vineri, 31 mai 2013
Cum s-ar descurca politicienii Constanţei dacă partidele n-ar mai primi bani de la firme
Replica
joi, 30 mai 2013
Pachete cu alimente pentru nevoiaşi
AJUTOARE LUNARE Primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, spune că, din păcate, este doar a doua lună din acest an în care se acordă aceste ajutoare. „În primele trei luni din acest an nu am putut acorda pachetele, pentru că nu am avut un buget aprobat. Aşa că, ajutoarele au început să fie distribuite abia din aprilie, însă vor fi acordate în fiecare lună de acum în colo”, a spus Cristian Radu. El a afirmat că programul de distribuire a pachetelor cu alimente este derulat prin intermediul Serviciului Public Creşe, Asistenţă Socială, Cultură, Sport şi Igienă Publică din cadrul Primăriei, iar de el vor beneficia 3.713 de persoane. „Am afirmat, în numeroase rânduri, că vârstnicii Mangaliei sunt părinţii şi bunicii noştri! Trebuie să-i respectăm, să-i ajutăm în această perioadă grea. Este trist faptul că, lună de lună, creşte numărul celor care sunt nevoiţi să apeleze la programele de ajutor social ale Primăriei. Oamenii au ajuns la capătul răbdării, nu se mai pot întreţine singuri şi nu-şi mai pot asigura traiul zilnic”, a conchis Cristian Radu.
Telegraf
Şedinţă ordinară. Pe ordinea de zi: Florin Cişmaşu şi Constantin Ninu, numiti cetăţeni de onoare post-mortem ai Mangaliei
Consilierii locali mai trebuie să fie de acord cu modificarea Regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în unităţile administrativ-teritoriale, precum şi a Contractului de delegare de gestiune a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, dar şi cu „unele măsuri în vederea creşterii gradului de participare a cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale“.
Tot vineri, aleşii Mangaliei vor fi de acord cu acordarea titlurilor de „cetăţeni de onoare“ lui Florin Claudiu Cişmaşu şi Constantin Ninu. În plus, consilierii vor trebui să supună la vot, majorarea indemnizaţiei membrilor CA al Goldterm SA, cu 20% din indemnizaţia de director general al societăţii.
editiadesud.ro
marți, 28 mai 2013
Complexul Hotelier Zamfira din Venus se vinde cu peste un milion de euro
Complexul Hotelier Zamfira din staţiunea Venus se vinde din nou! Nicolae Viereanu, administratorul societăţii Liana 95 SA, respectiv fostul proprietar al hotelului Zamfira, a pierdut imobilul în anul 2010, în favoarea unui afacerist din Braşov, după ce a fost scos la licitaţie în contul unor datorii către stat. În anul 2010, Alexandru Ovidius Barbu a achiziţionat complexul care a aparţinut lui Nicolae Viereanu, administratorul societăţii Liana 95 SA, cu suma de 645.000 euro, plus TVA. Unitatea de cazare a intrat în posesia afaceristului, prin societatea acestuia,Tekodores Turism Service SRL, în cadrul licitaţiei publice organizate de Administraţia Finanţelor Publice Mangalia. La trei ani de la achiziţia lui, afaceristul vinde complexul cu 1.100.000 euro, adică 4.786.540 lei. Complexul Hotelier Zamfira a fost clasificat la două stele, are 184 de camere pe 3 niveluri şi cuprinde un hotel, un han compus din parter + 1 etaj, un bar exterior şi un parc exterior (terenul este tot în proprietate), amenajat cu alei şi zone de popas. Proprietarul este dispus să vândă complexul în trei rate.
Mirela Sorina PASCAL
Primarul din Limanu vrea să folosească referendumul împotriva gazelor de şist ca probă în instanţă
Gazele de şist oferă o sursă interminabilă de discuţii, dezbateri şi controverse. După ce preşedintele Partidului Verde, Remus Cernea, s-a dezis de USLşi din cauza acestui subiect, primarul comunei Limanu, Iustin Urdea, continuă lupta cu Guvernul în instanţă pentru a stopa exploatarea gazelor de şist. Potrivit unor hotărâri de Guvern publicate înMonitorul Oficial pe data de 28 martie a.c., compania americană Chevron a primit undă verde pentru explorarea gazelor de şist în zonele Vama Veche (Limanu), Adamclisi şi Costineşti. În consecinţă, primarul din Limanu a precizat că a acţionat în instanţă Guvernul României pentru această hotărâre. Procesul se află la a 4-a înfăţişare şi încă nu s-a judecat pe fond. În a doua jumătate a lunii iunie avem o nouă înfăţişare în proces. Nu s-a judecat pe fond încă, este departe de a fi luată o decizie. Primăria Limanu nu doreşte exploatarea gazelor de şist şi ne folosim toate variantele de a ne împotrivi şi acţiunea în instanţă este una dintre variante pe care noi vrem să le folosim până la capăt. Poate între timp se schimbă tehnologia de exploatare, aşa cum se vehicula la nivel guvernamental. Locuitorii comunei apreciază că nu este oportună exploatarea gazelor de şist în zonă turistică. Nu suntem în America să avem mii de kilometri pătraţi între localităţi, aici localităţile sunt una lângă alta şi oricum ar fi, suspectăm şi ne este teamă că am fi poluaţi, a declarat, pentru Replica, primarul comunei Limanu, Iustin Urdea.
Referendumul organizat în data de 9 decembrie 2012, privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist în sudul litoralului, este folosit ca probă în instanţă în procesul pe care primăria Limanu îl are împotriva Guvernului României. Dacă această probă nu va fi luată în considerare pentru motivul că referendumul nu a fost validat prin cvorum, Iustin Urdea a declarat că se poate organiza un alt referendum la care prezenţa va fi de peste 70% în mod sigur. Rezultatele referendumului este una din probele din instanţă. Instanţa este posibil şi cred că va ţine cont de acest referendum. Chiar dacă nu a fost validat, mai bine de 90% s-au manifestat împotriva exploatării gazelor de şist. Dacă se pune problema de cvorum şi se ridică problema că referendumul nu a fost validat, atunci putem organiza un alt referendum şi cu siguranţă vom fi nu 42% prezenţi, ci 70-80% prezenţi. Prezenţa din decembrie a fost dată de condiţiile meteo şi nici informarea nu a fost făcută corect în legătură cu gazele de şist. Ca primar am aceste pârghii la îndemână, de asemenea petiţii guvernamentale, acţiuni ale parlamentarilor din colegiul nostru şi să vedem cum vor decurge lucrurile în continuare, a mai adăugat pentru Replica, Iustin Urdea.
Mangalia, Albeşti şi Costineşti, invitate alături de Limanu în lupta împotriva Chevron
Cel mai bun lucru pe care l-am putea face ca autorităţi locale ar fi să vină în acest proces pe care îl are comuna Limanu la Bucureşti şi celelalte unităţi administrative lângă noi, Mangalia, Albeşti, Costineşti, încât să fie nu numai un reclamant, ci să vină lângă noi ca şi reclamanţi şi celelalte unităţi administrative afectate de aceste măsuri. Nu ne putem opune evaluării resurselor energetice. Partea de evaluare nu ne afectează cu absolut nimic. În ceea ce priveşte exploatarea, nu-i corect să ne opunem noi exploatărilor de resurse, dar în măsura în care nu ne afectează mediul, nu ne afectează siguranţa habitatului, nu ne afectează economia. Discutăm despre economia privitoare la turism, s-au făcut investiţii multe în turism, 2 Mai şi Vama Veche sunt iubite de foarte mulţi locuitori ai ţării noastre. În măsura în care suntem afectaţi, bineînţeles că ne opunem. Dacă se menţine în continuare metoda aceasta prin fracturare hidraulică, atunci vor fi probleme şi locuitorii vor reacţiona. Nu ştiu dacă este cazul să ne opunem explorării, pentru că explorarea nu ne afectează în nici un fel şi cu ocazia asta se ştie dacă sunt sau dacă nu sunt resurse, a conchis Iustin Urdea.
Sorin HULUBEI
Tusac nu papă 3 milioane de euro de la Palaz: a pierdut procesul cu fostul prefect
Fostul primar al Mangaliei, Claudiu Tusac, n-a uitat momentul suspendării sale din funcţie, intentând în acest sens un proces împotriva fostului prefectClaudiu Palaz. Pentru cei care au uitat, amintim că, la sfârşitul anului 2009, mai exact pe 17 decembrie, Tusac era suspendat din funcţia de primar, pe motiv că primarul Mangaliei avea şi funcţia de reprezentant al Consiliului Local în Adunarea Generală a Asociaţilor de la SC Administrarea Parcului Industrial Mangalia SRL. Cel care a depus toate eforturile pentru ca Tusac să fie suspendat a fost nimeni altul decât Palaz, prefect al judeţului Constanţa la acea dată. Între timp, Tusac şi-a recăpătat postul de primar, urmare a unei acţiuni în instanţă. Nu pentru mult timp, pentru că Palaz a procedat din nou la suspendarea primarului, în 2011. Lucrurile s-au succedat cu repeziciune, au urmat apoi alegerile, pe care Tusac le-a pierdut. Populaţia, sătulă de scandaluri şi pe fondul unei ierni cu calorifere reci ca gheaţa, nu l-a mai vrut primar pentru încă patru ani. În paralel cu evenimentele, Tusac l-a dat în judecată pe Palaz, cerând daune pentru perioada cât a fost suspendat din funcţia de primar. Vorbim despre dosarul 13135/118/2012, prin care Tusac a cerut 3.000.000 de euro daune. L-am dat în judecată pentru tot ce mi-a făcut, când m-a suspendat. Prima oară am luat-o ca pe o greşeală umană. A doua oară, deja a fost rea intenţie, abuz în serviciu, abuz de putere (...). A doua oară, lumea nu a avut nici căldură, ca să nu mă mai voteze, să spună că din vina mea au stat fără căldură. Astea au fost comenzi politice. În politică şi-n viaţă trebuie să faci lucruri bune. Cine face ceva cu iz de răutate, mai devreme sau mai târziu, va plăti scump, declara, anul trecut, Tusac. Avocatul a hotărât să cer 3 milioane de euro. Eu ceream şi mai mult, ceream şi 10 milioane de euro, mai spunea Tusac. Ce s-a mai întâmplat de anul trecut şi până ieri? Ei bine, Tusac a pierdut procesul, însă mai are o lace de atac. La cel mai recent termen din acest proces, avocatul lui Palaz l-a umilit, practic, pe reprezentantul lui Tusac, arătând că reclamantul nu se judecă cu cine trebuie! Excepţia invocată de avocatul lui Palaz s-a referit la faptul că Tusac a dat în judecată Instituţia Prefectului judeţului Constanţa.
Alexandra ANTON
Primăria Mangalia, vinovată că locuitorii municipiului nu donează sânge?!
Replica
Programul politic al Partidului Mişcarea Populară cuprinde 15 obiective principale
În urma consultărilor publice avute cu aderenţii Fundaţiei Mişcarea Populară (FMP), s-au conturat 15 obiective principale pe care le va susţine Partidul Mişcarea Populară (PMP).
În politică, PMP va susţine consolidarea parcursului de integrare europeană şi euroatlantică a României, fixarea prin Constituţie a numărului de parlamentari la maximum 300 şi a unei singure Camere parlamentare, introducerea votului prin corespondenţă pentru toţi alegătorii, informează un comunicat difuzat de FMP.
Totodată, în domeniul social, PMP va susţine reducerea drastică a fraudelor şi erorilor din sistemul de plată a taxelor şi impozitelor, dar şi de distribuire a pensiilor, ajutorului de şomaj şi altor drepturi sociale prin informatizarea şi integrarea tuturor acestor sisteme, condiţionarea acordării ajutoarelor sociale în cazul celor apţi de muncă de prestarea unor zile de muncă în folosul comunităţii.
Fundaţia Mişcarea Populară a demarat formalităţile legale pentru înfiinţarea unui partid, respectând voinţa majorităţii aderenţilor. Recent, Fundaţia Mişcarea Populară a lansat procedura de strângere de semnături pentru crearea Partidului Mişcarea Populară. Fundaţia Mişcarea Populară a precizat că va fi persoană juridică distinctă faţă de viitorul Partid Mişcarea Populară.
Cuget Liber
Tusac şi DNA-ul
DNA muşamalizează pentru Tusac. Procurorii au dosit Raportul Curţii de Conturi
DNA Constanţa a făcut uitat un raport al Curţii de Conturi din anul 2010, care confirmă săvârşirea unor fapte de natură penală de către fostul primar al Mangaliei, Claudiu Tusac. În Ordonanţa din 29 aprilie 2013, care închide mega-dosarul penal 21/P/2010, numele Curţii de Conturi este folosit o singură dată, în treacăt, deşi o constatare a acesteia stă la baza întregului demers penal. Ordonanţa prin care Tusac a primit trei NUP-uri şi două disjungeri a fost comunicată unui singur reclamant din 11, fapt care generează suspiciunea că s-a urmărit limitarea posibilităţii celor vătămaţi de a face plângere împotriva soluţiei.Primarul care i-a dat afară pe consilieri, ca să fure nefluierat
Problemele penale ale fostului primar Tusac au început în 13 februarie 2009, când mai mulţi consilieri locali din Mangalia au depus la organul local de Poliţie o plângere colectivă, denunţându-l că a creat, prin abuz în serviciu, premise false pentru a dizolva Consiliul Local. Denunţătorii arătau că s-au opus iniţiativelor primarului de atunci, de a transfera serviciile publice ale localităţii către o asociaţie condusă de Consiliul Judeţean Constanţa. Neavând majoritatea pentru a-şi promova proiectele, Tusac s-a decis să conducă oraşul de unul singur, astfel încât a proclamat, cu de la sine putere, dizolvarea Consiliului. Rămas singur la butoane, fostul primar s-a pretat la de toate: a rectificat bugetul local prin propria semnătură; a făcut plăţi de 47 de miliarde către o firmă care avea sediul social chiar la el acasă; a încasat sponsorizările Festivalului Callatis printr-o fundaţie în care era membru fondator împreună cu nevastă-sa şi alte persoane; a făcut chermeze, paranghelii şi broşuri luxoase pentru proiecte nerealizabile de miliarde de lei vechi; a deturnat fondurile pentru locuinţe ca să achite un contract cu o firmă de bodyguarzi şi o mega-amendă primită de la ANRMAP; a plătit 40 de miliarde de lei vechi peste limitele bugetului; a înregistrat în contabilitatea publică obligaţii de plată la subvenţia termică mai mari cu un milion de euro decât datora Primăria în mod real;
Curtea de Conturi a constatat latura obiectivă, şi tot degeaba
Toată activitatea infracţională a fostului primar, denunţată de consilieri, a ajuns să facă obiectul Dosarului 21/P/2010 al DNA Constanţa. În cadrul acestuia, procurorii anticorupţie au solicitat Curţii de Conturi a României să realizeze o verificare excepţională. Concomitent, Curtea fusese sesizată de 11 consilieri locali printr-o petiţie colectivă. În exercitarea atribuţiilor legale, Curtea a certificat existenţa faptelor sesizate, în latura lor obiectivă. Curtea afirmă că Tusac a creat un prejudiciu direct şi nerecuperat de 27 de miliarde de lei vechi, plătind în mod efectiv aceşti bani către furnizorul de termoficare, în 2009, fără temei legal şi fără a fi datoraţi. Rămâne pentru un alt episod al serialului nostru să arătăm cum prejudiciul a fost rotunjit până la un milion de euro. Curtea a constatat, de asemenea, deturnarea fondurilor de locuinţe, depăşirea creditelor bugetare cu peste 40 de miliarde şi a apreciat că toate aceste prejudicii au fost cauzate ca urmare a dizolvării abuzive a Consiliului Local. După ani, DNA-ul a uitat de existenţa Raportului Curţii de Conturi şi i-a dat NUP lui Tusac, tocmai pentru faptele certificate de acesta. „Lipseşte urmarea imediată a laturii obiective” – spune procurorul de caz, Beatrice Şişman, încăpăţânându-se să nu vadă că o gaură de un milion de euro, dată prin efectuarea unor plăţi nedatorate – este o urmare cât se poate de imediată.
Soluţia i s-a comunicat unui singur reclamant, din 11
Alte fapte săvârşite de fostul primar au fost confirmate în latura lor obiectivă de un Raport de Constatare Tehnico-Ştiinţifică dispus în dosar. Fiind mai proaspăt, acest raport nu a fost muşamalizat, procurorul de caz referindu-se la conţinutul său într-o relatare de peste 40 de pagini. În cele din urmă, faptele certificate de experţi au fost disjunse, urmând să facă obiectul unor noi dosare penale. Dar această soluţie nu compensează cu nimic scăparea incredibilă a prejudiciilor reclamate de Curtea de Conturi. Ordonanţa DNA poate fi contestată de fiecare din cei 11 consilieri locali care sunt parte în dosar. Însă, doar primului dintre ei a primit-o în mod oficial, prin poştă. Dacă cineva s-a gândit că limitează posibilitatea contestării soluţiei comunicând-o unei singure persoane, şi-a făcut un calcul greşit. Comunicarea a ajuns la cel mai îndârjit dintre contestatarii lui Tusac, acesta depunând plângere la procurorul-şef Sorin Constantinescu, care nu va avea încotro şi va infirma soluţia mioapă.
constanta.ro 26.05.2013
De ce nu vede DNA-ul prejudiciul de un milion de euro comis de Tusac
Aşa cum arătam în numărul trecut, fostul primar al Mangaliei, Claudiu Tusac, a primit neînceperea urmăririi penale din partea DNA Constanţa pentru fapte de abuz în serviciu. În ciuda susţinerilor procurorului de caz Beatrice Şişman că n-ar exista urmarea imediată a faptelor fostului primar, chiar acesta a recunoscut, şi încă în faţa unei instanţe judecătoreşti, că Primăria a fost prejudiciată cu 4,2 milioane de lei noi, în cazul subvenţiilor pentru termoficare aferente anului 2009. Prejudiciul a fost certificat, în parte, de Curtea de Conturi a României.Ce a constatat Curtea de Conturi
Reamintim că verificarea excepţională demarată de Curtea de Conturi a României la Primăria Mangalia, în perioada octombrie-decembrie 2010, a avut la bază o solicitare expresă a DNA Constanţa (în speţă Adresa 98.654/12.03.2010, emisă în Dosarul penal 21/P/2010) şi o petiţie colectivă semnată de consilierii locali, atunci în funcţie, Ion Mincă, Sorin Andrei, Ion Anghel, Sorin Cucoranu, Constantin Filimon, Bogdan Filip, Paul Foleanu, Ioan Griguţă, Vasile Iorga, Vasile Olan şi Viorel Oleniuc. Verificând aspectele sesizate în legătură cu sifonarea subvenţiilor pentru termoficare, auditorii Curţii au constatat că fostul primar a prejudiciat bugetul local, în mod efectiv. „În anul 2009, unitatea administrativ-teritorială Municipiul Mangalia a plătit în plus furnizorului de energie termică subvenţie în sumă de 2.756.647 de lei. Această sumă reprezintă plăţi nelegale…”. Dar cum a ajuns Tusac să găurească bugetul local – ne spune tot Raportul Curţii de Conturi. Potrivit acestui document incendiar, fostul primar a proclamat, cu de la sine putere, dizolvarea Consiliului Local Mangalia, în februarie 2009. Rămas singur la butoane, ca în epoca baronatelor feudale, insul a refuzat să recunoască hotărârile Consiliului Local, inclusiv pe acelea prin care au fost aprobate tarife mai mici de producţie şi furnizare a agentului termic populaţiei. Iar aşa a înregistrat în contabilitatea publică subvenţii calculate la tariful anterior, substanţial mai mare, cu aproximativ un milion de euro mai mult decât se datora în mod real. În 2009, aşa cum a constat Curtea de Conturi, a apucat să facă plăţi nedatorate de 27 de miliarde. Doi ani mai târziu, printr-un artificiu ordinar, a mai plătit încă 32 de miliarde, în contul aceluaşi an 2009.
Avocaţii lui Tusac au tăcut mâlc, adâncind prejudiciul
După finalizarea verificării excepţionale, Curtea de Conturi a emis Decizia nr.7/14.01.2011, prin care l-a obligat pe Tusac să recupereze sumele nelegale, achitate în mod efectiv, în 2009, respectiv cei 27 de miliarde de lei vechi plătiţi în plus la Callatis Therm SA. Fostul primar nu s-a conformat în nici un fel. Mai mult, în noiembrie 2010, Callatis Therm SA a deschis la Tribunalul Constanţa o acţiune în contencios-administrativ (dosarul 16.366/118/2010), cerând obligarea Municipiului Mangalia la plata sumei de 3.218.304,53 de lei, reprezentând subvenţie aferentă energiei termice livrate în 2009. Avocaţii angajaţi de Tusac n-au glăsuit în nici un fel, în faţa intanţei, despre constatarea Curţii de Conturi, limitându-se să invoce o stupidă şi amărâtă de excepţie a lipsei calităţii procesuale pasive. Prin Sentinţa Civilă 1159/28.06.2011, instanţa a obligat Municipiul Mangalia să achite încă 32 de miliarde de lei vechi, cu dobânzi legale la zi şi cheltuieli de judecată de peste 400 de milioane de lei vechi. Pe 23 noiembrie 2011, sentinţa a devenit irevocabilă, după ce Curtea de Apel a respins ca nefondat, încă de la primul termen de judecată, recursul declarat de Primăria Mangalia. Curtea de Apel a reţinut că suma solicitată de Callatis Therm SA nu a fost contestată, sub aspectul cuantumului, de către Primărie.
Despre prejudiciu s-a discutat inclusiv în instanţa judecătorească
Presat de Curtea de Conturi, Tusac a deschis o acţiune la Tribunalul Constanţa (Dosarul 9.718/118/2011), împotriva Callatis Therm, pentru recuperarea „sumei de 4.254.162,8 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin facturarea contravaorii energiei termice aferente anului 2009 la preţul de 396,76 lei/Gcal fără TVA în loc de 314,33 lei/Gcal”. Prin Sentinţa Civilă 1989/31.05.2012, Tribunalul a respins cererea sa, reţinând că este în culpă, deoarece nu a comunicat Hotărârile de Consiliu Local, cu tarifele diminuate, către firma de termoficare. De altfel, şi Callatis Therm s-a apărat, arătând că „măsura recuperării prejudiciului priveşte persoanele sau instituţiile responsabile şi nicidecum societatea pârâtă”. Recursul declarat la această sentinţă a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel Constanţa, în 25 martie 2013. Timp de şase termene, Primăria Mangalia a încercat să obţină ajutor public judiciar, nemaiavând bani să plătească taxa de timbru. Reţineţi această dată de 25 martie 2013, despre care procurorii DNA par să nu ştie nimic. Începând cu acea zi, prejudiciul nu mai poate fi recuperat de la firma de termoficare, ci doar de la persoanele care l-au generat, în speţă de la fostul primar Tusac şi de la directorul general economic Florea Popa. Cei doi, însă, au primit NUP în dosarul DNA, pe considerentul caraghios că faptele lor n-ar avea nici o urmare. Dar gaura de-un milion de euro, nu-i o urmare?
constanta.ro
vineri, 24 mai 2013
Şi la Mangalia, ROMÂNII AU TALENT!
Conturile Primăriei Mangalia vor fi blocate de executorul judecătoresc. Adio borduri!
Răul incomensurabil făcut Mangaliei de Claudiu Tusac continuă să perturbe şi la momentul de faţă activitatea autorităţilor locale din sudul litoralului. Pe lângă sutele de miliarde împrumutate de actuala administraţie pentru plata datoriilor către agenţii economici făcute de regimul anterior, iată că se apropie şi scadenţa de plată a unor prejudicii imense. Chiar mâine, vistieria Municipiului Mangalia ar putea fi golită, dintr-un foc, de 600.000 de euro.
Tusac n-a vrut să respecte o hotărâre judecătorească
Întreaga poveste bulversantă are legătură cu eliminarea firmelor mangaliote Erdan Import Export SRL şi Filli I Com SRL de pe traseul de minicare din staţiunile aferente localităţii.
Cele două societăţi câştigaseră o licitaţie publică pentru prestarea serviciului, însă fosta administraţie Tusac a refuzat să încheie un contract cu acestea, preferând să deruleze o procedură paralelă pentru încredinţarea traseelor către o firmă constănţeană. Reprezentate de celebrul avocat Gabriel Grigore, cele două societăţi scoase în mod abuziv din joc au obţinut mai multe hotărâri judecătoreşti favorabile, care obligau Primăria să încheie contractele. Deranjaţi că le spune Justiţia ce să facă, foştii oficiali ai Primăriei Mangalia au băgat hotărârea într-un sertar, la o cură de praf. Era perioada în care Claudiu Tusac se considera mai deştept decât instanţele de judecată, hotărând în locul acestora dizovarea Consiliului Local şi alte minuni demne de un eventual top al abuzurilor din România. Păgubiţii s-au întors în instanţele de judecată, iar la 8 iunie 2012 au obţinut sentinţa civilă 2089 a Tribunalului Constanţa. Prin aceasta, Primăria a fost obligată să plătească despăgubiri celor două firme prejudiciate de Tusac, în cuantum de 2.657.953 de lei. Municipalitatea mangaliotă a declarat recurs la Curtea de Apel Constanţa, însă după scurgerea termenului în care avea dreptul să o facă. Ulterior, cele două firme au demarat procedurile de executare silită.
Administraţia Radu l-a dat în gât pe avocat, pentru viclenie
Toate acţiunile Primăriei de a preîntâmpina un astfel de deznodământ au eşuat lamentabil. Avocaţii Primăriei au formulat contestaţie la executare, însă aceasta a fost respinsă şi pe fond, şi în recurs. În ultimul ceas, administraţia Radu a deschis un nou proces, pentru revizuirea sentinţei civile din 8 iunie 2012. În motivarea acestuia, se arată că: „Municipiul Mangalia – persoană juridică de drept public – a fost apărată cu viclenie de către cei însărcinaţi să-i apere interesele”. Deşi l-au turnat pe propriul avocat – care, culmea, este un mare nume în lumea justiţiei, fiind până acum dincolo de orice dubiu că s-ar putea preta la vinderea proceselor – băieţii de la Primărie n-au rezolvat nimic.
Ultima tergiversare
La sfârşitul anului trecut, Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică Mangalia a înştiinţat Primăria de înfiinţarea propririi, solicitând să-i fie comunicat contul care urmează să fie executat silit. Primăria a invocat o prevedere care permite unităţilor administrative să ceară un termen de şase luni de răgaz, pe fondul lipsei de lichidităţi. Însă termenul în cauză expiră pe 23 mai 2013. Facem precizarea că executarea silită nu poate privi sumele destinate funcţionării, ci doar pe acelea destinate investiţiilor. În acest context, dată fiind suma de aproximativ 600.000 de euro, executarea silită ar putea pune pe butuci planurile de dezvoltare ale administraţiei Radu.
Biroul de relaţii cu presa al Primăriei Mangalia nu a dorit să formuleze un punct de vedere, invitându-ne să depunem o cerere scrisă, la care să răspundă în termenul legal de 30 de zile. De cealaltă parte, directorul general adjunct al Trezoreriei Mangalia, Merzie Bonciu, a declarat că a înştiinţat Primăria, printr-o adresă, că termenul în cauză se împlineşte pe 23 mai 2013. La prejudiciile câştigate de cele două firme se adaugă onorariul de executare silită, ceea ce face ca întreagul debit să ajungă la peste 27 de miliarde de lei vechi. Rămâne de văzut dacă noua administraţie de la Mangalia va recupera aceşti bani, printr-o acţiune în regres, de la fostul primar, sau de la contribuabilii plătitori de impozite şi taxe speciale.
constanta.ro
miercuri, 22 mai 2013
UE dă liber la gazele de șist
Există în mod clar o opţiune de a permite ţărilor membre UE să îşi adapteze legislaţia pentru a încuraja explorările şi exploatările gazelor de şist, a declarat premierul Victor Ponta, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles, la finalul lucrărilor Consiliului European.
"S-a discutat, cu un sprijin important din partea Poloniei, din partea noastră, din partea Lituaniei, a altor ţări care efectuează deja explorări privind noile tipuri de energie, mai direct gaze de şist, există în mod clar o opţiune de a permite ţărilor membre UE să îşi adapteze legislaţia pentru a încuraja explorările şi exploatările. Nu se va construi în perioada imediat următoare o politică unică europeană, dar majoritatea ţărilor europene care merg în această direcţie au garanţia că orice sursă nouă de energie, cu respectarea evidentă a tuturor standardelor de protecţie a mediului, este binevenită", a spus primul ministru.
RTV.net
Finala Campionatului Naţional de lupte libere şi greco-romane, la Mangalia
Ce cred primarii despre iniţiativa premierului Ponta. Insolvenţa consiliilor judeţene şi locale – opinii pro şi contra
Ce spun primarii constănţeni despre iniţiativa premierului? Dincolo de respectul pe care-l am faţă de şefii mei, sigur că şi gena mea de nonconformist, trebuie să dau şi o replică. Nu are o lună de zile de când ne-a obligat să ne îndatorăm şi să luăm credite pentru licitarea arieratelor, iar acum apare cu asta. Orice autoritate locală care se împrumută, se împrumută justificat, este de părere Tudor Nădrag, primarul de la Hârşova. Pe de altă parte, acesta dă dovadă şi de puţină indulgenţă. O asemenea măsură, este una de oameni responsabili, cred. Ca să ajungi să te împrumuţi pentru lucruri de nimic, este o crimă. Un primar sau un consiliul local, dacă va contracta credite nejustificate, va îndatora localitatea, a conchis edilul. Această părere este împărtăşită şi de Vasile Delicoti, de la Poarta Albă. Ar trebui făcută o regulă, o limită pentru aceste datorii. Sunt primari care se îndatorează peste măsură. Este un lucru bun. Toată lumea este tentată să facă ceva pentru localitatea lui, dar foarte mulţi au ajuns cu conturile blocate. Banii ar trebui să meargă către finanţare, a spus edilul. Eu nu pot să fiu împotriva primului ministru. Orice decide acesta, este bine, a declarat, la rândul lui, viceprimarul din Năvodari, Florin Chelaru. Ceva mai contrariat este Gheorghe Moldovan, primarul din Albeşti. Nu ştiu dacă aceste datorii sunt nejustificate. Adevărul este că n-aş vrea să păţească ceea ce am păţit eu. Nici un primar nu pleacă cu banii acasă, ci vrea să facă ceva cu ei, a spus Moldovan. Acesta este de părere că cei care au susţinere politică se aleg cu cele mai multe datorii… nejustificate. Cei mai datori sunt cei care au bază politică în spate. Ca să te îndatorezi, ca primar, este un lucru normal, dar în măsura în care merge pe obiective de strictă necesitate. Cei mai datori sunt cei cu susţinere politică, că cei săraci n-au nici o garanţie. S-au îndatorat clienţii politici, naşi, fini etc., a spus primarul din Albeşti. Şeful adminsitraţiei locale din Pecineaga este derutat şi nu ştie exact la ce se referă prim ministrul. Nu ştiu la ce cheltuieli nejustificate se referă. Cheltuielile bugetare se raportează de la an la an. Nu pot fi recompensate primăriile care au beneficii. Niciodată n-o să aibă beneficii. N-ai cum. Noi mergem cu datorii publice. Sunt situaţii în care, n-ai cum să faci cheltuieli neprevăzute, toate sunt aprobate de consiliul locale şi justificate. Sunt şi cheltuieli neprevăzute, ca urmare a unor proiecte vechi. Sunt datorii de trei, patru ani de zile. Sunt foarte multe situaţii legate de buget. Nu pot să-mi dau cu părerea, a spus primarul. Valentin Vrabie, din Peştera, este de acord cu această măsură, numai dacă s-ar oferi ceva în schimb, şi anume sprijin financiar. Prim ministrul să ne dea banii necesari pentru funcţionare. Sunt de acord dacă ne asigură cele necesare funcţionării corecte, pentru susţinerea activităţii de învăţământ, pentru rezultate culturale în aşa fel încât viaţa de zi cu zi să se deruleze normal. Nimeni nu se îndatorează de nebun, ci pentru necesităţi, altfel, nevoile cetăţenilor de trai va fi blocat. Noi nu avem bani să supravieţuim. Dacă ne cere şi nu ne dă nimic…Sper să se facă o analiză corectă la fiecare comună, să se vadă necesităţile fiecăreia, să meargă la Consiliile Judeţene să vadă cui dau bani şi cui nu, a declarat primarul din Peştera.
Replica
De ce riscă agenţii economici din Mangalia să primească amenzi de la primărie
Primarul Cristian Radu a precizat că, pentru început, i-a rugat pe patronii firmelor să respecte obligaţiile din regulament şi acum aşteaptă rezultatele.
„Este foarte inestetic şi nu mai vreau să văd magazine acoperite cu vegetaţie lăsată să crească haotic şi nici gunoaie. Am vorbit cu ei şi sper să se conformeze pentru a remedia situaţia. Dacă nu o vor face le vom trimite somaţii iar apoi vor fi amendaţi”, a spus edilul din Mangalia, Cristian Radu.
Cuget Liber
Supărat pe cei care îl ”urechează” pe bloguri și pe afaceriștii neserioși, Primarul Cristian Radu promite că va face ordine îmbrăcat în salopetă!
Înainte de dezbaterile propriu-zise, edilul s-a declarat nemulțumit de comentariile ”postacilor pe tot felul de bloguri care nu fac decât să critice”. Afirmația, deși nu este o premieră, surprinde, mai ales că primarul spune că aproape 100% din timp îl dedică treburilor urbei, astfel că nu ar avea răgaz să citească nemulțumirile postate de către cetățeni. Chiar dacă îl nemulțumește activitatea ”postacilor”, ține, totuși cont de părerea lor, răspunzând câtorva dintre criticile ce i-au fost aduse. Astfel, primarul a admis că autorizațiile de funcționare se eliberează mai greu, deoarece instituția, pe care o conduce, nu deține o bază de date. În completare, secretarul municipiului Mangalia, Petrina Boiță a declarat că începând cu anul 2014, nu va mai fi nevoie de depunerea documentelor în vederea autorizării. Astfel, autorizațiile existente vor fi doar vizate. Pe de altă parte, agenții economici, ce dețin unități în Mangalia și care funcționează mai mult de 6 luni pe an, vor fi scutiți de la plata taxei de autorizare.
O altă nemulțumire a primarului Cristian Radu este legată de agenții economici mici care se încăpățânează să funcționeze ilegal sau care își amplasaează chioșcuri, tarabe fără să dețină documentele ce se impun. ”Cel care va fi depistat că și-a pus un chioșc ilegal, va fi luat pe sus în secunda doi. Trebuie să arătăm că nu suntem slabi. Nu mă interesează numele agentului economic ce funcționează ilegal. Legea se va aplica pentru toți la fel, iar dacă Poliția Locală are ezitări, îmbrac o salopetă și ridic, personal, chioșcul. Vara aceasta, va începe proiectul pilot de schimbare a abordării turismului din stațiuni și pentru realizarea acestuia avem nevoie de polițiști și jandarmi”, a mai spus primarul Mangaliei.
Ar mai fi de spus că edilul a punctat, încă o dată, că va susține marile investiții, pe afaceriștii adevărați, serioși și care nu trebuie să aibă de suferit din cauza întreprinzătorilor mărunți ce-și instalează tarabele cu diverse produse alimentare sau nealimentare în fața hotelurilor, restaurantelor ori care blochează trotuarele.
editiadesud.ro
marți, 21 mai 2013
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
O elevă din Mangalia, premiată de specialiștii NASA pentru realizarea unei stații spațiale
Echipa din care face parte Elena Giumba își va expune proiectul în SUA.
Trotuarele, modernizate la Mangalia
vineri, 17 mai 2013
Sistem inovator de colectare a deşeurilor menajere. Ghenele de gunoi vor fi îngropate la Mangalia?
După cum se ştie, cartea de vizită a unui oraş o reprezintă şi curăţenia acestuia, iar frumuseţea urbei poate fi pusă în valoare şi de modul în care municipalitatea asigură igienizarea străzilor şi parcurilor. Însă, măturarea zilnică a arterelor nu este suficientă, mai ales dacă oraşul nu dispune de un sistem modern de colectare a deşeurilor menajere. Este şi cazul Mangaliei, unde Primăria s-a confruntat mai mereu cu plângeri din partea populaţiei cu privire la faptul că spaţiile de depozitare a deşeurilor menajere sunt insalubre. Aceasta este şi opinia primarului Mangaliei, Cristian Radu, care a spus că, deşi urbea pe care o conduce a fost mai mereu îngrijită, actualul sistem de colectare a deşeurilor este depăşit. „De foarte multe ori, gunoiul este aruncat la întâmplare şi nu la ghenele de gunoi. Din această cauză, mizeria şi duhoarea emanată de aceste deşeuri sunt insuportabile, mai ales în perioada verii, când căldura sporeşte riscul contractării unor boli”, a spus primarul Radu.
Edilul mangaliot spune că, pentru a rezolva problema deşeurilor aruncate la întâmplare, are de gând să schimbe, pe viitor, actualul sistem de colectare a gunoiului menajer, prin construcţia unor platforme de gunoi îngropate. „Practic, containerele, care vor fi din metal, vor fi îngropate, iar la suprafaţă vom lăsa doar un burlan, prin care populaţia poate să arunce deşeurile. Golirea containerelor se va face printr-o trapă, care va fi acţionată electric de către angajaţii firmei de salubritate”, a spus Cristian Radu, care a adăugat că prin amplasarea acestor containere îngropate se elimină poluarea mediului, iar pericolul răspândirii unor boli va fi mult diminuat. Edilul a adăugat că, deocamdată, proiectul de modernizare a sistemului de colectare a deşeurilor este la stadiul de idee, dar că în perioada următoare se vor căuta soluţiile financiare pentru aplicarea proiectului. „Ideea îngropării ghenelor am preluat-o din alte ţări, unde am constatat că acest sistem dă şi o notă de civilizaţie”, a mai spus Radu.
Ultimatum pentru agenții economici din stațiuni: inspecțiile s-au terminat, încep amenzile!
Mangalia – operaţiunea “pavele în zonele reprezentative” ale municipiului
Anunt de interes public
Faleza Neptun – Jupiter, modernizată
Cândva, staţiunile Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun şi Olimp erau considerate ca fiind un şirag de perle ale litoralului, atrăgând anual zeci de mii de turişti români şi străini. Treptat însă, din cauza nepăsării investitorilor şi a autorităţilor locale, s-a aşternut praful peste cele şase locaţii, astfel încât din acestea nu a mai rămas decât numele. Pentru a reda strălucirea de odinioară staţiunilor din sud, adică Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun şi Olimp, conducerea Primăriei Mangalia a anunţat că a iniţiat mai multe proiecte privind modernizarea zonelor de utilitate publică. În acest sens, edilul va depune la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, cu sediul în Brăila, cererea de finanţare pentru proiectul de reabilitare a falezei dintre Neptun şi Jupiter, precum şi amenajarea zonei „La Steaguri” din Neptun.
Proiectul va fi realizat prin fonduri europene, iar valoarea acestuia se ridică la aproximativ 1,3 milioane de euro. Potrivit declaraţiilor primarului Mangaliei, Cristian Radu, proiectul include modernizarea zonei cuprinse între limita plajei şi lacurile din Neptun şi Jupiter. Conform documentului iniţiat de administraţia publică locală, în acest perimetru va exista un concept urbanistic unitar. Astfel, se vor folosi materiale speciale pentru pavaj şi spaţii publice, faţadele clădirilor vor fi decorate într-o notă comună, se vor instala băncuţe şi vegetaţie specifică locurilor de promenadă. Amplasarea tarabelor şi chioşcurilor va fi interzisă, aleile pietonale din apropierea lacurilor vor fi acoperite cu lemn, se vor construi pontoane pentru accesul turiştilor şi se va institui o zonă de protecţie în jurul lacurilor. Primarul a subliniat că între lacuri şi mare se pot realiza doar construcţii fără etaj, iar aprovizionarea unităţilor de alimentaţie publică se va face în baza unui program prestabilit. “Pentru a crea un aspect plăcut în perimetrul dintre lacuri şi mare, se pot instala jocuri de lumini şi fântâni arteziene, spaţii pentru copii sau alte elemente de atracţie turistică, potrivit conceptului urbanistic unitar”, a menţionat primarul. Totodată, în zona „La Steaguri” va fi construită o fântână arteziană, care va aduce un plus de atractivitate în staţiunea Neptun.
Muzeul “Callatis” sărbătoreşte Noaptea Europeană a Muzeelor
Corpul de Control al Poliţiei Locale „vânează”, non-stop, întreprinzătorii care ignoră legea. Aproximativ 800 de agenţi economici au fost somaţi să-şi igienizeze unităţile deţinute
joi, 16 mai 2013
Mangalia - operaţiunea "pavele în zonele reprezentative" ale municipiului
La Mangalia se pun pavele. Centrul oraşului, chiar în faţa primăriei, este întors pe dos de investiţia cu pricina. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Domeniului Public şi Privat, lucrările fac parte dintr-un proiect de reabilitare a trotuarelor din municipiu, contractat încă de anul trecut. Se lucrează pe bucăţi, în funcţie de alocarea bugetară. Acum se lucrează în centru, în faţa primăriei şi la intrare în oraş, în zone considerate, să le spunem aşa, reprezentative, au spus angajaţii ADPP Mangalia.
RC
Preluare "Replica"
miercuri, 15 mai 2013
Blocurile din Mangalia, incluse într-un program de mansardare
Primul pe listă, Căminul CP5, va avea parcare şi spaţiu de joacă pentru copii.
Vacanţa de vară s-ar putea prelungi! Ce categorie de elevi ar putea fi beneficia
"Operatorii din turism reprezintă contribuabili la bugetul de stat care doresc să-şi îmbunătăţească aportul la produsul intern brut, dar micşorarea vacanţelor de vară şi creşterea anului şcolar aduce o scădere a numărului de zile pe care elevii şi le pot petrece în staţiunile turistice, depăşindu-se şi perioada în care aceştia pot beneficia de tarife reduse. Este cunoscut faptul că turiştii cu familie vin pe litoral după ce copiii intră în vacanţă, şi tocmai de aceea propunem demararea unei colaborări între Ministerul Educaţiei Naţionale şi autorităţile din turism pentru stabilirea unei strategii a programului de învăţământ care să ţină seama şi de programul de vacanţă al elevilor din perspectiva ofertei turistice", a explicat preşedintele FPTS, Dan Matei Agathon, conform Mediafax.
FPTS consideră că iniţiativa Guvernului referitoare la ieftinirea transportului CFR spre litoral este salutară, dar ea trebuie coroborată şi cu alte măsuri care să facă posibil un aflux ridicat al turiştilor cu familii spre litoral în perioada până la 15 iunie.
Vacanţa de vară a elevilor începe în acest an la 22 iunie şi se încheie în 15 septembrie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.
Excepţie fac elevii de clasa a VIII-a, care vor încheia cursurile la 14 iunie, precum şi cei din clasele terminale ale învăţământului liceal, care vor intra în vacanţă la 1 iunie.
jurnalul.ro