Funcţia de administrator la Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI)
care revine Ministerului Economiei are o mare căutare între clienţii
politici ai puterii, oricare ar fi aceasta. Aşa se face că postul este
pasat, o dată la câteva luni, oricui vine, probabil, cu cea mai bună
ofertă pentru şefii din minister, pentru că de competenţe e greu de
vorbit. În prezent, Consiliul de Administraţie al DMHI, în care coreenii
deţin 51% din acţiuni, iar statul român restul de 49%, este alcătuit
din 7 membri, potrivit unei hotărâri AGA din 2010. Până atunci, CA-ul
era format din 6 membri: 3 coreeni şi 3 români. Acum, asiaticii de la
Daewoo au 4 oameni, iar părţii române revin 3 membri, dintre care doi
angajaţi ai şantierului şi unul desemnat de la Bucureşti, de ministrul
Economiei. Evident, românii nu au nici un cuvânt de spus în deciziile
DMHI, dar pentru o indemnizaţie de aproape 4.600 de lei pe lună, ce mai
contează?
Actualul reprezentant al Ministerului Economiei în CA-ul de la DMHI
este şi cel mai longeviv pe acest post, din ultimii 4-5 ani. Radu Vasile
Zaharia este administrator la şantierul din Mangalia din mai 2012,
oficialul român fiind administrator şi la Romaero, dar şi director
general al Departamentului pentru Comerţ Exterior şi Relaţii
Internaţionale din cadrul Ministerului Economiei. Funcţie grea, cu
responsabilităţi serioase, care solicită o experienţă solidă în domeniu
şi competenţe exclusiviste. Pe care Zaharia le posedă din plin, dacă e
să ne luăm după informaţiile care circulă despre şeful comerţului
exterior, plasat în companii strategice precum Romaero şi DMHI. Astfel,
despre Radu Zaharia, născut în iulie 1955, în Bucureşti, se spune că a
fost ofiţer de informaţii la DIE, iar după 1989 la SIE, responsabil de
America Latină. În paranteză fie spus, până şi fostul său şef de la
minister, Varujan Vosganian, remarca despre Zaharia că vorbeşte la
perfecţie limba spaniolă. Una peste alta, parcă n-ar fi tocmai un lucru
rău ca de comerţul exterior, în general şi afacerile cu coreenii din
Mangalia, în particular, să se ocupe un spion care ştie cum merg
treburile. Mult mai puţin potriviţi au fost predecesorii lui Zaharia în
CA-ul de la DMHI. Din noiembrie 2011 şi până în mai 2012, ministerul
Economiei l-a trimis să se uite ca curca în lemne la ce spun coreenii pe
Rareş Macrea, de 40 de ani, fost subprefect şi prefect al judeţului
Sibiu, din partea PDL, în prezent lider al Partidului Mişcarea Populară,
de asemenea, din Sibiu. În paralel cu şefia vremelnică de la Mangalia,
meseriaşula ocupat şi funcţia de administrator la Avioane Craiova SA,
dovedind încă o dată că sula le poate avea foarte bine cu prefectura,
construcţia de nave, construcţia de avioane şi tot ce vrea partidul să
aibă. Pare chiar amuzant, dar fostul prefect al Sibiului nu este
singurul ardelean trimis să se plimbe la Mangalia pe bani grei. Înaintea
lui Rareş Macrea, fostul ministru al Economiei, Ioan Ariton, l-a trimis
în CA-ul DMHI pe consilierul său personal Cezar Florin Bulacu, pe
atunci de 27 de ani. Junele n-a rezistat pe post decât în perioada mai-
noiembrie 2011, dovadă a faptului că funcţia e râvnită la greu de
clientela politică. Şi Cezar Florin Bulacu este din Sibiu, fost lider al
Tineretului Democrat Liberal din acest judeţ, precum şi fiu al unui
baron PDL din Vâlcea, Romulus Bulacu. Evident, dacă a fost bun pentru un
şantier naval, nici nu se punea problema să nu fie bun şi pentru
minerit, motiv pentru care tânărul Bulacu era, în acelaşi timp,
administrator la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, dar şi la
Salrom SA. Aceeaşi veşnică reţetă de politizare a tot ce mişcă la stat,
aplicată, pe rând, de toate partidele aflate la putere, indiferent dacă
vorbim de PSD, PDL, PNL sau PC. O distracţie pentru politicienii care-şi
achită astfel facturile din campaniile electorale, pe marginea
dezastrului economic care se prefigurează la DMHI. Compania
correano-română a înregistrat în 2012 o scădere dramatică a cifrei de
afaceri, la mai puţin de jumătate faţă de cea din 2011, precum şi cel
mai mic număr de angajaţi din istoria sa. Astfel, DMHI a raportat anul
trecut afaceri de 833.178.138 lei şi pierderi de 221.982.313 lei, cu
2.728 de angajaţi, dar şi datorii totale de 3.000.420.899 lei (circa
700.000.000 de euro!).
Replica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu