de lege
Proiectul de lege, scris de avocatul Gheorghe Piperea, preia elemente din modul în care insolvenţa persoanelor fizice este reglementată în dreptul anglo-saxon. Astfel, debitorii supraîndatoraţi ar trebui să treacă printr-un proces reltativ rapid prin care să fie acoperite creanţele creditorilor, dar şi prin care aceştia să poată fi reintroduşi în viaţa economică şi socială.
Starea de insolvenţă există şi în cazul debitorilor persoane fizice aşa cum există şi în cazul firmelor, chiar dacă în cazul primei categorii aceasta nu este recunoscută de lege. Debitorii pot ajunge insolvenţi dintr-o serie de motive, cum sunt modificările substanţiale ale sarcinii datoriei, scăderea sau dispariţia veniturilor din cauza pierderii locului de muncă, a unei boli sau a unui divorţ, de pildă.
Astfel, potrivit proiectului de lege, instanţa poate declara insolvent debitorul, la cererea sa sau la cererea creditorilor. La fel ca în cazul firmelor, pe perioada insolvenţei, sunt suspendate acţiunile de executare silită, cuantumul datoriilor este îngheţat la nivelul iniţierii procedurii, fără a se adăuga alte dobânzi sau penalităţi.
Aflat în stare de insolvenţă, debitorul poate propune un plan prin care datoriile sale către creditori vor fi plătite, plan desfăşurat sub supravegherea unui administrator judiciar şi a controlului periodic al instanţei, altfel este declarat falit.
Proiectul de lege descrie trei etape în care se poate găsi debitorul insolvent: o perioadă de observaţie de 90 de zile, una de reorganizare judiciară şi falimentul personal.
Pe perioada de observaţie si pe perioada reorganizarii judiciare, debitorul îşi va păstra dreptul de a-şi administra averea. În cazul falimentului debitorul este reprezentat în instanţă de lichidator şi acesta nu îşi mai poate administra averea. În perioada de observaţie instanţa numeşte un administrator judiciar care are datoria, printre altele, de a face un inventar al bunurilor debitorului, de a face o listă a creditorilor acceptaţi şi de a propune instanţei ca debitorul şi familia sa să rămână în locuinţă.
Următorul pas preferabil este cel al reorganizării, care presupune prezentarea unui plan de către debitor ce trebuie aprobat în maximum 180 de zile, şi care se poate întinde pe maximum 3 ani. Debitorul trebuie să raporteze la 6 luni judecătorului şi în fiecare lună administratorului judiciar modul în care se desfăşoară planul. După expirarea perioadei, dacă planul a fost executat cu bună-credinţă, atunci debitorului i se poate tăia datoria rămasă şi acesta iese din insolvenţă cu toate drepturile sociale anterioare, inclusv acela de a lua din nou credit, de pildă.
În cazul în care planul nu este unul viabil şi de bună-credinţă, judecătorul nu îl aprobă şi dispune direct trecerea la falimentul personal. La fel se întâmplă şi dacă reorganizarea judiciară eşuează. Procedura falimentului personal durează maximum 5 luni, perioadă în care bunurile debitorului sunt lichidate şi sumele rezultate vor reveni creditorului/creditorilor.
Dacă bunurile sunt insuficiente ca valoare pentru stingerea creanţelor, atunci debitorul de bună-credinţă va putea fi descărcat parţial sau total de datorii, în ceea ce se numeşte faliment scuzabil.
Dacă din executarea bunurilor şi prin urmarea planului de plată se achită 75% din datorie, atunci debitorul va beneficia de închiderea anticipată a procedurii de insolvenţă şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei – reinserţia socială (termen pentru care comisia juridică a propus înlocuirea, pentru că acesta este folosit pentru condamnaţii penal). La această prevedere, băncile au avut cele mai multe obiecţii, considerând că românii vor abuza de această prevedere pentru a li se şterge un sfert din datorie. În momentul de faţă, dacă valoarea proprietăţii executate nu acoperă creditul, atunci debitorul rămâne în continuare dator la bancă pentru partea neacoperită. Aceasta este o stare de fapt mai ales după izbucnirea crizei financiare, când valoarea de piaţă a proprietăţilor a scăzut sub cea a creditelor de achiziţie. Peste acest lucru mai vine şi obligaţia băncilor de a executa garanţiile prin scăderea pragului de licitaţie în praguri de 25 de puncte procentuale.
