Primăria Mangalia a încredinţat un contract de 3 milioane de euro
pentru restaurarea Cetăţii Callatis, monument din patrimoniul UNESCO,
unor firme de casă, în urma unei licitaţii dubioase.
Proiectul „Callatis – istorie la malul Mării Negre“ prevede
restaurarea unor monumente de importanţă naţională şi universală, aflate
în patrimoniul UNESCO. Este vorba de zidul de nord-vest al Cetăţii
Callatis, Basilica Siriană şi mormintele de tip Hypogeu din necropola
callatiană. Finanţarea proiectului se face prin Programul Operaţional
Regional, bugetul total ridicându-se la 13 milioane de lei. Finanţarea
este asigurată din fonduri structurale – 91%, bugetul de stat – 7% şi
bugetul local – 2%. Aplicaţia de finanţare a fost depusă în 2010, dar
iniţiativa proiectului datează din mandatul edilului Zamfir Iorguş. În
2008 au fost emise primele certificate de urbanism. Tot atunci a fost
avizat de Ministerul Culturii studiul de fezabilitate, urmând ca
ulterior să fie supus aprobării şi Proiectul Tehnic.
Urgenţă şi nu prea
Deşi părea sortit eşecului în mandatul primarului Claudiu Tusac,
proiectul a fost „reanimat“ de actualul edil, Radu Cristian.
Municipalitatea a invocat caracterul de intervenţii de urgenţă, pentru a
precipita atribuirea contractului, fără ca şi Proiectul Tehnic să aibă
avizul obligatoriu al Ministerului Culturii. Însă data întocmirii
studiului de fezabilitate (martie 2008) şi a documentaţiei tehnice
(noiembrie 2011), precum şi amploarea lucrărilor contrazic caracterul de
urgenţă. Primăria Mangalia a explicat extrem de succint de ce proiectul
a impus urgenţa. „Termenul de intervenţii de urgenţă a fost invocat de
autoritatea contractantă în contextul în care monumentele vizate au
nevoie de o conservare şi restaurare adecvate“, se menţionează într-un
răspuns al Primăriei Mangalia la o solicitare a ziarului „Adevărul“.
Aviz negativ de la Ministerul Culturii
Proiectul de restaurare a Cetăţii Callatis dispune doar de avizul
pentru studiul de fezabilitate, care prevedea obligaţia avizării şi în
faza de proiect tehnic. Abia după trei luni de la atribuirea
contractului Primăria Mangalia a făcut demersurile legale de avizare.
Pentru că documentaţia a fost însă întocmită prost, Ministerul Culturii a
respins proiectul. „În forma actuală, proiectul nu poate fi avizat. S-a
solicitat revizuirea documentaţiei, conform observaţiilor
specialiştilor, precum şi verificarea proiectului din partea unui
arheolog şi a unui arhitect din cadrul Ministerului Culturii“, se
menţionează într-o adresă a Ministerului Culturii remisă către
„Adevărul“.
Cum s-a atribuit contractul
La 17 iunie 2013, Primăria Mangalia a publicat în sistemul de
achiziţii publice anunţul pentru contractul de „lucrări de restaurare –
conservare, amenajare teren şi organizare şantier“. Termenul de depunere
a ofertelor a fost unul foarte scurt, de doar două săptămâni, respectiv
1 iulie 2013. Asta în condiţiile în care autoritatea locală nu a pus la
dispoziţia celor interesaţi toate documentele necesare pentru
elaborarea ofertelor, printre care chiar Proiectul Tehnic. Ulterior,
când au fost furnizate, documentele conţineau o serie de erori. Cu toate
acestea, termenul de depunere a fost prelungit doar cu trei zile.
Erorile, semnalate de către unul dintre ofertanţi, au fost corectate de
Primăria Mangalia chiar înainte de data-limită de depunere a ofertelor.
Documentaţia tehnică nu prevedea nici cerinţele de calificare pentru
personalul atestat de Ministerul Culturii şi nici obligaţiile
antreprenorului în privinţa patrimoniului arheologic care ar fi fost
descoperit pe perioada derulării lucrărilor. Documentaţia avea şi alte
nereguli. În cazul anumitor materiale, caietul de sarcini nu prevedea,
aşa cum cere legea, caracteristicile tehnice ale produselor, ci
specifica denumirea comercială şi producătorul. De exemplu, „membrană de
hidroizolaţie Saniflex-Schomburg, producător SC Aquafin România SRL“
sau „centrală termică murală Vitopend 100 30 kw+kit de evacuare,
producător Viessmann“.
Licitaţie dubioasă
La 3 iulie 2013, unul dintre participanţii la licitaţie a contestat
procedura de achiziţie, solicitând fie prelungirea termenului de
depunere a ofertelor, fie anularea procedurii. Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a stabilit iniţial că cererea este
justificată şi a dispus suspendarea licitaţiei. La 19 iulie 2013 însă,
printr-o decizie controversată, CNSC s-a răzgândit şi a dispus
finalizarea procedurilor de achiziţie, pe motiv că termenul de depunere a
contestaţiei a fost tardiv. Suspiciunile de favorizare a firmelor
locale s-au adâncit în momentul deschiderii ofertelor. Astfel, singura
care a reuşit să-şi adapteze oferta la noile cerinţe ale Primăriei
Mangalia a fost, deloc surprinzător, asocierea Ro-Mat Construct – Tomis
Research Center.
Abonat la contracte pe bani publici
Ro-Mat Construct este una dintre firmele de casă ale Primăriei
Mangalia, abonată de ani buni la contracte pe bani publici. Societatea,
patronată de Vasile Costea şi Nicolae Grădinaru, personaje binecunoscute
în Constanţa, are ca obiect principal de activitate “comerţul cu
amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor de sticlă şi a
celor pentru vopsit”, deci, fără nicio legătură cu lucrările de
conservare-restaurare. Vasile Costea patronează nu numai Ro-Mat
Construct, dar şi firma ABC Val SRL, conexiunile celor două societăţi cu
municipalitatea fiind de notorietate. Ambele au primit de la Primăria
Mangalia, dar şi de la alte instituţii publice constănţene, contracte în
valoare de zeci de milioane de euro. Din portofoliul firmelor lui
Costea fac parte lucrări precum reabilitarea lacurilor din zona
Neptun-Olimp, înlocuirea bordurilor şi lărgirea drumurilor principale
din staţiunea Neptun (Primăria Mangalia), schimbarea conductelor
magistrale de apă (RAJA SA), refacerea breşelor din diguri
(Administraţia Porturilor Maritime), lucrări de reparaţii (Administraţia
Canalelor Navigabile) sau construcţii de cămine pentru studenţi
(Universitatea Maritimă Constanţa).
Contracte dubioase
În ianuarie 2011, firma ABC Val SRL a primit de la Consiliul Local
Mangalia un contract în valoare de 10 milioane de lei (2,5 milioane de
euro), pentru reabilitarea şi ecologizarea lacurilor din zona
Neptun-Olimp, lucrări finanţate tot din fonduri europene. Potrivit
surselor apropiate afacerii, lucrările făcute de firma lui Vasile Costea
nu au fost în regulă, aşa că autoritatea intermediară de finanţare, ADR
Sud-Est Brăila, a dispus aplicarea de corecţii financiare. În acelaşi
caz s-a sesizat şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
Costuri umflate de până la 800 de ori
Cei care au contestat licitaţia au acuzat, printre altele,
supradimensionări importante ale devizelor de costuri, atât pentru
materialele de construcţii, cât şi pentru manoperă, de 12 până la 800 de
ori. Iată câteva exemple relevante. Pentru realizarea unei pardoseli de
marmură şi dale de piatră, montată pe un strat de mortar, pe o
suprafaţă de 215 metri pătraţi, au fost trecute 610 tone de ciment. Un
calcul simplu arată că pentru respectiva lucrare sunt suficiente doar 27
de tone de ciment. Pentru realizarea a opt uşi simple de interior (16
metri pătraţi), s-au luat în calcul şapte metri cubi de cherestea de
stejar. Această cantitate de lemn ar acoperi însă 140 de metri pătraţi.
adevărul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu