Primăria Mangalia a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului
Constanţa o solicitare pentru emiterea avizului de mediu în vederea
reactualizării Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de
Urbanism.
Noul plan ar trebui să elimine sursele de poluare, să mărească suprafaţa
spaţiilor verzi şi să pună în valoare vestigiile istorice care
împânzesc toată zona Mangaliei. De asemenea, se intenţionează
exploatarea resurselor naturale pentru o mai bună dezvoltare a
turismului balnear.
În documentul înaintat către APM Constanţa se precizează că Mangalia
beneficiază de unul din cele mai extinse şi importante situri
arheologice din ţară, cuprinzând suprapuneri de aşezări de tip urban,
începând din antichitatea greacă, apoi romană şi romano-bizantină.
„Aceste valori au fost distruse sistematic, prin evenimente istorice şi
prin aşezarea noilor etape de locuire, medievală, modernă şi
contemporană, unele peste altele, fără păstrarea unor distanţe de
protecţie. Vestigiile Callatis-ului nu mai sunt, în prezent,
«lecturabile» în oraş, decât prin intermediul exponatelor din Muzeu.
Siturile sunt inaccesibile, nesemna-lizate, acoperite de vegetaţie”, se
arată în studiul realizat pentru solicitarea avizului de mediu.
Siturile arheologice sunt izolate, inaccesibile şi nevalorificate
Partea veche a oraşului medieval, sub aspectul de final de secol XIX,
mai poate fi cu greu simţită, în zona străduţelor care formează
bazarul, atmosfera poate fi detectată, dar aspectul estetic este
puternic deteriorat.
O parte a clădirilor şi amenajărilor urbanistice de la mijlocul
secolului al XX-lea, se constituie într-un ansamblu valoros –
arhitectural şi ambiental, ce îmbogăţeşte partea de sud a oraşului. De
asemenea, arhitectura hotelieră a anilor ’80 din zona turistică de la
nordul oraşului se constituie într-un ansamblu valoros, atât din punct
de vedere arhitectural – urbanistic, cât şi pentru dezvoltarea economică
viitoare a Mangaliei.
Succesiunea în timp a etapelor de dezvoltare ale oraşului în cadrul
aceluiaşi spaţiu fizic au dus la dispariţia urmelor oraşului antic roman
sau grec. Actuala configuraţie a oraşului este rezultatul
intervenţiilor urbanistice din secolele XIX – XX, în cadrul cărora s-au
păstrat foarte puţine elemente izolate ce reamintesc de structurile
urbane antice. Cu toate că siturile arheologice reprezintă puncte forte
ale oraşului, ce pot să susţină o identitate a comunităţii locale şi să
ajute la revitalizarea zonei centrale şi articularea sa cu ţesutul urban
periferic, acestea sunt izolate, inaccesibile, nevalorificate.
Eliminarea surselor de poluare
Prin propunerile actualului Plan Urbanistic General este vizată
eliminarea disfuncţiilor existente la nivelul cadrelor naturale şi
antropice. Se urmă-reşte eliminarea surselor de poluare provenită de la
unităţile industriale şi agricole existente, reducerea poluării fonice,
noxe şi pulbere rezultate din traficul rutier, limitarea extinderii
intravi-lanului cu suprafeţe care nu sunt justificate prin existenţa
unor potenţiali investitori sau solicitări expres din partea
popu-laţiei, regularizarea şi elimina-rea zonelor inundabile de pe
parcursul cursurilor de apă existente, protejarea fondului forestier,
mărirea suprafeţelor verzi amenajate, de sport, de protecţie şi tehnice
şi impunerea de interdicţii permanente de construire în baza culoarelor
de protecţie ale infrastructurii tehnice, a zonelor de protecţie
sanitară şi a zonelor de protecţie a bazinelor hidrografice.
Noduri rutiere modernizate
La nivelul cadrului antropic sunt vizate problemele fondului
construit, eliminarea disfuncţiilor zonificării funcţionale,
ierarhizarea tramei stradale, propunerea de noduri rutiere ce urmează a
fi modernizate, propunerea extinderii sistemului de circulaţii
pietonale, propunerea de axe de circulaţii ce vor fi utilizate pentru
transportul prin mijloace alternative, extinderea sistemului de
transport în comun, redobândirea identităţii locale prin intermediul
elemen-telor de patrimoniu construit şi situri arheologice existente.
Se dublează spaţiul verde
Prin noul PUG, teritoriul intravilan ar putea fi extins cu 9,91 la
sută, de la 2.456,35 de hectare, la 2.699,72 de hectare. Cea mai mare
extindere vizată este cea a spaţiilor verzi, cu 110 la sută. Suprafaţa
finală este rezultatul a două operaţiuni: schimbarea subzonelor
funcţionale reglementate anterior PUG prin Planuri Urbanistice Zonale,
pe zonele cu terenuri forestiere sau cele care sunt acoperite cu
vegetaţie de tip forestier – în special Pădurea Comorova şi extinderea
în vestul municipiului şi a staţiunii Neptun a unor zone de
diversificare a serviciilor de agrement şi turism.
Zăcăminte de apă mezotermală
Principalele resurse naturale existente la nivelul zonei analizate şi
care au importanţă locală în turismul balnear. Pe teritoriul oraşului
Mangalia a fost identificat un zăcământ de apă mezotermală sulfuroasă
existent în zona Costineşti – Mangalia, cu nivelele piezometrice
arteziene (10 – 16 metri) peste nivelul mării şi depozitele de turbă cu
nămol. Pentru zona Jupiter, Mangalia, se evidenţiază izvoare de apă
geotermală sulfuroasă atât la suprafaţa terenului, cât şi în mare.
Forajele care deschid acviferul intermediar eocen (capta-rea Neptun cu
foraje de 80 – 90 de cm) sau cele care exploatează intensiv debite
importante de apă (deşi cu puţuri de mică adâncime care deschid numai
acviferul freatic) furnizează apă cu conţinut ridicat de hidrogen
sulfurat (2 – 16 mg pe litru).
Apa prezintă proprietăţi farmacodinamice şi terapeutice atât prin
folosirea în cura externă (asociat cu nămolul de turbă de la Mangalia),
cât şi în cura internă datorată compoziţiei chimice: mineralizare foarte
redusă (1.030 mg per litru), prezenţa hidrogenului în concentraţie
moderată (16 mg per litru), prezenţa unor electroliţi în cantităţi
reduse (clor, sodiu, magneziu), termalitate moderată (24 – 26 de grade).
Cuget Liber
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu