Cum se implică părinţii din Mangalia în Săptămâna Naţională a Voluntariatului

Zilele aceasta, în România se desfăşoară diverse acţiuni menite să aducă în atenţia opiniei publice necesitatea implicării voluntare în activităţi comunitare.

În cadrul întâlnirilor lunare ale clubului „Mâini Îndemânatice”, al Asociaţiei Părinţilor „Gala Galaction” de la şcoala cu acelaşi nume din municipiul Mangalia, zilele trecute, părinţi şi elevi au construit cuiburi pentru păsări. Acestea au fost amplasate în Parcul Sanatoriului Balnear, unde, cu acordul administraţiei locale, căsuţele au ajuns în copacii de lângă voliera cu păsări exotice.

De asemenea, ieri, aceeaşi asociaţie a organizat un seminar gratuit cu titlul „E timpul să fii Altfel”, precum şi cursul „Managementul voluntarilor în contextul programului tineret în acţiune, cu implicarea directă a formatorilor programului Tineret în Acţiune.

CugetLiber

Ecologiştii o trimit pe Rovana Plumb să citească Tratatul de la Lisabona şi Constituţia României

Preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Ecologist Român, Dumitru Bădrăgan, îşi exprimă îndoiala că ministrul Mediului şi Schimbărilor Climaterice, Rovana Plumb, are cunoştinţe temeinice referitoare la explorarea/exploatarea gazelor de şist.

Cine este Rovana Plumb? Acest ministru transmite un amalgam de mesaje contradictorii: întâi ne spune că nu sunt studii şi doar discuţii, iar la câteva ore – are certitudini că nu e impact pe mediu, asta în timp ce colega ei, ministrul delegat pentru Ape, Lucia Ana Varga, susţinea cu câteva zile în urmă că e necesar studiu de impact supra resurselor de apă subterană, afirmă ecologistul Bădrăgan.

Conform acestuia, fişa postului Rovanei Plumb sugerează că social-democrata este mai degrabă politician în domeniul economic, pentru că referitor la mediu se pare că regăsim o altă interpretare în ceea ce priveşte atribuţiile cu referire la schimbările climaterice- în cazul în care nu se înţelege bine denumirea ministerului – activitatea domniei sale vizează protecţia împotriva schimbărilor climaterice şi pentru protecţia mediului.

Sugerăm, modest, o repoziţionare a studiilor din regim economic în regim de mediu: puţintel de prin Tatatul de la Lisabona, puţintel de prin Constituţia României, apoi Legea 3/2000 – referendum vizând Costineşti şi nu numai, apoi o fugă prin Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 (decret 359/1999, Lege 86/2000, Lege 112/2009), îi transmite ecologistul ministrului Rovana Plumb.

Apoi, e interesant pentru un ministru al Mediului să parcurgă Propunere de Rezoluţie a Parlamentului European referitoare la impactul activităţilor de extracţie a gazelor de şist şi a uleiului de şist asupra mediului (2011/2308 (INI), luările de poziţie ale europarlamentarilor privind impactul de mediu etc., etc. O altă variantă vizează demisia bazată pe varii motive, mai susţine ecologistul.

Replicaonline

Gazele de șist nu sunt competitive financiar, susțin analiștii

Proiectul gazelor de șist este doar o modalitate de a scăpa de monopolul Gazprom, susțin experții ruși. Producția de gaze de șist ce poate fi exploatată reprezintă doar 3-5% din importurile anuale de gaze naturale obținute prin metoda clasică, iar situația acoperirii consumului total al unei țări nu se poate pune.

“Uniunea de Șist” cuprinde țări precum Ucraina, Polonia, Republica Moldova, Lituania, Letonia, Estonia, Marea Britanie și, ultima intrată, România. Potrivit experților europeni, cantitatea posibila a producției de gaze de șist în UE în 2030 va fi de 15 până la 40 de miliarde de metri cubi pe an, dar aceste cantități reprezintă circa 3-5% din importurile anuale de gaze naturale obținute prin metoda clasică.

“Este o nouă bulă cu potențial financiar care va crește în Europa”, crede prof. Wendy Lee, de la Universitatea Bloomsburg din Pennsylvania.

Miza gazelor de șist

În acest context, experții economicii de la glob și-au pus problema mizei explorării și exploatării gazelor de șist. Analiștii americani cred că proiectul gazelor de șist este deja condamnat, singura explicație a insistenței dezvoltării acestuia în unele țări din Europa fiind strict de natură geopolitică.

Motivul reducerii dependenței față de gazele rusești este doar o scuză. În fapt, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, aprecia că proiectul gazele de șist ar putea reprezenta un instrument util în negocierile cu Gazprom pentru a obține preturi mai bune în Uniunea Europeană, după cum notează Income Magazine.

Prețurile mai mici la facturi, locurile de muncă și investițiile – mituri. Profesorul Wendy Lee a adăugat că țările care vor să producă gaze de șist trebuie să se aștepte la urmări similare celor din SUA: un boom de scurtă durată care va duce la crearea de noi locuri de muncă. Ulterior, un mediu distrus și o  infrastructură la pământ. Mai mult, în România, tendința economică este de consolidare a creșterii prețului, nu de ieftinire. Fapt ce poate fi interpretat asemănător energiei verzi – cetățenii vor plăti din buzunarul lor costurile de producție.

Tehnologie scumpă, profit mic

În România, costul de producție al gazelor este de 125-135 dolari la o mie de metri cubi. Fracturarea hidraulică presupune costuri foarte mari. Experții economici se întreabă cum va scoate Chevron gaze de șist la un cost competitiv cu cel al extracției de gaze naturale prin metoda tradițională.

Pentru a exemplica în cifre, în 2012, în SUA s-au realizat foraje de 42 de miliarde de dolari. Profitul companiilor de exploatare a gazelor de șist a fost de doar 32 de miliarde de dolari, deci pierderi de 10 miliarde de dolari.

dcnews.ro

Mangalia – Lucrări de infrastructură

Primăria Mangalia a finalizat, zilele trecute, lucrările de pietruire a 18 străzi de pământ din cartierele Dobrogea I şi Dobrogea II. Potrivit reprezentanţilor administraţiei publice locale, pietruirea celor 18 străzi face parte dintr-un program mai amplu de amenajare a tramei stradale din cele două cartiere.

„În Dobrogea I şi II s-au construit case în urmă cu şapte ani, dar, de atunci şi până acum, nimeni nu a făcut nimic pentru introducrea utilităţilor”, au spus reprezentanţii administraţiei locale.

În altă ordine de idei, Primăria Mangalia le dă o veste bună tuturor şoferilor din localitate, deoarece, în perioada următoare, administraţia locală va începe o amplă campanie de plombare a celor mai importante artere din oraş.

„Sunt străzi care s-au deteriorat în iarna trecută şi, de aceea, trebuie să demarăm acest program de astupare a gropilor din carosabil, pentru ca şoferii să nu-şi rupă maşinile pe străzile din oraş”, au spus surse din cadrul Primăriei Mangalia, care au adăugat că programul de plombare a străzilor va dura până la începutul lunii iunie.

Telegrafonline

Maestrul Ioan Ludu, sărbătorit cu fast la Mangalia

Moment emoţionant, pe terasa Restaurantului Luca din Mangalia, unde unul dintre cei mai mari antrenori de lupte din România, Ioan Ludu, a fost sărbătorit la împlinirea venerabilei vârste de 80 de ani. Foşti mari campioni ai Constanţei, tehnicieni şi conducători de cluburi au venit în sudul litoralului, la Mangalia, onorând invitaţia de a fi alături, la ceas aniversar, de maestrul Ioan Ludu, antrenor care a adus cele mai multe medalii pentru luptele constănţene.

Evenimentul a fost organizat de Clubul Sportiv Mangalia, graţie implicării fraţilor Ionel şi Lucian Luca, cu sprijinul Asociaţiei Judeţene de Lupte Constanţa (preşedinte, Gigi Pambuca), de la reuniune nelipsind nici primarul Mangaliei, Cristian Radu.  „M-am bucurat foarte mult să fiu alături de foştii mei elevi, nu m-au uitat şi sunt mândru că am format asemenea caractere. Luptele, sportul în general, modelează nu doar corpul, ci şi spiritul, iar tradiţia trebuie dusă mai departe”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, maestrul Ioan Ludu, care a primit, cu această ocazie, o Diplomă de Excelenţă.

Timp de câteva ore, într-o ambianţă plăcută, foştii campioni şi-au amintit de performanţele de odinioară, au depănat poveşti şi au rememorat momente – mai fericite sau mai grele – din vremurile în care scriau istoria pe saltea. Aplauze la scenă deschisă a primit şi soţia maestrului, care, la fel ca în anii 70, le-a cântat luptătorilor „Balada cerbului”.

„Erau ani în care sufeream la slăbire, trebuia să ne încadrăm în kilograme, să putem trece de cântar. Doamna Ludu ne cânta această melodie şi ne mai alina durerea”, a povestit Ionel Luca. Maestrul Ioan Ludu a practicat luptele la Steagu Roşu Braşov, devenind multiplu campion al României la lupte libere şi lupte greco-romane. Ca antrenor, a devenit faimos pe litoral, aducând o salbă impresionantă de medalii pentru luptele constănţene.

CugetLiber

Sărbătoarea „Fiii Satului”, la Albeşti

Duminică, 19 mai, va avea loc în localitatea Albeşti, sărbătoarea “Fiii satului”.

Va fi organizată o serbare câmpenească, lupte tătăreşti, vor avea loc spectacole artistice. Evenimentul va fi organizat pe Valea Albeştiului. Invitaţi speciali vor fiViorica şi Ioniţă de la Clejani, împreună cu Taraful din Clejani, Formaţia Trei Sud Est, seniorii şi juniorii Ansamblului „Plai de dor” din Albeşti si multe alte surprize.

În zona în care va avea loc evenimentul va fi amenajat un parc de distracţii, cu trambuline gonflabile, cu mai multe jocuri şi terase cu mici, friptură, bere, vin, sucuri şi vată de zahăr. De la eveniment nu vor lipsi nici standurile cu suveniruri.

Petrecerea va începe in jurul orei 13.00.

Va asteptam cu drag,

Primar Gheorghe Moldovan si Consiliul Local Albesti.

Bulgarii se revoltă după ce guvernul român a dat undă verde explorării gazelor de şist

Bulgarii din oraşul Dobrici (Bazargic) din nord-estul Bulgariei vor să lanseze un nou val de proteste împotriva folosirii fracturării hidraulice pentru extracţia gazelor de şist din România, după ce guvernul Ponta a dat undă verde fazei de explorare în Dobrogea pentru compania Chevron.

Bulgarii iau atitudine împotriva deciziei guvernului României de a da undă verde explorării gazelor de şist în Dobrogea de către americanii de la Chevron, potrivit Novinite.com. Locuitorii oraşului Dobrici, fostul Bazargic din perioada în care oraşul făcea parte din judeţul român Caliacra între 1913 şi 1940, vor iniţia noi proteste de stradă împotriva fracturării hidraulice, metodă de extracţie a gazelor de şist pe care o consideră dăunătoare pentru mediu. Dobrici se află la aproximativ 70 de kilometri distanţă de Vama Veche.

Unul dintre ogranizatorii protestului, Sintiya Nedyalkova, spune că îşi va dedica întreaga viaţă pentru un moratoriu împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist, în condiţiile în care aceste activităţi ar fi dăunătoare regiunii Dobrogea. Guvernul de la Sofia a adoptat deja un moratoriu pe o perioadă nedefinită care interzice exploatarea gazelor de şist pe teritoriul Bulgariei.

Chevron are o concesiune de 6.350 de kilometri pătraţi lângă Bârlad, judeţul Vaslui şi una de 2.700 de kilometri pătraţi în zona litoralului Mării Negre (Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche). În luna aprilie, Chevron estima că va începe explorarea undeva în cea de-a doua jumătate a anului 2013.

La sfârşitul lunii aprilie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara că au fost eliberate avizele pentru explorare în zona Dobrogea, fără să facă referire la perimetrul Chevron din Vaslui, unde compania anunţă că vrea să sape primul puţ. Plumb a adăugat că, în acest stadiu, nu se foloseşte metoda fracturării hidraulice.

Fracturarea hidraulică presupunea injectarea unor mari cantităţi de apă, alături de nisip şi diverse substanţe chimice, dintre care unele cancerigene, în formaţiunile de şist în care gazul este captiv pentru a-l aduce la suprafaţă. Companiile din energie spun că această metodă este inofensivă pentru mediu, dacă este făcută într-o manieră responsabilă, din moment ce substanţele introduse în pământ se întorc la suprafaţă în cea mai mare parte.

U.S. Energy Information Administration (EIA), parte a Departamentului de Energie a Statelor Unite, estimează că România, Ungaria şi Bulgaria au împreună resurse de 538 de miliarde de metri cubi de gaz blocat în şisturi, ceea ce ar acoperi mai mult decât consumă Europa într-un an şi echivalentul consumului României timp de 40 de ani.

Economica.net