Revenind la falimentul personal, proiectul de lege mai spune că se asigură debitorului cheltuielile minime de subzistenţă pe durata procedurii. În acest moment, creditorii pot executa până la jumătate din veniturile unui debitor,
În cazul în care se instituie falimentul personal, judecătorul poate da dreptul debitorului, împreună cu familia sa, să rămână în locuinţă timp de 2 ani. Acesta este un alt capitol contesat de-a lungul vremii de mediul bancar, deoarece în această situaţie creditorii nu vor putea să îşi recupereze rapid contravaloare garanţiilor, aşa cum o pot face acum în cazul executării silite. Legile existente în momentul de faţă interzic creditorului să evacueze din locuinţe persoanele împotriva cărora au fost începută executarea silită în lunile de iarnă.
Debitorul de rea-credinţă sau debitorul fraudulos vor putea primi trei luni dreptul de a locui în imobil, asta doar în cazul în care acesta, împreună cu familia, sunt puşi în pericol.
Debitorul de rea-credinţă şi debitorul fraudulos nu vor beneficia de scuzabilitate, deci vor rămâne cu datoriile anterioare închiderii procedurii de faliment, dacă acestea nu s-au prescris şi poate fi sancţionat drastic de către judecător: decăderi profesionale, interdicţii de a desfăşura anumite activităţi de tipul celei care a dus la insolvenţă pe o perioadă de maximum 7 ani. Debitorul de rea-credinţă/fraudulos este cel care a ascuns venituri în timpul procedurii sau şi-a declarat în mod fraudulos insolvenţa, ori nu a respectat planul de reorganizare, deşi o putea face.
Falimentul personal, promovat de FMI peste tot în Europa
România este singura ţară în care FMI a avut un discurs împotriva reglementării insolvenţei persoanelor fizice, aşa cum ECONOMICA.NET a scris aici. În alte ţări, Fondul a insistat pentru introducerea unei astfel de legi şi chiar a oferit asistenţă tehnică, ceea ce indică faptul că opoziţa la acest proiect este mai degrabă internă. De altfel, FMI a trimis a răspuns unei cereri adresate de ECONOMICA.NET în această chestiune că nu se opune unei astfel de reglementări în România, doar că trebuie ca "legea să ajute oamenii cu datorii nesustenabile să îşi recâştige viabilitatea financiară, fără ca asta să submineze în mod nejustificat disciplina sau să creeze hazard moral".
De altfel, PSD susţinea acest proiect de lege în momentul în care se afla în opoziţie, însă când a ajuns la guvernare, cabinetul Victor Ponta a transmis un punct de vedere copy-paste după cel al cabinetului Boc către Parlament, aşa cum a scris aici ECONOMICA.NET.
Mai mult, chiar şi în ultima scrisoare de intenţie cu FMI guvernul îşi asumă că nu va promova un astfel de proiect, astfel că rămâne de văzut ce formă va avea proiectul de lege final, şi dacă acesta va putea fi utilizabil sau dacă nu se va întâmpla întocmai ca în cazul Ordonanţei 50 din 2010, care a reuşit să facă mai mult rău decât bine debitorilor şi să creeze o stare de tensiune între aceştia şi creditori.
Lege şi pentru recuperatorii de credite
Un alt proiect de lege pentru care există interes în Cameră în momentul de faţă este cel al colectării debitelor, "care are ca scop legiferarea activităţii de colectare a debitelor de către agenţii specializate (firmele de recuperare creanţe) sau de către departamente interne specializate ale creditorilor în scopul colectării amiabile a debitelor de la debitorii persoane fizice sau juridice, precum şi instituirea unor proceduri de control care să asigure protecţia debitorilor persoane fizice", aşa cum se arată în art. 2 al proiectului.
Pe lângă reglementarea paşilor prin care creanţele ajung de la creditori la firmele de recuperare, legea mai prevede şi că deţinătorii creanţelor nu pot exercita presiuni de niciun fel care să lezeze debitorul. Astfel, pe lângă faptul că nu au voie să recurgă la ameninţări şi jigniri, creditorii nu au voie nici să sune insistent debitorii, iar activitatea acestora va fi supravegheată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
În luna octombrie, peste 700 de mii de români aveau 940 de mii de restanţe la bănci şi 21 de instituţii financiare nebancare de peste 30 de zile, a căror valoare totaliza 11,3 miliarde de lei.
economica.net
Bulgaria interzice firmele offshore din 28 de sectoare-cheie ale economiei
Parlamentarii bulgari au adoptat vineri o lege care interzice accesul fimelor înregistrate offshore în 28 de sectoare cheie ale economiei, scrie Novinite.
Conform noii legislaţii, firmele offshore nu mai au dreptul să participe la licitaţiile publice, la privatizarea companiilor de stat sau la achiziţia de licenţe de explorare a resurselor energetice din Bulgaria.
Totodată, legea interzice fimele offshore din sport, telecomunicaţii mobile, energie şi utilităţi, operatori de radio şi televiziune, agenţii de sondare a opiniei publice, presa scrisă şi jocuri de noroc.
De asemenea, companiile înregistrate offshore nu vor putea deţine participaţii la băncile şi companiile de asigurări din Bulgaria şi nici nu vor utea cumpăra teren forestier.
Companiile bulgare înregistrate offshore deţin în prezent circa 5 miliarde de euro în paradisuri fiscale ca Cipru, Luxemburg sau Elveţia, conform datelor estimate de deputatul Rumen Ghecev, citat de AFP.
Actul normativ iniţiat de doi membri ai formaţiunii politicve liberale Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi permite firmelor o perioadă de graţie de şase luni pentru înregistrarea afacerilor pe plan local sau într-un stat cu care Bulgaria are un acord bilateral de taxare.
zf.ro
Cum se circulă pe podul Agigea de sărbători
cugetliber.ro
sâmbătă, 21 decembrie 2013
La Mangalia, s-a deschis Centrul Social “Sfântul Mina”
La Protoieria “Callatis” din Mangalia, s-a deschis Centrul Social
“Sfântul Mina”, unde copiii oraşului, care provin din familii nevoiaşe
pot servi zilnic o masă caldă. Construcţia clădirii a presupus eforturi
financiare mari susţinute de autorităţile locale şi Parohia Sfântul
Mina”, valoarea investiţiei ridicându-se la 260 de mii de lei. Centrul a
fost amenajat în cursul acestui an şi cuprinde dotări la standarde
europene, respectiv: bucătărie profesională, sală de mese cu o
capacitate de 50 de locuri, grupuri sanitare atât pentru copii, cât şi
pentru personalul din centru, cameră specială pentru legume, etc. Prima
masă caldă a fost oferită copiilor, încă de la începutul Postului
Crăciunului, urmând ca, din luna ianuarie, centrul să funcţioneze
permanent. Edilul Mangaliei s-a deplasat la Centrul Social, în cursul
zilei de joi, pentru a fi alături de aceşti copii. Totodată, el a
declarat că protecţia socială este o prioritate pentru municipalitate.
“Imediat ce s-a născut această idee, Protoieria a fost alături de noi.
Aceşti copii trebuie ajutaţi să nu abandoneze şcoala, iar noi facem tot
posibilul să le acordăm sprijinul de care au nevoie. Acţiunile noastre
nu se vor opri aici. Anul viitor vom înfiinţa un centru similar şi în
Cartierul de case din Mangalia, unde locuiesc familii cu mulţi copii
cărora părinţii nu le pot asigura, de cele mai multe ori, traiul
zilnic”, a declarat edilul Cristian Radu. La rândul său, protoiereul
Mangaliei, Vasile Cîrlan, a precizat că slujitorii bisericii se implică
şi în acţiuni sociale, prin eforturi financiare proprii, locaţia din
curtea Bisericii “Sfântul Mina” fiind a treia de acest gen, realizată de
Protoieria Mangalia. Celelalte două spaţii sunt în localităţile Amzacea
şi General Scărişoreanu. “Împreună cu preotul Sorin Cîrlan şi cu
ceilalţi preoţi din oraş, ne-am îndreptat atenţia către aceste comune,
deoarece problemele existente în acele zone sunt mult mai numeroase, iar
acum am venit cu acest Centru Social în Mangalia. Pentru anul 2014
ne-am propus înfiinţarea unui alt centru la Parohia “Sfântul Ioan
Botezătorul” din Mangalia. Problema cea mare este legată de fonduri.
Sunt mulţi care critică, în schimb dacă le soliciţi ajutorul îţi întorc
spatele. Cu toate neajunsurile, proiectul nostru va merge mai departe şi
îi invităm pe toţi cei care doresc să se implice în sprijinirea acestor
copii să vină alături de noi”, a precizat preotul Vasile Cîrlan. Pe
viitor, în cadrul centrului, vor activa pe bază de voluntariat cadre
didactice, care vor susţine cursuri cu aceşti copii.
Biroul de presă
Biroul de presă
Abonați-vă la:
Postări (Atom)