HOSTESSE VERIFICATE LA CONTRACTUL DE MUNCĂ
Târgurile organizate în România au devenit principala ţintă a
instituţiilor de control ale statului în ceea ce priveşte combaterea
evaziunii fiscale. La Constanţa, unde aproape lunar este organizat câte
un târg, expozanţii s-au obişnuit cu prezenţa reprezentanţilor Gărzii
Financiare şi, mai nou, a celor de la Direcţia Antifraudă. Numai că
toate aceste controale nu fac decât să-i îndepărteze pe clienţi de
standurile expozanţilor, care, în loc să prezinte şi să vândă marfa
expusă, trebuie să dea explicaţii organelor statului. Vorbim despre
excesul de zel al unor autorităţi, în condiţiile în care reprezentanţii
Guvernului vorbesc despre o încurajare a consumului şi despre un
echilibru economic. Am putea spune că aceste controale ale organelor
statului în timpul târgurilor nu fac decât să afecteze şi mai mult
imaginea unei Românii terfelite la nivel european. Târgul de Turism al
României a fost ultima ţintă, dar nu a Direcţiei Antifraudă, ci a
reprezentanţilor de la Inspecţia Muncii. Sâmbătă, când la Romexpo era
plin de români pregătiţi să cheltuiască bani pentru achiziţionarea de
vacanţe, agenţiile de turism s-au trezit pe cap cu inspectorii de muncă
veniţi să verifice dacă domnişoarele frumos îmbrăcate, cu rol de
hostesse, aveau angajamente semnate. Mai mult, controalele au vizat şi
plata orelor suplimentare, respectiv dacă personalul aflat la standuri
este remunerat şi pentru zilele lucrate în weekend. În aceste condiţii,
reprezentanţii agenţiilor de turism au fost nevoiţi să-i lase baltă pe
potenţialii cumpărători de vacanţe şi să se concentreze pe controalele
inspectorilor de muncă. Evident că acţiunile acestora nu au fost pe
placul patronatelor din turism, care au afirmat că ele i-au făcut pe cei
din domeniu să pară evazionişti în ochii clienţilor veniţi să cumpere
vacanţe. „Noi, ca Asociaţie Naţională a Agenţiilor de Turism din România
(ANAT), suntem perfect de acord ca ITM să efectueze controale, dar nu
suntem de acord să descindă într-o zi de sâmbătă, când târgul e plin de
vizitatori, iar inspectorii să se aşeze în faţa agenţilor de turism care
voiau să îşi servească clienţii”, a declarat preşedintele ANAT, Lucia
Morariu. Ea a mai spus că nu crede că astfel de controale sunt soluţii
împotriva evaziunii şi le-a recomandat inspectorilor să verifice la
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) totalul contribuţiilor
pe salarii plătite de firmele din turism. „Eu, la firma mea, Eximtur,
plătesc taxe şi impozite la stat în valoare de un milion de euro pe an,
majoritatea contribuţii pe salarii, şi mă simt jignită de un asemenea
comportament”, a mai spus Lucia Morariu.
„CONTROALELE ITM, O RUŞINE”
Şi pentru că vorbeam despre şifonarea imaginii României la nivel
internaţional, din interior, precizăm că la acest târg sunt prezente
firme din alte 23 de ţări, venite să le ofere românilor vacanţe la
preţuri accesibile. Ce vor spune toţi aceşti oaspeţi ai României când se
vor întoarce în ţările din care provin? Probabil că la viitoarea ediţie
se vor gândi de două ori dacă merită să vină în ţara noastră cu noi
oferte, în condiţiile în care autorităţile de control ale statului le
obstrucţionează activitatea. Director al unei agenţii de turism
constănţene, Cristian Bărhălescu a declarat că, prin astfel de acţiuni,
inspectorii de muncă nu fac decât să taie elanul tinerilor de la
facultăţile de specialitate care profită de aceste târguri pentru a
căpăta experienţă, oferindu-se să lucreze voluntar la agenţiile de
turism. „Toate companiile le cer tinerilor experienţă în domeniu. Aceşti
studenţi care vin voluntar să lucreze la agenţiile de turism nu vor mai
avea motive să facă acest lucru şi în viitor. Probabil că inspectorii
de muncă au rezolvat toate problemele din România privind munca „la
negru“ şi s-au gândit să atace şi acest sector. Nu mai au de verificat
decât pe cei din agricultură şi, probabil, pe manechinele care participă
la prezentările de modă. Este jalnic ceea ce se întâmplă”, a spus
Bărhălescu. Acţiunea inspectorilor de muncă nu a fost privită cu ochi
buni nici de preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea
Turismului Litoral – Delta Dunării, Corina Martin. „Este ruşinos tot
ceea ce s-a întâmplat la TTR. Suntem de acord ca verificările să se facă
la sediul firmelor, nu în mijlocul târgului, când agenţii de turism
trebuiau să vândă vacanţe românilor. Vorbim despre sprijinirea
turismului, dar prin aceste acţiuni nu facem decât să punem piedici. Aşa
ceva nu s-a întâmplat niciodată la târgurile internaţionale. Este o
nouă lovitură de imagine dată României chiar de români”, a afirmat
Corina Martin. Reamintim că la a 31-a ediţie a TTR au participat peste
280 de firme din domeniu, din 24 de ţări.
Grecia, cea mai vândută destinaţie externă
Trecând peste momentul penibil al inspectorilor de muncă, putem spune
că Târgul de Turism al României a fost un real succes. Grecia, cu
Thassos, Lefkada, Corfu, Zakynthos, Creta-Chania, Turcia cu Antalya,
circuitele prin Europa şi vacanţele tradiţionale în România la mare, dar
şi la munte au fost principalele destinaţii vândute la TTR. De exemplu,
Christian Tour a vândut, în prima zi a Târgului de Turism al României,
pachete de vacanţă în valoare totală de aproximativ 330.000 euro.
Ofertele de Early Booking au reduceri suplimentare pe perioada târgului,
acestea începând de la 7%, la Paralela 45, şi ajungând la 10% la TUI
Travel Center. O puternică cotă de piaţă a avut-o turismul românesc.
Conform statisticilor, 80% dintre turiştii din staţiunile autohtone sunt
români şi numai 20% străini. „Ediţia din acest an vine cu o diversitate
mai mare de destinaţii. Observ că tot mai multe agenţii vin cu
destinaţii proprii noi, programe noi, cu o prezentare inovativă, atât ca
stand, cât şi ca mod de concepere a cataloagelor. Există multe noutăţi
chiar şi la nivel de circuite”, a declarat consultantul în turism Traian
Bădulescu. Aşa cum au estimat operatorii din turism, Grecia a fost
destinaţia cea mai cumpărată, urmată de România, Turcia şi Spania.
Telegraf
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu