Modificările aduse Codului Muncii, promulgate astăzi de președintele
Klaus Iohannis, conțin noutăți importante legate de salariile
angajaților temporari și de modul în care se calculează zilele de
concediu.
Referitor la salariații temporari, Codul Muncii introduce
obligativitatea unui salariu similar celui primit de un angajat pe
perioada nedeterminata care desfășoară o slujbă similară.
Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor stabileşte
introducerea la articolul 92 a două noi alineate, (3) şi (4), cu
următorul cuprins:
- (3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune
nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul
utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a
salariatului temporar.
- (4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de
salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit
luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract
individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară,
astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la
nivelul utilizatorului.
Cu privire la concediul de odihna, au existat in ultimii ani
interpretari diferite ale angajatorilor privind durata concediului de
odihna la care are dreptul un salariat atunci cand acesta se afla in
incapacitate temporara de munca pentru o perioada mai lunga.
Odata cu modificarile promulgate astazi, Codul muncii recunoaste
reglementarile europene care prevad ca perioada de incapacitate
temporara de munca NU afecteaza concediul de odihna.
Modificările de la articolul 145 din Codul Muncii stabilesc urmatoarele:
- (2) “durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în
contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor
colective de muncă aplicabile”
- (4) “la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele
de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de
maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru
îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate
prestată”.
Concret, noile reglementari prevad ca durata concediului medical sa
nu afecteze durata concediului de odihna. In plus, dacă staţi acasă
pentru că vi s-a îmbolnăvit copilul, atunci acea perioadă se consideră
perioadă de activitate prestată;
La alineatul 5 se menţionează că, în situaţia în care incapacitatea
temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc
maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în
timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe
urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a
încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de
risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este
posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
În plus, alineatul 6 prevede că salariatul are dreptul la concediu de
odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se
menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an
calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă
anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care
acesta s-a aflat în concediu medical.
Salariatii care, din motive justificate, nu-și vor putea lua integral
sau parțial concediul de odihnă la care aveau dreptul într-un an,
angajatorii vor fi obligați să acorde zilele neluate neefectuat într-o
perioadă de 18 luni, începand cu anul următor.
Absentele nemotivate de la serviciu și concediile fără plată vor fi
scăzute din vechimea în munca. Excepție vor face concediile fără plata
pentru formare profesională, relateaza realitatea.net .
realitatea.net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu