Constănțenilor le place să creadă că județul lor este cel mai
important din țară, din punct de vedere economic. Au și de ce: porturile
Constanța și Mangalia, jumătate din capacitatea de cazare a țării,
Mamaia, Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, rafinăria din
Năvodari, parcurile nesfârșite de eoliene, agricultura – iată numai
câteva motive.
În ciuda atuurile menționate mai sus, Constanța pierde teren din punct
de vedere economic. Într-un top la nivel național după cifra de afaceri a
societăților comerciale din județe, realizat de Ziarul Financiar, pe
baza datelor de la Registrul Comerțului și de la Institutul Național de
Statistică, județul de la malul mării nu este pe locul al doilea, după
București, așa cum s-ar aștepta locuitorii lui, ci pe un neverosimil loc
opt.
Iată cifrele dezastrului, așa cum reies din analiza Ziarului
Financiar. S-au luat în considerare cifrele de afaceri ale societăților
comerciale, fără bănci și instituții financiare. Ei bine, cifra de
afaceri a firmelor din Constanța, în anul 2012, a fost de 7,3 miliarde
de euro. Mai bine clasate sunt județele Prahova și Brașov (7,5 miliarde
euro fiecare), Cluj (8 miliarde), Timiș (8,7 miliarde), Argeș (9,1
miliarde), Ilfov (13,6 miliarde euro). Pe primul loc, la mare distanță,
este Bucureștiul, cu 81,9 miliarde euro. Lucrurile nu stau bine nici în
ceea ce privește unele lucruri foarte importante pentru oameni: locurile
de muncă și nivelul salariilor. Județul Constanța nu reușește să creeze
decât 134.105 locuri de muncă, spre deosebire de 160.736 în Prahova,
152.378 în Cluj sau 199.900 în Timiș, ca să dăm numai câteva exemple.
Aceste cifre au un corespondent și în rata șomajului. În Constanța este
de 4,4%, în Timiș de numai 1,9% (în decembrie 2013).
La fel de important este, spuneam, nivelul salariilor. Constanța, cu
un salariu mediu net de 1.679 de lei, în decembrie 2013, nici măcar nu
se poate compara cu Bucureștiul, unde vorbim de 2.474 lei. Din păcate,
în acest clasament în față se află și Ilfov (2.138 lei), Gorj (1.823
lei), Sibiu (1.882 lei), Cluj (1.890 lei), Timiș (1.782 lei), Argeș
(1.772 lei). Constanța este aproape la egalitate cu Brașovul (1.672
lei), Pravoha (1.662 lei) și chiar Galați (1.620 lei).
În rimtul actual, județul Constanța nu se va mai compara însă cu Timiș
sau Cluj, ci cu județe ca Sibiu, mult mai mici din punct de vedere al
populației, dar care atrag investiții străine importante. Cifra de
afaceri a firmelor din Sibiu a fost de 5,2 miliarde euro. Pentru
investitori, este important că profitul net obținut de acestea a fost de
472,9 milioane euro, la o distanță umilitoare față de profitul obținut
în Constanța, care a fost de numai 363,9 milioane euro (date privind
anul 2012).
Cum se explică faptul că unul dintre cele mai bogate județe din țară,
cel puțin teoretic, este depășit în mod rușinos. Un expert consultat de
Ziarul Financiar are o explicație. „Primarii, prefecţii sau şefii
consiliului judeţean au viziuni limitate şi sunt preocupaţi de „câţi
bani avem de cheltuit şi cum putem să-i cheltuim“ şi nu de atragerea de
investiţii“, a explicat Matei Păun, CEO al BAC Investment.
Să ducem mai departe această analiză. Județele unde a existat interes
pentru atragerea investitorilor sunt acum cele care oferă cele mai
multe locuri de muncă și care au cele mai mari salarii. În Cluj și
Timiș, autoritățile județene au pus umărul la construirea de parcuri
tehnologice, au acordat facilități, au alergat după investitori. A venit
Nokia, a plecat, dar au reușit să aducă apoi DeLonghi și alte companii
importante. Timiș a devenit un punct important pe piața componentelor
auto, având, desigur, și avantajul apropierii de Ungaria și, implicit,
de vestul Europei. Avantaj pe care nu îl are însă Sibiul. Cu toate
acestea, bazându-se pe seriozitatea primarului sas, mai multe companii
germane au venit în zonă. Dacă ați ajuns în Sibiu știți deja că acest
lucru se vede: orașul arată foarte bine, oamenii au salarii bune,
perspectivele sunt roz în comparație cu majoritatea județelor din
România. Săre comparație, Constanța are două atuuri incredibile: portul
și canalul Dunăre – Marea Neagră. Ambele însă sunt folosite mult sub
potențial.
Să revenim la Constanța. Cele două domenii importante cu care se
laudă județul, industria energetică și turismul, sunt atât atuul, dar și
blestemul său. Să luăm, de exemplu, eolienele: investițiile sunt mari,
de miliarde de euro, dar profitul pentru oameni este minim. Câștigă cei
care au închiriat terenurile, circa 3.000 de euro pe an pentru o
turbină. În rest, lucrurile merg de la sine. Poate mai sunt angajați
câțiva paznici de pe plan local, pe salarii minime. În turism,
activitatea este de două, trei luni pe an, în majoritatea hotelurilor.
Salariile sunt de mizerie, practic se supraviețuiește din bacșișuri.
Cele mai multe societăți comerciale din domeniu își ascund profiturile:
fie sunt pe pierdere, fie declară cifre ridicole. Am scris aici despre
faptul că lanțul de restante Scoica are un profit anual declarat de nici
5.000 de euro, iar Sabrosso este practic în faliment, pentru că nu a
reușit să aducă, din punct de vedere contabil, evident, profit
patronilor.
Încă ceva: investițiile importante în județ au fost blocate. Mai
țineți minte când austriecii de la Voestalpine doreau să construiască un
combinat de câteva miliarde de euro, care să dea de muncă la mii de
oameni? Consiliul Județean Constanța a cerut atunci referendum.
Lucrurile au trenat, a venit criza și austriecii au decis să-și mute
investiția în SUA. Dar de stațiunea Europa, care ar fi trebuit să se
construiască lângă 23 August, mai țineți minte? Austriecii au prezentat
planurile, într-o conferință de presă la fața locului. Nu au mai primit
însă niciodată avizele necesare. Oamenii de afaceri s-au plâns, oficial
și neoficial, că li se pun bețe-n roate, că li se propune să creeze
firme comune, că li se ce părți din afaceri. Nimic nu a fost dovedit de
instanță.
Ziarultimpul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu